Studiile și le începe în
satul natal, le continuă la Beiuș (Liceul ”Samuil Vulcan”, 1961-1965), pentru a
și le desăvârși la Universitatea „Babeș-Bolyai", Facultatea de Filologie,
secția Limba și literatura română (1965-1970), din Cluj-Napoca. În orașul de pe
Someș, în aceeași perioadă, a urmat cursuri de etnografie.
După absolvirea facultății,
a avut un parcurs profesional ascendent, grație unei pregătiri și unor
activități de profund impact științific: profesor în învățământul
preuniversitar (1970-1974), asistent universitar (1974-1986) la Facultatea de
Filologie a Universității „Babeș-Bolyai"), filolog principal la Centrul de
Științe Sociale, Sectorul de Etnografie și Sociologie (1986-1990), cercetător
științific principal III, apoi II și I la Institutul „Arhiva de Folclor a
Academiei Române" (din 1990). În anul 1997 a obținut titlul de doctor în
filologie, cu o lucrare de etnografie și folclor. Din 2011 este director institut la Arhiva de Folclor a Academiei Române până în anul 2020.
Activitatea științifică a
Mariei Cuceu se compune din 28 de studii, articole și recenzii, 35 de
comunicări științifice, unele la conferințe și congrese peste hotare, 6 manuale
de limba română pentru studenții străini (în colaborare), domnia-sa fiind autor
sau coautor la alte 19 volume, în special de folclor și etnografie. Între
aceste contribuții de reală valoare științifică și pedagogică, să le remarcăm
pe cele închinate unor realități din zona Beiușului, zonă căreia Maria Cuceu
i-a rămas „credincioasă" prin bună parte a activității sale: colaborarea
la Antologie de cultură populară
bihoreană (Oradea, 1970); Folclor
literar din Bihor (1974); studiile: Terminologie
agricolă din bazinul mijlociu al Crișului Negru; Nume topice culese din câteva sate din depresiunea Șoimi-Tinca; Obiceiuri agrare în Bihor; Contribuții la cercetarea obiceiurilor din
Nimăiești-Bihor etc. îngrijește lucrarea: Cărăsău. Monografia unui sat de pe Crișul Negru, însoțită de o
culegere de folclor a tatălui său, Dumitru Colțea.
Scrieri:
Ritualul agrar al cununii la seceriş,
Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003; Ion Cuceu, Maria Cuceu, Vechi obiceiuri agrare româneşti, I, Tipologie şi corpus de texte,
Bucureşti, Minerva, 1988; Ion Cuceu, Ion
Şeuleanu, Maria Cuceu, Anamaria Petrean. Un
cântec ritual de nuntă din Bihor. Cluj, Editura Fundaţiei pentru Studii
Europene, 2005; Ion Cuceu, Maria Cuceu, Ritualuri
agrare româneşti, I, Pluguşorul înspaţiul românesc extracarpatic, Studiu
introductiv şi corpus de texte, Cluj-Napoca,EFES, 2007; Ion Cuceu, Ion Şeulean,
Maria Cuceu, Anamaria Lisovschi, Ritualurile
de nuntă din Transilvania III. Oraţiile de nuntă , EFES, 2007; Ion Cuceu,
Ion Şeuleanu, Maria Cuceu, Anamaria Lisovschi, Ritualurile de nuntă din Transilvania III. Cântece rituale din
Transilvania (istorică), Cluj-Napoca, EFES; Ion Cuceu, Maria Cuceu, Ritualuri agrare româneşti, II, Oraţii după
colind în spaţiul românesc intracarpatic, Studiu introductiv şi corpus de
texte, 2008; Ion Cuceu, Maria Cuceu, Anamaria Lisovschi, Ion Şeuleanu, Ritualuri de nuntă în Transilvania.
Strigături ceremoniale de nuntă (Din Arhiva de Folclor a Academiei Române),
Cluj-Napoca, EFES, 2009
Referințe:
- Degău, Ioan, Brânda, Nicolae, (coordonatori), Igna, Ioan, Beiușul și lumea
lui. Studiu monografic. Vol. IV, Editura Primus, Oradea, 2009, p. 865 (I.I. S. S.)
