marți, 20 decembrie 2016

Habitat pentru Umanitate Beiuş a aniversat 20 de ani de existenţă. La mulți ani!


Habitat pentru Umanitate Beiuş a aniversat 20 de ani de existenţă. Asociaţia beiuşană a pregătit un spectacol total celor 200 de participanţi la evenimentul caritabil organizat pentru a marca 20 de ani de la înfiinţare.


Sâmbătă, 17 decembrie, asociaţia Habitat pentru Umanitate Beiuş a organizat o cină de binefacere aniversară la care au dat curs invitaţiei peste 200 de participanţi, majoritatea beiuşeni. Aceştia s-au bucurat de o seară extraordinară, presărată cu multe surprize, în atmosfera caldă a restaurantului Paradise din Beiuş.
            “In cadrul acestui an aniversar, cina de binefacere este primul eveniment Habitat dintr-o serie pe care dorim să le organizăm până la finalul lui 2017. Vom găzdui proiecte precum „Ziua porţilor deschise” când vom avea uşile organizaţiei larg deschise tuturor celor care doresc să afle mai multe despre noi. Ne vom bucura şi de evenimente de construcţie care au devenit  tradiţie în cadrul asociaţiei precum „Casa de Paşti” sau „Femeile construiesc” şi vom continua cu multe alte surprize frumoase pe care le vom dezvălui la momentul potrivit." declară Nicoleta Degău, preşedintele asociaţiei.
Fiind o asociaţie creştin-ecumenică, programul a debutat cu o rugăciune după care copiii din cartierul Habitat au susţinut un frumos program de colinde. Iniţiatorul Habitat în România, Adrian Ciorna, a povestit apoi despre perioada de început a organizaţiei cu frământările şi provocările ei. O plăcută surpriză a venit de la trupa de teatru „Re-Open Theater” din Beiuş coordonată de Ana Florea, beneficiară a unei locuinţe Habitat, care a adaptat basmul lui Andersen „Fetiţa cu chibrituri” la realitatea şi greutăţile pe care le trăiesc familiile în nevoie de o locuinţă decentă, sigură şi sănătoasă până să beneficieze de sprijinul Habitat. Tot o încântare a fost şi momentul artistic al tarafului „Dor Bihorean” coordonat de prof. Remus Lazea, fost vicepreşedinte al Habitat Beiuş. Atmosfera a fost încinsă pe toată durata programului de către Lucian Cremeneanu, maestrul de ceremonii, care i-a provocat pe participanţi să liciteze cât mai mult lucrările de artă donate de 14 artişti din zona Beiuşului şi a unei mingi de tenis semnată de Simona Halep. Au fost extrase la tombolă cele 44 de premii oferite cu generozitate de sponsorii evenimentului ce au constat în cozonaci, prăjituri asortate, ornamente de Crăciun, vouchere la Salonul de înfrumuseţare Daniela, calendare de perete, produse cosmetice, periferice pentru calculator, echipamente de protecţie şi un telefon mobil cu abonament gratuit pe un an oferit de Digi. Tortul aniversar sponsorizat de cofetăria Bridge a fost şi el pe măsura întregii seri reprezentând simbolic activitatea Habitat. De asemenea SC Desira, gazda evenimentului de la restaurantul Paradise, a susţinut întreg evenimentul pe cheltuiala proprie.

