duminică, 29 decembrie 2019

ZOSIM CHIRTOP 1868 - 1953



CHIRTOP, Zosim*** S-a născut în anul 1868, Câmpeni, județul Alba. A încetat din viață în anul 1953 la Râmnicu Sărat, județul Buzău A absolvit Gimnaziul Superior de Stat din Sibiu. Între anii 1887-1891 a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din Cluj, beneficiind de o bursă acordată de Fundația „Emanoil Gojdu”. Definitivarea studiilor le-a obținut prin acordarea titlului de doctor în științe juridice la data de 20 noiembrie 1893. Activitatea juridică și-a început-o la Beiuș ca avocat. Pe lângă activitatea juridică, Zosim Chirtop a fost membru al Partidului Național Român din Transilvania, dar și membru al societății Astra militând pentru promovarea valorilor românești. De pildă, la ședința din 26 septembrie 1903 a asociației propune reabilitarea casei lui Avram Iancu din Vidra de Sus, lucru care s-a realizat între anii 1903-1904. În anul 1911 Chirtop a fost prezent la Luduș la adunarea Partidului Național Român, unde s-a discutat despre situația politică existentă atunci și despre reforma electorală. Pentru ideile sale și pentru susținerea cauzei românești de-a lungul timpului a fost pedepsit cu 3 ani de închisoare pentru „vina” de a nu fi devotat statului Austro-Ungar. Pedeapsa și-a ispășit-o la închisoarea de la Vác, unde mai multe personalități ardelene au fost închise. A fost unul dintre susținătorii cauzei românești din Transilvania. Acest lucru îl face, de pildă, să doneze în anul 1916, 100 de coroane pentru orfelinatul din Blaj. Aceasta, dar și alte manifestări au dus la arestarea sa, fiind întemnițat la Sopron. Înainte de Marea Unire a organizat politic zona Munților Apuseni. Chirtop a fost membru al sinodului arhidiecezan de la Sibiu între 1915-1918, reprezentând Cercul X Câmpeni. A fost conducătorul Gărzii Naționale din Câmpeni în toamna și iarna anului 1918. A fost ales delegat la Adunarea de la Alba Iulia din partea cercului electoral Trascău, cu centrul la Câmpeni, din comitatul Turda-Arieș. A fost ales membru al Marelui Sfat Național. După Unirea cea Mare, din 1918, a fost ales membru al Consiliului Dirigent, iar, mai târziu, a fost numit „senator pe viață”. La 29 decembrie 1918 a fost numit de către Consiliul Dirigent al Transilvaniei prefect al județului Turda-Arieș (1918-1920). După Marea Unire și preluarea funcției de prefect, s-a implicat în reorganizarea zonei Arieșului. Tot în această calitate i-a primit pe suveranii României, Ferdinand I și Maria, care au vizitat orașul la 27 mai 1919. Familia regală a vizitat mormântul lui Mihai Viteazul, localitatea Vidra de Sus și orașele Câmpeni și Abrud. Zosim Chirtop a fost unul dintre apropiații episcopului Nicolae Ivan, întemeietorul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului. În anul 1920 a fost ales în sinodul eparhial al Clujului, funcție care i-a fost reînnoită în anul 1921 și respectiv în anul 1923, ca deputat mirean. În anul 1924 a devenit asesor consistorial, el fiind cel care a contribuit decisiv la crearea Fundației „Nicolae Candrea”, care avea ca scop înfrumusețarea bisericilor ortodoxe. Pe lângă aceste demnități deținute, Chirtop a fost director al Băncii Doina din Câmpeni, înființată în anul 1895, și membru în comitetul de conducere a Casei de Economii Auraria din Abrud, începând cu anul 1925 și până în anul 1937. În anul 1926 a candidat pentru un post de senator din partea Partidului Național Român, însă fără succes. Această postură o obține doar peste doi ani, în 1928, când candidează tot pe listele aceluiași partid din partea județului Turda. Mandatul l-a avut începând cu anul 1928 și până în anul 1931, pe durata guvernării țărăniste. În plan personal a fost căsătorit cu Sofia cu care a avut patru copii: Elvira, Bia, Virginia și Vasile. A murit în anul 1953 la Râmnicu Sărat, dar nu în închisoare. În anul 1964 a fost deshumat și înmormântat la Câmpeni.
            Referiri: Răzvan, Neagu. Înfăptuirea unui ideal – România Mare. Centrul Rațiu pentru democrație. Turda, 2018. p. 22; Românul, anul VI, Arad, nr. 39, din 4 martie 1916; Ioan I. Șerban și Nicolae Josan, Dicționarul personalităților unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea adunare Națională de la Alba Iulia, Ed.Altip, Alba Iulia, 2003, p.149.  (S.S.)

