S-a născut la 2 octombrie 1847, în localitatea Zam, județul
Hunedoara. A încetat din viaţă la 12 februarie 1935, fiind înmormântat în
Băseşti, județul Sălaj.
Şcoala primară a urmat-o în Deva, studiile secundare la Beiuş, Cluj şi
Orăştie, iar cele superioare la Facultatea de Drept din Pesta (între 1868 și
1872), deşi avea mari greutăţi financiare, fiind
orfan de ambii părinţi.
Membru al Societăţii Culturale Româneşti “Iulia” din Cluj şi “Petru
Maior” din Pesta. Pentru atitudinea sa naţională a fost închis la Vac
(Ungaria).
Între anii 1923 şi 1932, la o vârstă înaintată scrie Amintiri din viaţa mea, consacrate biografiei sale, referindu-se mai mult la copilărie, la anii de şcoală. ”Manuscrisul a fost predat Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, fiind publicat în anul 1975 de Editura Dacia din Cluj-Napoca sub îngrijirea şi "text stabilit, introducere, note şi glosar de Georgeta Antonescu". Memoriile "reconstituie, fără pretenţii literare, dar cu savoarea autenticității, moravuri şi întâmplări caracteristice vieţii transilvănene din a doua jumătate a veacului trecut [sec, 19. I. I.], oferind şi un interesant material istoric". Într-un articol din Adevărul, 21 februarie 1935, evocând personalitatea recent dispărutului Francisc Hossu Longin, Emil Isac spunea: ”Bătrânul Francisc Hossu Longin se duce dintre noi ca un păzitor al vremurilor trecute, autor al atâtor acte mărețe politice, pretutindeni prezent: la adunarea din 1881 din Mercurea, la procesul Memorandum-ului, în ”Congregația Hunedoarei” luptându-se cu acel amalgam de baroni, gentry și armeni maghiarizați, cari au făcut din Deva de odinioară, citadela celui mai feroce șovinism.” În Necrologul publicat în Gazeta Transilvaniei se spunea: ”Dacă Hossu și-a confundat viața cu datoria de a lupta pentru drepturile și aspirațiile neamului său, soarta i-a hărăzit fericirea ca la Adunarea Unirii din 1918 să fie delegat al județului Hunedoara la Alba Iulia; având astfel satisfacția să vadă cu ochii realizarea idealului pentru care a luptat o viață întreagă.”
Cum a fost ”botezat” de profesorul Ioan Silviu Sălăgeanu: ”Întru o zi, venind rîndul pe mine, profesorul nostru
de istorie zise zîmbind: „Acum să auzim pe Francise Hossu“, pronunțînd
cuvîntul, respective numele de Hossu mai apăsat, ce știi de întîmplările de pe
la noi, despre luptele dintre Traian și Decebal?“ Am spus eu căte și cum am
știut și ce am putut învăța din ștudiul în manuscript, dar mai vîrtos m-am
ocupat cu partea cum Decebal a lăsat să să spînzure pe zidul cetății
Sarmiseghetusa trimisul lui Traian, cel mai iubit al lui beliduce, Longinus,
adecă Longin, scoțînd în relief curajul, dar mai ales caracterul lui, ce-l
ridica în ochii marelui imperator! „Foarte bine! esclămă voios domnul profesor,
vedeți! așa erau strămoșii noștri și așa trebuie să deveniți și voi . . . așa
și tu Longine!... Așa am devenit eu și Longin și am rămas pănă în zilele cînd
scriu aceste amintiri.“
Scrieri: Amintiri din viaţa mea. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1975; - Chiuiture
poporale. În: Familia (Oradea). An. 5, nr. 1869, p.
291-292, 343, 487, 607, - Nedei’a. Datină
romana de pe Câmpulu-ponei. În: Amicul poporului (Pesta). An. 2, 1868, p.
114. - Nedei’a. Datina romana de pe Câmpulu-ponei. În:
Familia (Oradea). An. 5, nr. , 1869, p. 158-199. -
Ospeţiulu fecioriloru. O datină
romană de pe Campulu-panei.
În: Amicul poporului (
Pesta). An, 2, 1868, p. 61. - Siera de
Sân Vasâiu (Datina poporală). În: Familia (Oradea). An. 4, nr. , 1868, p. 532.
Referințe: - Iorga, Nicolae, Oameni care au fost, Vol. 3, Bucureşti,
1936; - Barna, Dumitru, Luptători de pe meleagurile
hunedorene pentru realizarea unităţii naţionale româneşti, în: ”Dacoromânia”,
Alba Iulia, nr. 23; - Hihn, Monalise, Francisc
Hossu-Longin, în: Hunedoara Liberă, 26 noiembrie 2018; - Pop, Marin, Elena Pop, fiica lui Gheorghe Pop de
Băsești, reprezentanta de marcă a mișcării feministe transilvănene, în:
”Graiul Sălajului”, 16 noiembrie 2018; - Razba, Maria, Personalități hunedorene, Editura Emia,
Deva, 2004, P. 225; - Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian şi
Sasu, Aurel, Dicţionarul scriitorilor români D-L Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998, p. 541-542; - „Francisc
Hossu-Longin”, în: Gazeta Transilvaniei, an XCVIII, nr. 14 din 17 februarie 1935, p. 1; - foto: https://www.graiulsalajului.ro/ (I. I., S. S.)