Printre participanţi s-au aflat numeroşi oameni de afaceri, o parte din artiştii care au donat lucrări, consilieri locali, primarul Petru Mlendea, viceprimarul Ovidiu Dăescu, precum şi deputatul Bogdan Gheorghe, proaspăt reales. La finalul serii, se stânseseră deja peste 7.000 Euro, dar cu angajamentele asumate de câţiva dintre participanţi suma se va apropia de 10.000 Euro. Banii vor fi folosiţi pentru construirea „Casei de Paşti” din 2017 de care va beneficia o familie cu doi copii din Beiuş.
La sfârşitul licitaţiei a intervenit o surpriză de care nu ştiau nici organizatorii: preşedintelui Habitat, Nicoleta Degau, şi directorului executiv, Mircea Jurcan, le-a fost înmanat din partea lui Adrian Ciorna, în prezent preşedinte al asociaţiei Bunul Samaritean din Beiuş, un contract de parteneriat şi finanţare în valoare de 50.000 de Euro.
 "Am hotărât să vin cu un dar special la aniversarea acestor 20 de ani ai asociaţiei pe care am format-o în 1996. Vii cu un dar la ziua celor dragi. Cei 50.000 de Euro sper să fie un bun start pentru următorii 20 de ani ai Habitat Beiuş spre slujirea celor în nevoie de un adăpost, a celor ce suferă de lipsa unui camin decent." spune Adrian Ciorna.

Parteneriatul în cauză aduce laolalta două asociaţii puternice care activează de două decenii în Beius şi maximizeaza capacităţile celor două organizaţii. Dacă în acest cadru Bunul Samaritean finanţează şi oferă suport, Habitat pentru Umanitate va implementa proiectele agreate de părţi. Adrian a anunţat şi proiectul său personal pe 2017: 50 de case construite şi 50 de burse acordate pentru elevilor meritorii de liceu, respectiv câte una pentru fiecare an de viata din cei 50 pe care îi va aniversa anul viitor.

Sponsori evenimentului caritabil au fost 14 artişti din zona Beiuşului: Alexandra Chiriac, Andrei Mezei, Angela Szabo, Claudia Oros, Daniel Dan, Elena Bissinger, Gheorghe Tirla, Ieronim Moruţ, Ludmilka Locse, Mariana Oros, Marius Boc, Mircea Brânda, Stela Vesa şi Turor Frâncu, alături de: Brutăria Buru, Cofetăria Bridge, Cofetăria Central Beiuş, Cornelia Cimbre, Dj. Horaţiu, RCS & RDS, European Drinks, filmare şi fotografie  Flavius Cionca,  Kataleia Art Beiuş, Scalini Bunteşti, Salon Daniela Beiuş, SC Desira prin restaurantul Paradise, Total Clean Oradea, West Computers Beiuş.          


            Înfiinţată spre sfârşitul anului 1996, până în prezent Habitat pentru Umanitate Beiuş a ajutat mii de oameni să beneficieze de condiţii mai bune de locuit din care 300 de familii sunt beneficiare ale unei locuinţe noi. Acest lucru a fost posibil cu sprijinul a aproape 10.000 de voluntari, cu implicarea autorităţilor locale din cele 24 de localităţi unde a derulat proiecte, cu ajutorul zecilor de companii susţinătoare şi a altor numeroşi actori sociali care au pus umărul la dezvoltarea asociaţiei ajunsă azi la maturitate. Scopul Habitat este să facă din Beiuş primul oraş din România în care nicio familie nu mai locuieşte în condiţii improprii, iar în judeţul Bihor numărul acestora să scadă semnificativ.


