BEIUȘ - CĂBEȘTI - SIMION R. SUCIU: CONSTANTINA (TINA) CRIȘAN, căsătorită Papp (1884 – 1951) – a doua fiică a lui Ilarie și Elena Crișan

Constantina (Tina) Papp, născută Crișan, a fost președinte al Filialei Beiuș a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, vicepreședinte și membru fondator al Reuniunii Femeilor Române din Beiuș și jur[1] dar a participat ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, din partea Reuniunii Femeilor din Beiuș și din jur.

S-a născut în 4 martie 1884, în familia lui Ilarie Crișan și a Elenei Crișan (născută Boțioc). A fost a doua născută în familia Crișan dintre cei cinci copii.

A încetat din viață în 23 noiembrie 1951 la Beiuș, fiind înmormântată în Cimitirul din Deal din Beiuș, în Memorialul familiei Ilarie Crișan.

A urmat cursurile unui pension din Elveția.

S-a căsătorit în 12 martie 1910 cu notarul Cornel Papp, de care avea să divorțeze, după o iubire mistuitoare, în 26 mai 1939.

Pentru Constantina Papp, ca și pentru surorile sale, Sofia Mihulin și Florica Ciavici, entitățile asociative de la începutul veacului trecut au reprezentat, dincolo de misiunea culturală și socială, cadrul de afirmare și asumare a unor inițiative și acțiuni cu o evidentă componentă identitară, de formare și dezvoltare a conștiinței naționale. Împreună cu sora sa, Florica Ciavici, soția avocatului și parlamentarului Augustin Ciavici, a făcut parte din Comitetul Reuniunii Femeilor Române din Beiuș și jur, fiind aleasă și vicepreședinte al acestei organizații. În vreme ce Sofia Mihulin era președinta Filialei Oradea a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, Constantina Papp îndeplinea aceeași funcție la nivelul orașului Beiuș. Membrele acestei societăți, „în jur de 50”, se întâlneau, mai ales duminica, la Protopopiatul Ortodox Român din Beiuș, unde își aveau și sediul, desfășurând activități cultural-artistice și educative de profundă trăire creștină, cu invitați care aparțineau unei palete largi de profesii. Pentru Constantina Papp credința ortodoxă era elanul bucuriei și drumul jertfei. Ea a fost sufletul acțiunilor de atragere a resurselor financiare de trebuință pentru derularea unor consistente activități caritabile, ajutorând familiile strâmtorate, copiii sărmani din școli, bolnavii din spitale, cu medicamente, alimente, îmbrăcăminte, jucării. Era cunoscută ca și Tina dr. Papp.

La inițiativa acestei societăți, menționează documente ale vremii, a fost întemeiat și Internatul Ortodox de Fete din Beiuș.

Istoricul Titus Roșu amintește de prezența Constantinei Crișan și a lui Cornel Papp la ședința de înființare a Reuniunii de cântări „Lyra”, din 2 octombrie 1905, în cadrul Departamentului ASTRA din Beiuș, numărându-se între membrii activi ai acestei formațiuni corale.

Numele Constantinei Papp îl regăsim și în comitetul de subscripție pentru înălțarea monumentului martirilor Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș.

În 27 noiembrie 1918, la consfătuirea care a decis înființarea unei organizații a femeilor, Reuniunea Femeilor Române din Beiuș și jur, „constituită provizor”, a hotărât să fie reprezentată la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de către doamnele Elena dr. Muntean, Tina dr. Papp și Elena Ardelean”, după cum consemnează cărturarul Petru E. Papp. Chiar dacă ulterior s-a decis ca delegate să fie Elena dr. Muntean și Elena Ardelean, potrivit mai multor surse, Constantina Papp ar fi fost de față în Cetatea Marii Uniri, acolo unde se aflau, ca delegați cu drept de vot, fratele ei, Dr. Gheorghe Crișan, secretar al Marii Adunări Naționale, tatăl ei, Ilarie Crișan, cumnații ei - prof. Nicolae Mihulin și preotul Mihai Cosma, viitorul protopop ortodox de Ineu.

Constantina Papp a fost părtașă la manifestările organizate în 1919 în favoarea înaintării trupelor române peste linia demarcațională Sighet-Ciucea-Zam pentru curmarea atmosferei de teroare instituită de unități ale armatei de ocupație ungare în părțile vestice ale pământului românesc.

În 1928, la serbările centenare ale Liceului „Samuil Vulcan”, Constantina Papp, vicepreședinte al Reuniunii Femeilor Române din Beiuș și jur, a fost nemijlocit implicată în organizarea „conductului etnografic”, moment „foarte apreciat” de oaspeții deosebiți sosiți la manifestări, de întreaga asistență, după cum consemnează prof. Gavril Hădăreanu. Din lucrarea sa „Torțe arzânde în Țara Beiușului” reținem și prezența marcantă a Constantinei Papp la adunarea antirevizionistă desfășurată la Beiuș în 6 decembrie 1932, cadru în care a și luat cuvântul, ridicându-și „glasul de protest față de uneltirile dușmanilor noștri”:

„Cuvântarea d-nei Tina dr. Papp, în numele Reuniunii femeilor române

Femei române din Beiuş şi ținutul său, în plină conștiință a datorințelor lor naţionale, protestează împotriva îndrăzneței idei de revizuire a tratatelor de pace, înfierând totodată meschinăriile dușmanului nostru de veacuri.

Afle deci cei cari uneltesc împotriva ţării noastre, că rănile sufleteşti ale trecutului de chinuri încă nu s’au vindecat şi cartea fărădelegilor lor deschisă încă, stă în faţa generației de astăzi. Pe fiecare filă vedem chipurile însângerate şi crispate de durere ale celor mai buni ai noştri, ale scumpilor noştri fii şi fraţi ucişi de ei.

Noi vrem pace, dar hotarele ni le vom şti apăra pe viaţă şi moarte. Noi vrem pace, dar din pământul nostru străbun de aci nu vom ceda nici o brazdă. Mai bine murim !

Strâns uniţi cu toţii mic şi mare, având încredere deplină în cei cari sunt chemați să conducă destinele scumpei noastre Patrii, respingem cu indignare ideia revizuirii”.[2]

Un număr însemnat de membre ale Reuniunii Femeilor Române din Beiuș și jur, precum și ale Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române din Beiuș aveau să fie prezente la amplele manifestări antirevizioniste organizate la Oradea în 27 noiembrie 1932, respectiv 28 mai 1933.

În noiembrie 1933 a avut loc, la Oradea, constituirea subsecțiilor „Frăției Ortodoxe Române” în Bihor: „După constituirea „Frăției ortodoxe române” a judeţului Bihor s’a trecut acum la constituirea acestei asociaţiuni pe subsecții. Astfel, zilele trecute s’au făcut constituirile pe subsecții din protopopiatele Tileagd, Aleşd şi Beiuş... La Beiuş adunarea a fost prezidată de d. insp. pensionar Pompiliu Dan, delegatul comitetului secţiei eparhiale Oradea. D-sa a arătat scopul şi programul de activitate al frăției ortodoxe. S-a ales apoi cu unanimitate şi mare însufleţire următorul comitet de conducere a cercului protopopesc Beiuş-Răbăgani: Nerva Traian Cosma preşedinte, Emil Popovici vicepreşedinte, Gheorghe Ioniță secretar, Gherasim Pop casier, Victor Bocu, Nicolae Ciavici, d-na Tina dr. Pop (Papp – n.a.), președinta femeilor române ortodoxe, Gheorghe Fediuc, Ştefan Costea, membri[3].