 |
| Niculiță Papp - Autoportret 1958 |
PAPP,
Nicolae
[Niculiţă Pop]: Profesor, pictor, grafician, animator cultural. Născut
la 26 mai 1907 în Beiuş - decedat în septembrie 1996. Face şcoala primară şi
liceul în Beiuş (1914-1922). În 1926 susține examenul de admitere şi reuşeşte la Şcoala de Arte
Frumoase din Cluj, unde printre alţii, are profesori pe Emil Isac, Pericle Capidan,
şi Romul Ladea. Între anii 1928-1929 își întrerupe studiile pentru a urma
şcoala de ofiţeri de rezervă din Ploieşti, după a cărei terminare îşi continuă
studiile la Cluj până în anul 1930, pentru ca ultimul an de studii să îl facă
la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti sub îndrumarea lui Camil Ressu,
Dimitrie Paciurea, Tzigara Samurcaş. În anul 1931 se întoarce la Cluj pentru a
efectua practica pedagogică şi susține
examenul de licenţă. Între anii 1931-1934 se ocupă intens de pictură, fiind
pasionat de peisajul plaiurilor natale şi mai ales de cele ale Ţării Moţilor.
În ianuarie 1935 este încadrat profesor suplinitor la Liceul “Decebal” din
Deva, iar în septembrie a aceluiaşi an este transferat la Liceul “Em. Gojdu”
din Oradea, unde stă până în august 1936, când, prin pensionarea profesorului
Ioan Buşiţia de la Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş, ocupă prin concurs postul
fostului profesor, ude stă până în anul 1948.
 |
| Niculiță Papp - Portretul lui Ioan Bușiția |
În toată această perioadă,
alături de Ioan Buşiţia, se ocupă de descoperirea talentelor artistice din zonă
şi pe care le pregătesc pentru a urma studii de artă. În acelaşi timp, împreună
se ocupă de activitatea cultural-artistică şi sportivă. Pentru activitate
anticomunistă, în anul 1948 este arestat şi deţinut timp de 16 ani, până în 1964, fiind închis în
cele mai grele puşcării. La punerea în libertate nu mai primeşte post în
învăţământ fiind nevoit să se încadreze
în activităţi necalificate: îngrijitor, muncitor necalificat la Fosta Fabrică
de industrie locală, unde, după câţiva ani, se califică la locul de muncă în
meseria de tâmplar. În aceste condiţii deosebit de grele pentru el se ocupă intens de pictură, parcurgând pentru
studiu satele Ţării Beiuşului şi Ţării Moţilor, imortalizând oameni, case,
ocupaţii, portul popular, obiceiuri, tablourile sale bucurându-se de aprecierea
specialiştilor. Cu toate acestea, prima ieşire a artistului în public se
produce abia în anul 1960 cu o expoziţie de mari dimensiuni, organizată de
către Casa orăşenească de cultură Beiuş. Cu toate acestea Nicu Papp - cum îşi
semnează creaţiile - devine o prezenţă, aproape o permanenţă în peisajul
plastic al oraşului, al judeţului şi al ţinuturilor transilvane,
organizându-i-se mai multe expoziţii în 1969, 1970, 1976, 1981, 1982, 1983,
1986, 1987, 1988, 1992 în Beiuş, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, localităţi în care
este prezent cel puţin cu două expoziţii care s-au bucurat de aprecierea
publicaţiilor periodice locale, dar mai ales de cele ale publicului care ă-a
achiziţionat numeroase lucrări. Împreună cu prof. Ioan Mikloş şi prof. Anton
Naghiu sunt iniţiatorii mişcării de grafică mică - ex-libris - din Beiuş şi
Bihor, care aduce în Beiuş lucrările unora dintre cei mai renumiţi creatori din
domeniu din ţară şi de peste hotare şi totodată, duce numele artiştilor beiuşeni
pe numeroase simeze ale majorităţii ţărilor Europei şi în ţări ale
continentului american, printre care ţări cu puternice tradiţii în arta
plastică: Franţa, Italia, Olanda, Spania, Belgia, Polonia, Germania etc. Nicu
Papp donează oraşului 20 dintre lucrările sale reprezentative.
NEVOIA DE MODELE - Nicu Papp
de Dr. Ramona Novicov
Cu
fiecare an, cu fiecare anotimp, golul lăsat de cei a căror viaţă a fost
orientată imperturbabil de o idee, mai
mult, de un ideal, se amplifică pe măsura nevoii noastre de a avea repere. Nicu
Papp a fost şi a rămas un astfel de reper pe care timpul nu-l şterge. Timpul
şterge doar însemnele memoriei noastre înscrise pe reperele esenţiale.
 |
| Niculiță Papp - Peisaj |
Asemeni
marcajelor din munţi (deloc întîmplător, una din pasiunile pictorului şi
profesorului exceptional care a fost Nicu Papp, cel ce iubea şi cunoaştea
Apusenii ca nimeni altul, se putea numi “pictarea” de marcaje turistice!)
semnele orientării noastre, ale drumului
cel bun, se fac pe muchii de stîncă sau pe copaci puternici, nu pe garduri
sau tulpini plăpînde, ce cad repede sub vremelnicia meteorică sau sub efectul
capriciilor omeneşti.