Habitat pentru Umanitate Beiuş







luni, 19 decembrie 2016

CORIOLAN BREDICEANU

Foto: http://www.pressalert.ro
BREDICEANU, Coriolan**: Cunoscut om politic şi de cultură, scriitor. (Pseudonim: Nips, Spin).  A fost membru în consiliul județean din Caraș-Severin, membru al comitetului central al Partidului Național Român (PNR) (1881 - 1892), deputat în dieta Ungariei ca ales de Oravița. A făcut parte în diferite organizații culturale române și a luat apărarea în procese politice intentate mai multor ziare și oameni politici români din Ungaria și Transilvania. Brediceanu l-a sprijinit financiar si moral pe inventatorul Traian Vuia, încă din tinerețea acestuia, la realizarea primului aeroplan românesc. Născut la 23 decembrie 1849, în Lugoj. Şcoala primară a terminat-o  la Lugoj, studiile secundare la Arad şi Beiuş, iar studiile superioare de drept la Pozsony (Bratislava) şi Budapesta. Odată terminate studiile se întoarce la Lugoj unde se stabilește definitv până la sfârșitul vieții. Aici deschide un cabinet de avocatură și în scurt timp se remarcă pentru modul în care ia partea țărănimii în procese pe care cei mai mulți avocați refuzau să le preia. Brediceanu însă nu lua bani celor care nu aveau bani să-i plătească onorariul. În 1896 a luat partea țăranilor din Mehadia sau a minerilor din Ciclova Montană în procese intentate de autoritățile maghiare. Brediceanu a luat apărarea și unor intelectuali, scriitori și ziariști persecutați de autoritățile maghiare pentru criticile aduse acesteia și pentru exprimarea în favoarea românilor. Pe front politic, Brediceanu se implică tot mai mult în apărarea drepturilor românilor și în 1894, la Cluj, se alătură unui corp de 30 de avocați care iau apărarea memorandiștilor din Comitetului central al Partidului Național Român, din care făcuse și el parte. Un an mai târziu, la Timișoara, Brediceanu ia apărarea lui Valeriu Braniște, important cărturar al vremii și redactor al ziarului Dreptatea. Acestuia îi erau intentate nu mai puțin de 74 de procese, pentru tot atâtea articole scrise în ziarul Dreptatea, în care ataca guvernul de la Budapesta. Procesul a stârnit foarte mult interesul opiniei publice, însă în ciuda apărării lui Brediceanu, Braniște a fost condamnat la doi ani de închisoare. Brediceanu a plătit însă cauțiunea de 5.000 de forini pentru eliberarea acestuia. Datorită popularității acumulate, Brediceanu este ales în 1906 ca reprezentant al poporului în dieta maghiară, în două circumscripții. A fost membru al mai multor societăţi şi asociaţiuni culturale printre care Astra şi Societatea pentru fond de teatru românesc şi în societăţi locale, făcând parte dintre organizatorii şi realizatorii vieţii culturale locale. A colaborat la mai multe periodice printre care: Almanahul ilustrat al ziarului “Adevărul”  (Bucureşti);  Calendarul “Minervei” (Bucureşti); Calendarul Partidului Naţional Român din Transilvania şi Ungaria (Arad); Calendarul poporului (Sibiu); Calendarul “Poporului român” (Budapesta);  Calendarul “Românului”  (Caransebeş) etc. a scris piese de teatru: (Lecuit; Bunii bătrâni) , monologuri: (Niţă Panjen; Barbu Lăutaru);  nuvele. A încetat din viaţă la 7 februarie 1909, Lugoj.   