duminică, 22 decembrie 2019

ÎNTRE CHIN ȘI AMIN. ECOURI


Sâmbătă, 21 decembrie 2019 ora 18.00 a avut loc la Beiuș, la Casa municipală de Cultură (fost  Teatrul Armatei), premiera filmului (și la Beiuș) ”Între chin și amin”, o tulburătoare frescă a ”experimentului Pitești”, realizat de regizorul Toma Enache.
Manifestarea a fost organizată de ”Asociația Micul beiușean”, prin eforturile soților Carmen și Ionuț Novac, vicepreședinte respectiv președinte al organizației, a directorului artistic Ana Florea și, desigur, a Casei Municipale de Cultură care a pus la dispoziție spațiul destinat desfășurării manifestării. Filmul a fost primit cu multă generozitate de către beiușeni, aceștia aplaudând minute în șir după încetarea proiecției.
La început, Carmen Novac, în puține cuvinte, a deschis manifestarea, regizorul Toma Enache a prezentat succint filmul, a urmat proiecția iar la final a vorbit din nou Toma Enache, invitându-l la microfon pe profesorul Ulpiu Traian Bodea, cetățean de onoare al municipiului Beiuș, fost deținut politic la 15 ani, pentru lipirea de afişe confecţionate de el prin oraşul Beiuş, prin care îşi exprima nemulţumirea vis-a-vis de situaţia politică din ţară şi ocupaţia Armatei Sovietice.
Dl. Bodea a confirmat că scenele din film, deși par imposibile au fost reale și a felicitat regizorul Toma Enache pentru realizarea acestui film. Emoționant și însoțit de aplauzeLE celor aproape 250  a fost momentul în care regizorul Toma Enache a sărutat mâinile martirului Traian Bodea care, la rându-i a sărutat mâinile regizorului pentru realizarea filmului. No comment!
La ieșirea din sala de spectacole, pe hol, s-a putut viziona expoziția ”Caravana Eroilor-Martiri și eroi români în temnițele comuniste”. Tot acolo s-au continuat discuțiile. Era ora 21.30 și încă se mai discuta...

Cât despre film, am mai spus-o, o tulburătoare frescă a ”experimentului Pitești” cu scene inimaginabile dar, din păcate, reale. Merită văzut.

Simion SUCIU



GALERIE FOTO

Regizorul Toma Enache și martirul Ulpiu Traian Bodea


Ulpiu Traian Bodea

Regizorul Toma Enache și Simion Suciu

Expoziția Caravana Eroilor - prima planșă

sâmbătă, 14 decembrie 2019

CU COLINDA LA... ORAȘ!

Ieri, 13. 12. 2019, dis de dimineață, micii colindători de  la Școala Gimnazială nr. 1  Căbești, în frunte cu neobositul și păstrătorul de tradiție, prof. Gheorghe M. David, s-au îmbrăcat în straie de sărbătoare, moștenite de la părinți, buni și străbuni, și au purces spre capitala județului cu colindul.
Cu colindul la Colegiul Național Onisifor Ghibu, unde s-a desfășurat a IV a ediție a Concursului Interjudețean Colindița, desfășurat sub egida Ministerului Educației și Cercetării, organizat de Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Grădinița cu Program Prelungit nr. 28 Oradea. 
Au participat copii din treisprezece localități bihorene – Oradea, Săcădat, Băile Felix, Chișlaz, Derna, Căbești, Cheresig, Suplacu de Barcău, Cuzap, Borod , Finiș, Buntești, Ștei, din județul Arad – Giroc și Amașu Mic precum și din municipiul Satu Mare.
În concurs
 Concursul a avut loc pe categorii de vârstă – preșcolari și ciclul primar. Conform programului, căbeștenii s-au prezentat cu gruupul vocal coordonat de prof. Gheorghe M. David și prof. Adrian Nicolae Micula care a prezentat ”Ritualul colindatului în satul Căbești”, obținând Premiul I. De asemenea au mai fost premiate Toda Julia de la Grădinița Căbești – premiul III și Cabău Sonia – premiul I – de la Școala Gimnazială nr. 1 Căbești, la categoria ”solist vocal”. Se pare că micuții căbeșteni au plecat la concurs foarte motivați, după participarea la Hramul Bisericii Sfântul Nicolae din Gurbești, din data de 5 decembrie a.c. Felicitări copiilor, felicitări profesorilor!


