A absolvit studiile secundare la Beiuș, în 1914, urmând teologia la Oradea. La 1 septembrie 1919 a fost numit profesor suplinitor, iar la absolvirea cursurilor de la Facultatea de științe naturale din Cluj, a fost numit, în 1922, profesor titular provizoriu. A fost profesor de biologie, timp de 28 de ani la Liceul ”Samuil Vulcan”.
A publicat în mai multe periodice ale perioadei interbelice (Gazeta
de Vest, Noua Gazetă de Vest, Glasul Bihorului, Unirea, Natura, Crișul Negru,
Observatorul), textele sale distingându-se prin noutatea punctelor de
vedere: “nu erau expuneri seci, ci
judecăți asupra relațiilor dintre om și natură, asupra posibilităților omului
de a se adecva naturii, pentru a-și menține habitatul necesar conservării sale
ca ființă”, spune Corneliu Crăciun. S-a preocupat de îmbogățirea cu roci și
fosile a Muzeului de istorie naturală al Liceului Samuil Vulcan. În 1939 era
membru al Sfatului de Plasă al Serviciului Social Beiuș. S-a pensionat la 21
octombrie 1948.
În 1951
funcționa ca profesor la şcoala elementară din Vaşcău.[1] “Arestat şi închis la Oradea pentru vina de a
fi apărat credinţa catolică, a fost mutat după eliberare la diferite şcoli
generale între care, ultima, la Gilău - Cluj. A murit la 8 martie 1978, fiind
înmormântat la Cimitirul Central Cluj de către preoţii ortodocşi Simu şi
Brânzaş, deşi a cerut, înainte de moarte, fiului său, să fie îngropat de
părintele Iosif Denderle, romano-catolic. De teama Securităţii însă, fiul său
nu i-a respectat ultima dorinţă. A fost prezent la ceremonia prohodului şi
părintele Nicolae Pura, alături de părintele profesor Eugen Popa. Au căzut -
spunea părintele Brânzaş în predica sa - pe rând stâlpii Liceului “Samuil
Vulcan” din Beiuş, citadelă a culturii româneşti, (...) iar acum cade ultimul
dintre ei, părintele profesor Traian Tămaş.” [2]
Referiri: - Pavel, Constantin, Școalele
din Beiuș 1828 – 1928, Librăria și Tipografia Doina, Beiuș, 1928. p. 265; -
Crăciun, Corneliu, Sub destinul care arde – Ioan Bușiția, Editura Logos 94,
Oradea, 2003. p. 99; - Soica, Sergiu, Eparhia Greco‑Catolică
de Oradea şi Securitatea în anul 1948, Editura Mega, Cluj Napoca, 2014, p. 90.
(I.I. S. S.)
[1] ACNSAS, Dosar 001192, Adrese‑Rapoarte cu privire la Greco‑Catolici, 1949–1955, vol. 7, fila 234. În: Soica, Sergiu, Eparhia Greco‑Catolică
de Oradea şi Securitatea în anul 1948, Editura
Mega, Cluj Napoca, 2014. p. 90. – 1. Tămaş Traian – profesor la Liceul Samuil
Vulcan, în prezent [1951] profesor la şcoala elementară din Vaşcău, soţia
acestuia domiciliază la Cluj, este funcţionară la o secţie financiară din Cluj,
motivul: are au băiat care urmează o şcoală superioară din Cluj, pentru a fi
mai uşor de a‑l întreţine. 2. - 1949 ianuarie 2. Notă informativă despre
activitatea din mănăstirea de la Beiuş. Notă informativă163 Din informaţiile
primite în Beiuş, str. Molotov, nr. 28, există mănăstirea „Sfânta Maria”, unde
sunt 29 călugăriţe unite /catolice/ care până acum au fost repartizate cu
serviciul la Internatele Unite şi susţinute de Episcopatul Unit, însă după
preluarea Şcolilor de către Stat, ele au rămas fără serviciu şi întreţinere.
Trăiesc din banii colectaţi, precum şi din alimente de la populaţia Unită din
Beiuş. În această mănăstire există o capelă unde în fiecare dimineață la ora 5
se adună locuitorii din Beiuş de religie Unită, care nu au trecut la ortodocşi,
unde se ţine serviciu religios, la fel şi seara între orele 18–19. Din Oradea
au venit în mai multe rânduri preoţi uniţi, care au ţinut această slujbă şi au
spus că s‑a intervenit locului în drept, pentru aprobarea unei biserici, în
fiecare oraş din Ţară, pentru religia greco‑catolică unită. Profesorii de la
Liceul Mixt Beiuş, fostul Liceu Teoretic „Samuil Vulcan” şi anume: Popovici,
dr. Teiuşan Ioan, Fântânaru Ioan, Fântânaru Nicolae, Călugăru Constantin, Tămaş
Traian, Bruchental, Creţu Aurel, Musta Ştefan precum şi soţiile lor, care sunt
tot profesoare, au semnat la somaţia autorităţilor trecerea de la religia
unită, la religia ortodoxă, însă în scurt timp, au revenit asupra trecerii.
Preotul Munteanu Virgil şi Hetco Valeriu nu au semnat. Preotul Munteanu este
susţinut de populaţia unită din Beiuş, care colectează bani şi alimente pentru
întreţinerea acestui preot. Profesorii mai sus notaţi sunt şi preoţi uniţi,
care şi astăzi sunt în serviciul Liceului Mixt din Beiuş. Au mai existat trei
călugări în Beiuş, dintre care unul cu numele de Bonnet Iustin, fiind cetăţean
francez, a părăsit ţara, înapoindu‑se în Franţa, iar ceilalţi doi au plecat în
loc necunoscut. Spiritul acestora este agitat şi în cercul lor se discută
intens că Constituţia prevede cultul liber şi garantează acesta şi totuşi cu ei
s‑a făcut cea mai mare nedreptate.
[2]http://www.procesulcomunismului.com, accesat 20 iulie 2020,
ora 9.13.