Scrieri: - Fira, nuvelă din popor. Lugoj, 1913;  Piatra credinţei. Ediţia  2 – a  Lugoj, 1913;  Piatra credinţei. Ediţia 3-a. Sibiu, Tipografia Asociaţiunii, 1917. - Fira. Nuvelă din popor.  În:  Calendarul "Românului" (Caransebeş). An. 12, nr. 12, 1912, p. 71-78; - Sociologie.  În: Gazeta Transilvaniei (Braşov). An. 71, Număr jubiliar, iunie 1908, p. 76 – 77; - Gazetei Transilvaniei.  - Clubul deputaţilor naţionalişti din Budapesta:  … Coriolan Brediceanu…  În:  Gazeta Transilvaniei (Braşov). An. 71, Număr jubliar, iunie 1908, p. 47; -  Niţă Panjen (Monolog); - Bunii bătrâni (Teatru); - Barbu Lăutaru (Monolog); - Lecuit (Teatru).
Referiri: - [Coriolan Brediceanu].  In:  Luceafărul (Budapesta). An. 8, Nr. 2, 1909;  - Izverniceanu, D. Pagini din istoria Banatului şi scriitori bănăţeni.  In:  Arhivele Olteniei (Craiova). An. 4, Nr. 17, 1925; - Cosma, A. Bănăţeni de altă dată. Timişoara, Tipografia Unirea română, 1933, p. 70 – 72; - Iorga, Nicolae. Oameni cari au fost. Vol. 1… p. 302 – 303; - Iorga, Nicolae. Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost. Bucureşti, 1972, p. 404, 405; - Suciu, I. D. Literatura bănăţeană de la început până la Unire ( 1582 – 1918 ). Timişoara, Editura Astra, 1940; - Straje, Mihail. Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români.  Bucureşti, Editura Minerva, 1973; - Bocu, Sever. Drumuri şi răscruci. Vol. 1-2.  Timişoara-Bucureşti, f. e., 1939; 1945.   Vol. 1. 1939;   Vol. 2. 1945; -Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900… p. 123; - Coriolan Brediceanu (cronică).   În:  Luceafărul (Sibiu). An. 8, nr. 4, 16 feb. 1909, p. 93;  - Faur, Viorel. Cultura românilor din Bihor… p. 53, 58, 136, 148; - Faur, Viorel. Istoricul constituirii despărţământului beiuşan al Astrei (1897-1898). An. 7, nr. 7, 1977, p. 389-419, p. 396; - Istorie financiar-bancară. Studiu asupra băncilor din Transilvania (1867-1918).  Vol. 1, p. 28, 40, 52, 66; - Miloia, I. La 25 (de) ani de la moartea lui Coriolan Brediceanu. In memoriam.  În:   Revista Institutului Social Banat-Crişana (1933-1944). An. 2, nr. 6-9, nov.-dec. 1933- iun 1934, p. 91-92; - Polverejan, Şerban şi Cordoş, Nicolae. Mişcarea memorandistă în documente (1885-1897)… p. 31, 41, 42, 88, 89, 103, 124, 125, 127, 128, 130 - 133, 157, 169, 190, 233, 234, 245, 246, 269, 270, 352; - Triteanu, Mihail. Luceafărul 1902-1920. Indice bibliografic analitic… p. 290, 4220, 4840, 4973.

(I. I.)

vineri, 9 septembrie 2016

LA MULȚI ANI, VIORICA FLINTAȘU!

FLINTAŞU, Viorica. Interpretă a cântecului popular. S-a născut la 15 septembrie 1942 în Braşov, unde erau plecaţi părinţii să-şi câştige existenţa. Şcoala primară o face în Sălişte de Beiuş, localitatea de baştină a părinţilor iar gimnaziul în Budureasa. Studii secundare la Bucureşti. În anul 1956 se mută împreună cu părinţii la Beiuş. Prestează diverse munci printre care şi cea de bibliotecar în comunele Criştior, Rieni şi Dobreşti. În această perioadă este solistă vocală a tarafului de pe lângă Casa de cultură din oraşul Ştei (fost Dr. Petru Groza), unde se face remarcată. În anul 1963 se stabileşte în Bucureşti, desfăşurând activitate de amator în formaţiile folclorice ale Casei de cultură "Nicolae Bălcescu, Ansamblul artistic al Tineretului, Casa de cultură a studenţilor. Apare la pentru prima dată la televiziune în anul 1964, iar în anul 1966 debutează la radio. În acelaşi an îi apare la "Electrecord" primul disc. De aici încolo este o prezenţă permanentă la radio şi televiziune. A realizat numeroase turnee în ţară şi în străinătate. A înregistrat 15 discuri cu cântece populare din Ţara Beiuşului.


