BEIUȘ - CĂBEȘTI - SIMION R. SUCIU

MUSTA, Ştefan : “ Între personalităţile ştiinţifice de excepţie ale şcolii româneşti se numără şi bănăţeanul Ştefan Musta, care vede lumina zilei la 29 decembrie 1903 în judeţul Torontal, comuna Marghita Mare (Iugoslavia); urmează liceul la Vârşeţ şi Timişoara (C. D. Loga), apoi Facultatea de matematică la Cluj-Napoca, pe care o absolvă cu “distincţie”. E numit asistent universitar la aceeaşi universitate, la catedra de teoria funcţiilor a prof. univ. Aurel Anghelescu. În acelaşi an şi-a dat examenul de capacitate în învăţământul secundar la Bucureşti, preşedintele comisiei fiind marele matematician Gheorghe Ţiţeica. La acest examen profesorul Ştefan Musta a reuşit în mod strălucit cu media 9,04 (Plai Românesc, nr. 1, 1978, Beiuş, p. 36). Din motive familiale, în 1929 se mută profesor la Oradea, la Liceul comercial “Partenie Cosma”, dar dorinţa lui fierbinte era să muncească la un liceu teoretic, unde spiritul său caută o dezvoltare şi o satisfacţie în domenii ca geometria, trigono...

Foto: https://dacologica.wordpress.com            Maria Vaida s-a născut în comuna Drăgănești, jud. Bihor. Este critic și istoric literar, poet, absolventă a Facultății de filologie a UBB din Cluj Napoca, Doctor în științe filologice al Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.              A debutat în Pagini de ucenicie, revista Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș în anul 1970. A fost profesor de Limba şi literatura română la Liceul de Arte Plastice „Romul Ladea” din Cluj-Napoca.              Volume personale: ”Elegiile persane” (versuri), 2018; ”Dincolo de lume, dincoace de text. Studii și eseuri”, 2017; ”Yvonne Rossignon sau Poezia ca destin”, 2016; ”Elegiile Salomeei”, 2014; ”Povara luminii”, 2009, (ed. II 2014); ”Poemele de piatră”, 2013; ”Lucreţia Suciu sau Mările iubirii”, 2010; ”Gheorghe Pituţ sau ochiul şi noaptea. Studiu monografic”, 2009; ”Mircea Popa l...

"Trăiască Moldova! Trăiască Valahia! Dar învrednicească-ne Dumnezeu să putem, striga într-o zi: Trăiască România unită!... Suntem milioane de români. Ce ne lipseşte ca să ajungem un neam tare? Unirea! Numai Unirea! Să trăiască unirea românilor!".    Costache Negri                                      Miercuri, 24 ianuarie 2018, un soare cu dinți prevestea o zi frumoasă dar rece. Ceea ce s-a și întâmplat. În aceste condiții a debutat, la Beiuș, sărbătorirea Micii Uniri             Manifestările prilejuite de acest eveniment au debutat în Sala Mare a Primăriei începând cu ora 11.000, unde, peste 300 de beiușeni au participat la acest eveniment.               Un sobor de preoți, în frunte cu protopopul ortodox Marian Popa au oficiat o slujbă religioasă. În continuare, protopopul greco catolic ...

ANTAL, Augustin ***: Preot, profesor. S-a născut în anul 1839 (nu se cunoaște cu exactitate data nașterii). Absolvent al Facultății  de Teologie de la Universitatea din Viena. În anul  1861 a fost numit profesor la Gimnaziul superior greco-catolic din Beiuș unde a funcționat până în anul 1870 când a fost numit preot paroh în Beiuș şi ales protopop al Beiuşului. După 8 ani în anul 1878 a fost transferat să lucreze în  cadrul Domeniului Beiuș al episcopiei greco catolice de Oradea unde a fost o vreme casier şi pe urmă, până la 1890, administrator al domeniului, funcţie importantă în acea vreme. Din anul 1890 deţine funcţia de paroh, protopop, arhidiacon onorific şi director al şcoalelor primare urbane din Beiuş. A încetat din viață în 26 ianuarie 1908, la vârsta de 69 de ani. A fost un bărbat cu multă prestanţă personală, preot cu aleasă demnitate de păstor sufletesc. A avut o voce sonoră şi moale. Când se afla în faţa Sfântului Altar, în glasul lui tremura emoţia sufletul...

BRUCHENTAL, Mihai (Mihai Pop Bruchental)***: Profesor, compozitor, dirijor, om de cultură. S-a născut în localitatea Derna, din jud. Bihor la 15 ianuarie 1908. -  A încetat din viaţa la  19  ianuarie 1989 în Nucet, fiind înmormântat în Beiuş. După încheierea şcolii primare, începând cu annul 1927 şi până în 1931 când şi-a susţinut bacalaureatul a fost elev al Liceului “Emanuil Gojdu” din Oradea. A urmat studii  superioare la Academia Teologică din Oradea  (1927 – 1931), unde l-a avut ca profesor pe  compozitorul Francisc Hubic. Fiind, din copilărie, pasionat de muzică, după terminate teologiei frecventează cursurile Academia  de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj  (între 1931 şi 1935). Părinţii, ambii  învăţători i-au transmis dragostea pentru muzică. De la tatăl său a moştenit o vioară bună, cu sonoritate mare şi plăcută, făcută de celebrul constructor de viori din Budapesta Barany Rezso. A studiat intens muzica din ani...

BICHIGEAN, Vasile**: Profesor, om de mare cultură, publicist. Născut la 10 ianuarie  1880, în Năsăud. După școala primară absolvită în orașul natal, a urmat  studii secundare la Năsăud și Beiuș, obținând testimoniul de maturitate în data de 23 iunie 1898.  A urmat studii universitare la Universitatea din Cluj şi cea din Budapesta, promovând examenul de absolvire în specialitatea limba greacă și latină, primind diploma de profesor la Cluj, în 9 februarie 1904. Încă din 1902 obține calitatea de profesor supleant, iar în 30 octombrie 1904 de profesor ordinar definitiv la Gimnaziul din Năsăud. În afară de studiile de specialitate preda, încă din anul școlar 1903/1904, şi limba franceză ca studiu extraordinar, pentru care, începând cu ianuarie 1906, căpăta o remunerație deosebită de 200 coroane.  Mai cunoștea și vorbea curent: maghiara, franceza, germana, engleza, italiana, slava veche, în total 12 limbi. A participat la ...

  “Elie Dăianu - EMINESCU ŞI BLAJUL - Cum a venit Eminescu în Blaj Într-o serie de articole publicate în numerele 73 -83 ale “Tribunei” sub   titlul: “Eminescu în Blaj” am adunat şi rezumat tot ce se ştia şi ce am putut eu afla asupra petrecerii lui Eminescu ca student în Blaj. Din cercetările făcute rezultă că Eminescu a petrecut în Blaj cam 4-5 luni, în anul 1866; în acest răstimp, cam din iunie până în septembrie, el pare a fi pregătit şi a fi încercat să facă un examen de pe clasele III şi IV ca să se înscrie la începutul anului şcolastic 1866/67, ca elev ordinar, dar n-a reuşit. Astfel el a trebuit să plece iarăşi din Blaj, foarte deziluzionat şi foarte amărât în sufletul său. A şi plecat la Sibiu , de acolo la Răşinari şi peste munţi, prin Vama Cucului, a trecut în România De la publicaţiunea din Tribuna încoace, am mai aflat asupra lui Eminescu câteva mici detalii interesante, graţie unor contemporani ai lui Eminescu care mi-au comunicat câte ceva din amin...