Premianții






























joi, 12 decembrie 2019

SINCERE CONDOLEANȚE!

Cu tristețe anunțăm încetarea din viață, 
în dimineața zilei de 12 decembrie 2019, 
a colegului nostru


Locotenent colonel (r) Gheorghe BALOG

24 aprilie 1949 - 12 decembrie 2019

Bunul Dumnezeu Să-l Odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!


B.Op. F1 SCMD Beiuș

miercuri, 4 decembrie 2019

CÂNTĂ, CÂNTĂ, GURĂ SCUMPĂ!


Beiuș-4 decembrie 2019. În zilele de 3 și 4 decembrie s-a desfășurat la Casa Municipală de Cultură Beiuș, Festivalul - Concurs Național de interpretare a cântecului popular românesc, Ediția a VIII-a.
 Pe 3 decembrie s-a desfășurat concursul propriu-zis iar pe 4 decembrie, Gala Laureaților. Concursul a fost organizat de Consiliul Județean Bihor, Centrul Județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Bihor, Primăria Municipiului Beiuș și desigur Casa Municipală de Cultură Beiuș.
La preselecție s-au prezentat 30 de concurenți, au intrat în concurs 20. Juriul, al cărui președinte a fost d-na Conferențiar Universitar Florina Mariș Hinsu a acordat următoarele premii:

Marele Premiu -  Cosmin Cotârlă
Cosmin Cotârlă















Premiul I – Bianca Diana Popa
Bianca Diana Popa















Premiul II – Marcela Ștefania Latiș
Marcela Ștefania Latiș















Premiul III – Cocoș Ionuț
Cocoș Ionuț















Premiul pentru popularitate – Vlad David
Premiul Orchestrei Rapsodia Bihoreană – Andrada Tulvan.

S-au acordat mențiuni iar toți participanții au primit diplome de participare.
Nota 10 cu steluță pentru prestația de excepție a orchestrei Rapsodia Bihoreană, condusă de maestrul Liviu Buțiu.
Inedită a fost participarea lui Ionuț Cocoș cu soția dar... concurentă, nu suporter.
         În ambele seri au fost susținute recitaluri de către Mihaela și Ciprian Istrate, Ioana Urs, în prima seară, respectiv Roxana Gudiu, Antonela Ferche Buțiu, Veta Biriș și nu în ultimul rând, Alexandru Pugna.
Simion Suciu

luni, 2 decembrie 2019

CĂLUGĂRI - SATUL DINTRE PONOARE

     
Se vorbește despre carte...

Duminică, 1 decembrie a.c., de Ziua Națională a României, la Căminul Cultural din localitatea Călugări a avut loc lansarea volumului ”Călugări, satul dintre ponoare”, coordonator Iosif Tocoian, autori Ana Ilea, Vasile Todinca, Andrei Indries, Mircea Matiuța, Iosif Matiuța, Darius Ionut Codău, Florian Roman, Ioan Tocoian și Mircea Matiuța, ultimii doi, plecați în lumea fără dor. Au participat circa 200 de persoane: autorii, mai puțin Daniel Ionuț Codău,  Petru Daniel Curta, primarul comunei  Cărpinet, Laza Matiuță Liviu și Luca Ciprian Florin, foști deputați în Parlamentul României, săteni și invitați.  
La rând pentru autografe
Manifestarea a fost moderată de Iosif Tocoian, notar de stat în Beiuș, fiu al satului Călugări. Acesta a prezentat cartea dar și drumul de la idee până la transpunerea ei în fapt. Apoi au luat cuvântul prof. Ana Ilea, Vasile Todinca, cercetător științific I la Muzeul Țării Crișurilor, prof. dr. Andrei Indrieș, prof. Mircea Matiuța, prof. Iosif Matiuța, preotul paroh Florian Roman și cei doi fii ai stului, foști parlamentari. În final, autorii au acordat autografe. De remarcat faptul că fiecare număr de casă din sat a primit o carte. În final, Iosif Tocoianu, organizatorul manifestării, a propus Primăriei Cărpinet, cumpărarea casei lui Dumitru Tamaș sau Dâtre, cum îi spuneau localnicii, și transformarea acesteia în Casa Memorială Dumitru Tamaș și Muzeu etnografic al localității Călugări. Cine a fost Dumitru Tamaș? Un personaj fabulos din Călugări, despre care veți descoperi mai multe citind cartea...
Și pentru că tot era ziua națională, participanții au fost tratați cu bograci și sarmale.