Referiri:- Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni…  p. 261; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor… p. 505.  (S. S.)       


vineri, 17 iunie 2016

EROUL NAŢIONAL AVRAM IANCU, OMAGIAT LA BEIUŞ

Beiuşul, străveche vatră de istorie şi civilizaţie, l-a omagiat joi, 9 iunie 2016, în Ziua Înălţării  Domnului şi de pomenire a Eroilor Neamului Românesc, pe Eroul Naţional Avram Iancu. Locuitorii urbei se simt binecuvântaţi de trecerea Iancului prin târgul Beiuşului, în drumurile sale spre Viena.
Fiecare generaţie trebuie să cunoască istoria ţării şi eroii ei. De acest drept s-au îngrijit membrii Asociaţiei ,,Avram Iancu” Beiuş şi preşedintele acesteia, domnul Viorel Ianc, organizând Concursul ,,Avram Iancu, Craiul Munţilor”. Aflat la a XI-a ediţie, concursul s-a desfăşurat în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor şi cu sprijinul  Primăriei Municipiului Beiuş, constituind o activitate din Proiectul ,,Cinstindu-ne înaintaşii, ne pregătim viitorul”.


luni, 6 iunie 2016

DUPĂ 10 ANI...

Au trecut 10 ani. Nici nu știu cum. Ritmul alert și desele sincope nici nu ne dau posibilitatea să marcăm trecerea timpului. Ne amintim că a trecut o lună când luăm salariul ori pensia, o jumătate de an, din Crăciun în Paști, un an, de ziua de naștere ori de Anul Nou.
Astăzi mi-am amintit că au trecut 10 ani de când am lansat un film video sub sigla Cercului Militar Beiuș, al cărui șef eram atunci, și Colegiului Național Samuil Vulcan, școală reprezentativă a Beiușului.
Un film făcut cu încrâncenare, sub zodia doliului, cu pasiune și dăruire. Mijloacele au fost mai puțin decât modeste - o cameră VHS și un Pentium III. Și totuși, rezultatul s-a arătat. Culmea, filmul a fost văzut mai mult peste granițe decât în România. Așadar, iată că a sosit ziua proiecției și acasă.
Nu vreau să închei înainte de a aminti câțiva dintre colaboratori, toți profesori: Liana Ojică, Claudia Buran, Tamara Motorga, Silvia Șora, Cătălin Iagăr, Natalia Heredea și mulți alții, pe care-i veți regăsi înșirați frumos, înainte de The End. O mențiune pentru artiști - copii de acum 10 ani - le doresc să rămână la fel de frumoși și curați la suflet ca atunci.
Așadar, vizionare plăcută!


miercuri, 18 mai 2016

La mulți ani, Sabin Adrian Luca!

Beiușul a fost o vatră de cultură și a dat țării oameni deosebiți. Este o plăcere pentru mine sa urez un călduros "La mulți ani" unui beiușean care nu a dezmințit tradiția - unde a mers, a "sfințit" locul - Sabin Adrian Luca.


LUCA, Sabin Adrian*/**: Director general - Muzeul Național Brukenthal - Sibiu, cercetător ştiinţific, profesor dr. - titular la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu . S-a   născut la 18 mai 1959 în Beiuş, judeţul Bihor. Şcoala primară şi clasele gimnaziale le-a făcut în Beiuş, iar studiile secundare la Liceul “Simion Bărnuţiu” din Şimleul Silvaniei. Urmează Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Între anii 1984 – 1989 a fost profesor ,iar din 1990 până în 1991 muzeograf la Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Severin. Din 1991  este lector apoi conferenţiar la Facultatea de Litere, Istorie şi Jurnalistică a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu. Este doctor în ştiinţe istorice. A organizat şi condus şantiere arheologice în judeţele Caraş-Severin, Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu. A urmat mai multe stagii de perfecţionare în urma unor burse de studii în Ungaria şi Germania. Colaborează la mai multe periodice din țară şi străinătate. A publicat 9 cărţi, 13 rapoarte de cercetare arheologică şi numeroase comunicări, studii şi articole de specialitate. 
Referiri: - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni… p. 265. (I. I.)

                   http://www.brukenthalmuseum.ro/

sâmbătă, 30 aprilie 2016

PAȘTI FERICITE!




Sfintele Sărbători de Paști și Învierea Domnului să vă aducă în suflet bucurie și lumină iar pe masă belșug și indestulare! 

