Actorul Dumitru Rucăreanu, un „boem al generaţiei de aur“, s-a stins din viaţă, duminică, la 80 de ani, şi a fost incinerat miercuri, în secret, din dorinţa expresă a actorului ca evenimentul să nu fie mediatizat.
De altfel, în ultimii ani din viaţă, Rucăreanu se retrăsese de pe scena
publică şi doar rareori mai acorda interviuri, ceea ce explică
discreţia în care a dorit să se desfăşoare funeraliile sale.
Trăia ca un boem şi, la cei 80 de ani ai săi, încă se urca pe scuter şi
„pufăia“ zilnic câte două pachete de ţigări. „De băut am băut până la
75 de ani, când mi s-a tăiat... Toată viaţa numa’ votcă, că de whisky
n-am avut bani. Bere şi şpriţ niciodată, că am făcut cândva o colită de
fermentaţie!“, îşi aminteşte actorul, într-un interviu din aprilie 2012.
Dumitru Rucăreanu s-a născut pe 26 octombrie 1932, la Ghimbav, în judeţul Braşov, şi a absolvit Facultatea de actorie în cadrul IATC Bucureşti în 1956.
A jucat numeroase roluri la Teatrul de Comedie, între care: Maestrul
Croitor, în "Burghezul gentilom" de Moliere, regia Lucian Giurchescu,
1961; Reporterul - "Mi se pare romantic" de Radu Cosaşu, regia David
Esrig, 1961; Muller - "Svejk în cel de-al doilea Război Mondial" de
Bertolt Brecht, regia Lucian Giurchescu, 1962; Demeter Ioska - "Nuntă la
castel" de Suto Andras, regia Lucian Giurchescu, 1962; Amicul -
"Procesul D-lui Caragiale" de Mircea Ştefănescu, regia David Esrig,
1962; Cezar Borgia - "Umbra" de Evghenii Şvarţ, regia David Esrig, 1963;
Diomede - "Troilus şi Cresida" de William Shakespeare, regia David
Esrig, 1965; Un tânăr lucrător - "Insula" de Mihail Sebastian, regia
Crin Teodorescu, 1966; Glagoliev - "Un Hamlet de provincie" de A.P.
Cehov, regia Lucian Giurchescu, 1967; Fairchild - "Dispariţia" lui Galy
Gay de Bertolt Brecht, regia Lucian Giurchescu, 1969; Ichim - "Alcor şi
Mona" de Mihail Sebastian, regia Sanda Manu, 1970; Siro - "Mandragola"
de Niccolo Machiavelli, regia Dinu Cernescu, 1970; Eilif - "Mutter
Courage" de Bertolt Brecht, regia Lucian Giurchescu, 1972; Generalul -
"Buffalo Bill şi indienii de Arthur Kopit", regia Lucian Giurchescu,
1973; Lubin, Sganarelle - "Molière la Teatrul de Comedie" după Molière,
regia Mircea Şeptilici, Valentin Plătăreanu, 1973; Don Lisardo - "Noapte
la Madrid de Calderon de la Barca", regia Valeriu Moisescu, 1975;
Solionii - "Trei surori" de A.P. Cehov, regia Lucian Giurchescu, 1975;
Jean Arzăreanu - "Plicul" de Liviu Rebreanu, regia Lucian Giurchescu,
1976; Comentator - "Cercul de cretă caucazian" de Bertolt Brecht, regia
Lucian Giurchescu, 1977.
Acestora li se adaugă rolul Iasiunin - "Turnul de fildeş" de Victor
Rozov, regia Ion Cojar, 1981; Teles - "Arma secretă a lui Arhimede" de
Dumitru Solomon, regia Alexandru Colpacci, 1982; Blondul - "Avea două
pistoale cu ochi albi şi negri" de Dario Fo, regia Grigore Gonţa, 1985;
Gogu Boştulea - "D’ale protocolului" de Paul Everac, regia Alexandru
Darie, 1989; Comisarul de poliţie - "Papagalul verde" de Arthur
Schnitzler, regia Lucian Giurchescu, 1991; Garry Lejeune - "Scandal în
culise" de Michel Frayn, regia Tudor Mărăscu, 1993; Fairchild - "Galy
Gay" de Bertolt Brecht, regia Lucian Giurchescu, 2007; Traian Necşulescu
- "...escu de Tudor Muşatescu", regia Alexandru Dabija.
Dumitru Rucăreanu a jucat şi pe scena Teatrului Naţional din Craiova, în
numeroase roluri, între care Algernon Moncrieff - "Bunbury sau Ce
înseamnă să fii onest" de Oscar Wilde, regia Vlad Mugur, 1956; Figaro -
"Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais", regia Vlad Mugur, 1956; Tudor -
"Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu, regia Dinu Cernescu, Radu Penciulescu,
1957; Toffolo - "Gâlcevile din Chioggia" de Carlo Goldoni, regia Dinu
Cernescu, 1958; Pintea - Împărăţia lui Machidon de Ioana Postelnicu şi
Tiberiu Vornic, regia Beate Fredanov, 1958; Sache - "Ultima generaţie"
de Florin Vasiliu, regia Radu Penciulescu, 1959; Efim Lukici - "Zări de necuprins" de Nikolai Virta, regia Andrei Brădeanu, 1959.
Pe de altă parte, Dumitru Rucăreanu este cunoscut şi pentru numeroasele
roluri jucate în filme, între care "Linişte", regia Alexandru Boiangiu,
1963, "Dragoste la zero grade", regia Cezar Grigoriu, Geo Saizescu,
1964, "Camera albă", regia Virgil Calotescu, 1965, "Asediul", regia
Mircea Mureşan, 1971, "Aventuri la Marea Neagră", regia Savel Ştiopul,
1972, "Porţile albastre ale oraşului", regia Mircea Mureşan, 1973,
"Agentul straniu", regia Savel Ştiopul, 1974, "Cercul magic", regia
David Reu, 1975, "Mastodontul", regia Virgil Calotescu, 1975, "Gloria nu
cântă", regia Alexandru Bocăneţ, 1976, "Acţiunea Autobuzul", regia
Virgil Calotescu, 1977, "Am o idee", regia Alecu Croitoru, 1981, "Miezul
fierbinte al pâinii", regia Alecu Croitoru, 1983, "Secretul lui
Bachus", regia Geo Saizescu, 1983, "Sosesc păsările călătoare", regia
Geo Saizescu, 1984, "Cucoana Chiriţa", regia Mircea Drăgan, 1986,
"Secretul lui Nemesis", regia Geo Saizescu, 1990, şi "Harababura", regia
Geo Saizescu, 1990.
Dumitru Rucăreanu a primit, de-a lungul carierei sale, numeroase
distincţii şi premii, între care trofeul de excelenţă la Gala
Festivalului Comediei Româneşti din 2010. Totodată, el a fost propus să
primească premiul pentru întreaga activitate la gala UNITER din acest
an.
Rucăreanu a fost pasionat de muzică simfonică, iar în urmă cu câţiva ani
el a lansat un album intitulat "Sunt vagabondul vieţii mele".
Surse: Adevarul, Mediafax