Nicu
Papp a fost puternic şi datorită firii sale libere, de artist înnăscut, şi datorită
educaţiei aspre din copilărie şi adolescenţă, dar şi pentru că a făcut parte
dintr-o generaţie puternică , care încă ştia şi respecta preţul şi ierarhia
valorilor şi îşi asuma cu demnitate responsabilitatea deciziilor.
De aceea
astăzi, cînd pare că plutim în derivă, grăbiţi şi năuci, liberi să navigăm
pretutindeni şi nicăieri, avem nevoie mai mult ca oricînd de modele umane care
şi-au împlinit vocaţia, de oameni care au ştiut să meargă pînă la capăt, care
au ştiut să găsească şi să urmeze cu pas egal, apăsat şi neşovăielnic, aşa cum
e pasul urcuşului la munte, drumul marcat de providenţă al destinului lor.
Dar sunt încredinţată ca Nicu Papp,
unul din stirpea acestor înaintemergători, nu şi-a încheiat urcuşul pe
versanţii munţilor. El îl reface nevăzut, dar prezent, asemeni unui înger
păzitor al locului, cu fiecare generaţie şi cu fiecare solitar, visător şi
curajos, născut pe vatra Beiuşului. Dacă
am fi puţin atenţi, poate am vedea dimineaţa, pe bocancii, rucsacul şi
schiurile sprijinite de peretele atelierului său, chiar lîngă şevalet, roua
celestă de pe vechile cărări ale munţilor Apuseni.
MĂRTURII (2004)
Ulpiu-Traian Bodea, profesor- ,,Pictorul Niculiţă Papp este unul din oamenii care au făcut ca
Beiuşul sa aibă ceva ,,al lui”. Este
bine ca ne amintim de oameni ca dansul, e o datorie de suflet sa-i iubim si sa
nu-i uitam niciodată”.
Maroszy Adalbert, profesor - ,,…am ajuns profesor de desen datorită marelui meu dascăl, Niculiţă. Îmi pare bine ca a fost sever cu noi, dar de
o severitate blândă, nu impunea frică, ci respect. Si azi, când eu însumi sunt
la pensie, am clipe in care, uitându-mă spre cer, spun <>”.
Prof. Lazea Ilarion completează: ,,A fost si
rămâne un exemplu pentru fiecare din noi. După grei ani de detenţie, prof. Papp
a avut tăria sa rămână acelaşi om integru. Ştia cum sa ne apropie, pe noi,
elevii, de sufletul lui.”
Igna Ioan, bibliotecar - "Pe lângă un talentat si mult apreciat pictor, care a lăsat in sufletul
posterităţii trasee bine definite ale artei si frumosului, Niculiţă Papp a fost
si un iubitor al Munţilor Apuseni, colindând culmile si marcând trasee care si
azi sunt de folos moţilor, pe potecile înspre Padiş.
De-a lungul anilor, Niculiţă Papp a îndrumat
sute de copiii din Ţara Beiuşului spre arta şi natură, punându-le in mâini
penelul, în picioare schiurile iar in inimi dragostea de frumos. A fost un
caracter ce a format la rândul lui caractere. Dovada ca foştii elevi, la noua
ani de la trecerea dascălului lor in eternitate, doresc sa iniţieze o acţiune spre a i se ridica marelui artist
un bust in urbea natală iar o strada din Beiuş sa-i poarte numele".
Dr. Ramona Novicov, critic de
arta, nepoata pictorului - ,,Atunci când îi evocăm
pe cei dragi, evocarea noastră îi bucură sigur pe ei, acolo unde sunt, dar, mai
mult, ne îmbogăţeşte pe noi. (…) Orice comemorare ne ridică din contingenţa
noastră; prin aceasta ,,liturghie” – ofrandă ne îmbogăţim si ne facem părtaşi
într-un fel, la viaţa deosebită, bogată a lui Niculiţă Papp. Nu-l percep ca pe
unchiul meu, el ne aparţine tuturor, îl concep ca pe o fântână vie, care nu
seacă pentru ca e vie şi pentru că noi, cei prezenţi, ne astâmpărăm setea prin
ceea ce facem azi, aici. Ne e sete de aceasta generaţie de aur, care nu si-au
aparţinut lor, ci semenilor lor, inoculat fiind în ei ca au o datorie atât faţă
de predecesorii cât şi faţă de urmaşii lor.