 Hristos a Înviat!
Sărbători Fericite!

sâmbătă, 30 ianuarie 2016

24 ianuarie 2016 - Cele doua Uniri sau politica struțului

După cum bine se știe, ziua de 24 ianuarie, sărbătoare națională, denumită și Mica Unire, amintește de-a pururi Unirea celor două țări surori, Moldova și Țara Românească, sub sceptrul colonelului Alexandru Ioan Cuza, într-un singur stat - România. An de an, poporul român sărbătorește acest măreț act. 
Dar să facem un pic de istorie: La 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri în Moldova, la Iași, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. În 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Astfel, la 24 ianuarie s-a parafat , sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, actul de naștere al României.
Și in 2016 a fost sărbătorită Mica Unire - la București și la Iași. Dar nu numai în aceste două locații ci în întreaga țară. Apropos de cele două locații - la București au încins Hora Unirii cei peste 15.000 de români prezenți la protestul organizat de Societatea civilă și pensionarii militari iar la Iași, Președintele României, premierul și câteva mii de participanți ( posibil peste 6000 ). 
Bun, să ajungem și la București. 
Încă de dimineață, înfruntând gerul de -16 grade C, în Piața Victoriei a început să se adune lume. Multă lume - militari, polițiști, pensionari, revoluționari, profesori, femei, chiar și copii, veniți de-acasă ca să-și reprezinte părinții care nu se puteau deplasa. Aici lumea și-a spus cuvântul conform unei ordini dinainte stabilite. Nu au fost nici un fel de incidente deși pe clădirea Guvernului erau instalați, posibil, lunetiști. Ori poate-au fost "cameramani" (!?)
În ciuda încercărilor de contracarare ale acestui protest, foarte agresive de altfel, au fost prezente  delegații din mai toate județele țării. Desigur, și o delegație din Bihor, oameni care au suportat un drum ce a durat 36 de ore doar pentru că aveau ceva de spus. Și au spus. 
Au fost și momente emoționante - toată lumea vorbea respectuos  dar cel mai emoționant moment, mărunt dar măreț în felul său, a fost când un tânăr, venit să-și reprezinte tatăl, i-a dat mănușile sale unui pensionar care ținea cu mâinile goale o pancartă. Ferice de așa tată, ferice de așa fiu. 

Dupa mai bine de patru ore de infruntat gerul (politicienii trecuseră de mult la "protocol") protestatarii au plecat, nu înainte de a fi anunțați de la Iași, că premierul îi va chema la discuții luni. În care luni, nu a precizat. O fi ca în povestea cu Păcală: "scârț, scarț, ti-oi da banii marți"? Posibil și așa, gândindu-ne că marțea va fi pe 6 martie când Păcală și frații lui s-ar putea să taie copacul... 
Nu știu cum va fi dar așa nu se mai poate continua.
În final, întreb și eu, nu era normal ca Președintele României să sărbătorească Ziua Unirii în București, că doar aici s-a semnat Actul Unirii iar Bucureștiul este capitala țării? Ori dl. președinte Iohannis a evitat întâlnirea cu protestatarii? Grea întrebare, greu răspuns. Oricum, de huiduieli a avut parte și la Iași. Și n-are de ce să se supere că e democrație, chiar domnia sa a spus-o, poporul are dreptul să-și spună cuvântul, în direct, nu doar prin gura mutilată a ONG-urilor.

marți, 19 ianuarie 2016

Din România AU DISPĂRUT două reactoare nucleare! «Părintele» centralei de la Cernavodă face DEZVĂLUIRI INCENDIARE


