S-a născut la 11 iunie 1879,
Santăul Mare, județul Bihor. A încetat din viață la 18 iunie 1924, Tășnad,
județul Satu Mare. Face parte dintr-o familie de intelectuali români, tatăl
său, Vasile Steer a fost preot paroh greco-catolic, iar mama, Iuliana Ardelean
era la rându-i fiica preotului George Ardelean din Terebești. Studiile
gimnaziale le-a absolvit la Oradea, precum și primele clase de liceu. Liceul
l-a terminat în schimb la Beiuș în anul 1897. A început să studieze dreptul,
însă din cauza viziunilor sale pro românești a fost exmatriculat din mai multe
instituții de învățământ, atât din Oradea cât și din Cluj. În cele din urmă
reușește să își finalizeze studiile superioare obținând doctoratul în 26 septembrie
1903 la Budapesta. De pildă, un moment care a pricinuit probleme pentru, pe
atunci studentul, Coriolan Steer, a fost depunerea pe mormântul lui Avram Iancu
o cunună cu lauri și tricolor în noaptea dintre 31 decembrie 1899 spre 1
ianuarie 1900. A fost exmatriculat și condamnat pentru acest lucru împreună cu
Ioan Scurtu și George Novacovici. S-a implicat în viața politică a Ardealului,
fapt pentru care în anul 1906 a fost unul dintre candidații români din partea
cercului electoral Tășnad, însă fără succes. Anul următor, la 7 aprilie 1907 se
alătură intelectualilor transilvăneni care au protestat împotriva legii
învățământului Apponyi. În ceea ce privește viața culturală, a propus încă de
la înființarea despărțământului ASTREI la Tășnad, crearea unei biblioteci care
să fie abonată la periodice românești. Pe data de 23 noiembrie 1907, Coriolan
Şteer se căsătoreşte cu Elena Pop, fiica lui Nicolae Pop, director financiar în
Oradea. A făcut parte din comitetul de constituire, în anul 1908, la Tășnad, a
băncii „Vulturul” alături de alți intelectuali din regiune. Aceasta a fost înființată pe data de 12 martie.
Activitatea profesională și-a desfășurat-o în biroul avocațial propriu din
Tășnad. În aceeași locație, la 22 noiembrie 1918, a avut loc constituirea Comitetului
Național Român din Tășnad. În organizarea comitetului în sediul băncii
„Vulturul”, un rol important l-au avut Coriolan Steer, Domițian Cupșa, George
Filip, Vasile Mocan, Virgil Băliban și Ioan Matei. La Marea Adunare de la Alba
Iulia a participat ca delegat din partea cercului electoral Tășnad, fiind ales
membru în Marele Sfat Național la 2 decembrie. Din cauza evenimentelor care
s-au succedat în zona Tășnadului după Unirea Transilvaniei cu România
(represiunea soldaților secui), Consiliul Național Român din Tășnad a fost
nevoit să se dizolve, iar Coriolan Steer silit să se refugieze. A făcut parte
din primul Parlament al României Mari, fiind ales senator al cercului Tășnad în
anul 1919 cu unanimitate de voturi.
Referiri: Ioan I.
Șerban, Nicolae Josan, Dicționarul Personalităților Române. Trimișii românilor
transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, 2003;
Viorel Câmpean, Oameni şi locuri din Sătmar, vol. II, Editura Citadela, Satu
Mare, 2010, p. 152; Constantin Pavel, Şcoalele din Beiuş. 1828-1928, Beiuş,
1928, p. 253; Gazeta de Duminecă, nr.
25, 22 iunie 1924, p 2. (S.S.)