De mai mulţi ani, România se chinuie, fără succes, să realizeze unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. “Piesele reactoarelor pentru acele unităţi, produse în România, erau în stadiu avansat de fabricaţie încă din anul 1990, inclusiv 602 tone de combustibil nuclear. Din păcate, toate acestea au dispărut fără urmă în anii ’90”, ne-a dezvăluit inginerul Cornel Mihulecea, omul care s-a ocupat de proiectul energiei nucleare româneşti.
La începutul acestui an, guvernul anunţa că unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă vor fi realizate cu o investiţie de 6 miliarde de euro, venită din China. În cursul acestei luni ar fi urmat să se înfiinţeze o societate româno-chineză care să materializeze proiectul. Cu toate acestea, se bate pasul pe loc.
De ce? ... Citeste mai mult

vineri, 15 ianuarie 2016

De la Nistru pân'la Tisa

   D O I N A
          de Mihai Eminescu
            -variantã-

De la Nistru pân'la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Cã nu mai poate strãbate
De-atâta singurãtate;
Din Hotin si pân'la Mare
Vin Muscalii de-a cãlare
De la Mare la Hotin
Calea noastrã ne-o atin
Si Muscalii si Calmucii
Si nici Nistrul nu-i înneacã
Sãracã tarã, saracã!


Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveste 'nvatã pruncii
Si sub mânã de jidan
Sunt românii lui Stefan.
Vai de biet român sãracu
Cã'ndãrãt tot dã ca racul
Fãrã tihnã-i masa lui
Si-i strãin în tara lui.

Din Brasov pân'la Abrud
Vai ce vãd si ce aud
Stãpânind ungurul crud
Iar din Olt pânã la Cris
Nu mai este luminis
De greul suspinelor
De umbra strãinilor,
De nu mai stii ce te-ai face
Sãrace, român, sãrace!

De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s-aseazã pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier
Zboarã paserile toate
De neagra singurãtate
Numai umbra spinului
La usa crestinului
Codrul geme si se pleacã
Si izvoarele îi seacã
Sãracã, tarã, sãracã!

Cine ne-a adus jidanii
Nu mai vazã zi cu anii
Si sã-i scoatã ochii corbii
Sã rãmâie-n drum ca orbii
Cine ne-a adus pe greci
N-ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prãpãdi-l-ar focul jalei
Sã-l arzã, sã-l dogoreascã
Neamul sã i-l prãpãdeascã,
Iar cine mi-a fost misel
Seca-i-ar inima 'n el,
Cum dusmanii mi te seacã
Sãracã, tarã, sãracã!

Stefane, Mãria Ta,
Lasã Putna, nu mai sta,
Lasã Arhimandritului
Toata grija schitului
Iara grija gropilor
Dã-o-n seama popilor
La metanii sã tot batã,
Ziua toatã, noaptea toatã,
Sã se-ndure Dumnezeu
Ca sã-ti mântui neamul tãu...
Tu te-naltã din mormânt
Sã te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând
Adunându-ti flamurile
Sã se mire neamurile;
De-i suna din corn o datã
Ai s-aduni Moldova toatã
De-i suna de douã ori
Vin si codrii-n ajutor;
De-i suna a treia oarã
Toti dusmanii or sã piarã
Dati în seama ciorilor
Si-a spânzurãtorilor.

Stefane, Mãria Ta,
Lasã Putna, nu mai sta
Cã te-asteaptã litvele
Sã le zboare tigvele
Sã le spui motivele
Pe câti pari, pe câti fustei
Cãpãtâni de grecotei
Grecoteii si strãinii
Mânca-le-ar inima câinii
Mânca-le-ar tara pustia
Si neamul nemernicia
Cum te pradã, cum te seacã
Sãracã, tarã, sãracã!

vineri, 8 ianuarie 2016

UN GAND BUN PENTRU ARMATA TARII !

Scris de General Bg. r. Stelian Ferariu
Inceputul de an a fost cam friguros si asta probabil ca pe multi dintre noi i-a determinat sa stea mai mult in fata calculatorului si sa posteze diferite pareri (asa cum fac si eu acum ), unii suparati altii veseli,unii riposteaza impotriva celor care-i critica ,altii mai mai sa-ti interzica dreptul la opinie ca este el consilier in nu stiu in ce camera si uite asa fiecare cu … parerea lui.
Multe pareri despre pensiile noastre , multe jigniri aduse de diferite ,,narcise “ la adresa militarilor in rezerva etichetandu-i ca fiind comunisti, tablagii, dogarei , amenintand cu gura plina daca va fi injurata ca va actiona in nu stiu ce forma mandrindu-se ca este o jurnalista de prost gust, altii facandu-ne teroristi ca am tras in ei, etc.
Dezbateri largi privind participarea la un miting pe 24 ianuarie . De acord cu organizarea si participarea la aceasta activitate dar necesita o pregatire in amanunt, de oameni cu experienta, cu o mobilizare pe masura obiectivului propus . Este drept ca o manifestare de amploare nu produce consecinte negative dar daca nu vom da de gandit guvernului si presidentiei , daca nu vom demonstra ca suntem o forta bine organizata si corect condusa mai bine renuntam .
Am mai fost in strada si ne-am plictisit repede fara sa realizam ce ne-am propus fara ca unii participanti sa cunoasca daca s-a propus ceva. De data aceasta participarea noastra trebuie facuta din convingere si nu in sila – ca cineva doreste un miting . 
Pana la miting cred ca ar fi bine ca ministrul apararii sa fie in cunostinta de cauza cu ceea ce se doreste in final, sa informeze guvernul, in prezenta delegatilor desemnati de rezervistii militari/reprezentanti ai organizatiilor associative iar pe plan local : informati prefectii , consiliile judetene, alesii locali. Organizarea unor dezbateri tematice , adunari ale cadrelor in rezerva la care sa participe mass media .
Daca mitingul nu va fi al cadrelor in rezerva ci iarasi vor iesi in fata ,,exponentii rasati” ai SCMD si ANMCRR criticandu-se unii pe altii iarasi ne vom face de rusine si vom fi etichetati in fel si chip de diferiti nespalati ai societatii.
Generalii cunoscuti, cu renume, care sunt acum in randul rezervistilor , ar fi bine sa-si spuna punctual de vedere, sa ia atitudinei chiar daca candideaza la un anume post la alegerile locale sa se manifeste ca fosti militari ai acestei tari. 
Nu ar fi lipsit de importanta ca miltarii in activitate sa ia o atitudine de simpatizare si sustinere a ceea ce doresc cadrele in rezerva - cred ca mai sunt generali in Armata noastra care sa poata face asa ceva - cu conditia sa nu fi fost slugi si milogi de grade .In Armata sunt exemple de urmat si oameni care au gandit pentru tara asta si armata ei - generalul MILEA , Generalul GUSE si ca ei mai sunt .
Concomitent cu desfasurarea mitingului in capitala cred ca ar trebui activate garnizoanele mari si puternice in care protestul rezervistilor sa se faca simtit ! Acest guvern de ,,bogati” si ,, tehologi moderni “nu asculta decat de forta multimii si miscarea maselor . Hai sa-I determinam sa ne ascult si sa execute ce le spune romanul din Romania nu ,, cel ce ne vrea binele de la Bruxelles” .
,,A venit timpul sa ne RECASTIGAM TARA! Aceasta este a noastra, a copiilor si urmasilor nostri si nu a lor, a acelora care ne-au INSELAT, FURAT, MINTIT, UMILIT, INGENUNCHIAT si calcat in picioare zi de zi DEMNITATEA de OM, de parinti si bunici!”- cum bine remarca un coleg de-al nostru.
Numai prin actiune comuna putem reda personalitatea Armatei terfelita si de cei ce ne conduc dar si de ,,cetateni” care nu stiu sa-si apere, sa pastreze sis a respecte valorile si simbolurile nationale .
Un gand bun pentru ARMATA tarii ! LA MULTI ANI FOSTI, ACTUALI SI VIITORI OSTASI !

https://www.facebook.com/stelian.ferariu/posts/952881878128068