VIORICA FLINTAȘU

FLINTAŞU, Viorica. Interpretă a cântecului popular. S-a născut la 15 septembrie 1942 în Braşov, părinții săi fiind refugiați la Brașov, în perioada 1940 - 1944, când a fost ocupat Ardealul de Nord. Tatăl său, Pașcu, a fost olar iar mama sa, Ileana, cosea și țesea ștergare cu alesături.  S-a născut într-o familie cu cinci copii, unul dintre frați fiind regretatul poet Gheorghe Pituț , un alt frate este preotul paroh ortodox din Beiuș, părintele Ioan Pituț. Urmează școala primară în Săliște de Beiuș, localitatea de baştină a părinţilor, iar gimnaziul în Budureasa. Studii secundare la Bucureşti. În anul 1956 se mută împreună cu părinţii la Beiuş. După finalizarea studiilor a lucrat ca bibliotecar în comunele Criştior, Rieni şi Dobreşti. În această perioadă este solistă vocală a tarafului de pe lângă Casa de cultură din oraşul Ştei (fost Dr. Petru Groza), unde se face remarcată, debutul fiind în anul 1960. În anul 1963 se stabileşte în Bucureşti, desfăşurând activitate de amator în formaţia folclorică a Casei de cultură "Nicolae Bălcescu, Ansamblul artistic al Tineretului, Casa de cultură a studenţilor. Se căsătorește în anul 1964.  În anul 1966 debutează la radio cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii dirijată de George Vancu, înregistrând  primele zece cântece. În acelaşi an îi apare la "Electrecord" primul disc vinil. Un real sprijin l-au constituit sfaturile si indrumarile primite din partea unui reputat folclorist, profesorul Tiberiu Alexandru. Tot în acest an apare pentru prima dată la televiziune. Din 1967 și până în prezent colaborează cu Ansamblul Tineretului din București.În perioada 1967-1970 a fost solista Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii George Enescu (dirijori Ionel Budisteanu, Nicu Stănescu și Florian Economu)având colegi pe Maria Lătărețu, Ioana Radu, Angela Moldovan, Emil Gavriș, Ion Luican, Angela Moldovan si Lucreția Ciobanu. De regulă, spectacolele aveau loc duminica, la Ateneul Român. În perioada 1970 – 1975 a fost angajată la Ansamblul Artistic „Doina” al Armatei Bucuresti dar a colaborat si cu mari ansambluri folclorice și orchestre din țară, alături de care a participat la turnee, atât în țară cât și în străinătate - Israel, Danemarca, Norvegia, Rusia, Ungaria, Austria, Germania, Franţa, Italia, Olanda, Belgia etc.  Din 1975 este artist liber profesionist. Este o prezenţă permanentă la radio şi televiziune. Un loc însemnat îl ocupă spectacolele de la sala de concerte de la Radio "Mihail Jora", susținute alături de excelenta orchestra de muzică populară a Societătii Române de Radio, condusă de maestrul Paraschiv Oprea. Palmaresul său însumează peste 200 de cântece înregistrate 17 discuri vinil, casete audio ori CD-uri cu cântece populare din Ţara Beiuşului. În 2000 este primită în Academia Artelor Tradiționale.

Distincții

În anul 2001 a devenit Cetățean de onoare al municipiului București.

În 2003, în cadrul spectacolului„500 de ani de atestare documentară'' primaria din Ștei-Bihor (acolo unde a cântat pentru prima oară pe scenă), i-a acordat Diploma de Excelență.

In 2003, i se acordă diploma "Pro Meritis", de catre Direcția pentru Cultură Bihor.

Diplome de excelență acordate de: Primăria Beiuş, Societatea Română de Radiodifuziune, Prefectura Botoşani, Direcţia pentru Cultură Suceava.

În anul 2008 a devenit Cetățean de onoare al municipiului Beiuș (HCL 29/26.03.2008)

Scrieri

Din iubire pentru cântec. Editura Semne. București, 2015

Referiri:- Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni…  p. 261; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor… p. 505; Crișana. 15 octombrie 2009; Polina Gheorghe - Viorica Flintașu, Radio România Antena Satelor; Loredana Ionaș - La mulți ani, Viorica Flintașu! - O viață închinată melosului popular, Revista Agero; Claudiu Ionescu - Horitoarea dintre Dealurile Beiușului. Formula AS - anul 2004, numărul 605; Viaţa ca un cântec - Viorica Flintaşu- de Radu Potoran. Crișana. 31 ianuarie 2019

Simion SUCIU

SIMION FLOREA MARIAN (1847 - 1907)

MARIAN, Simion (Simeon) Florea**:  Academician, folclorist, publicist, preot ortodox. Născut la 1 septembrie 1847 în Ilişeşti, judeţul Suceava - decedat la 11 aprilie 1907 Suceava.

1859 — Începe şcoala primară în sat, unde va absolvi trei clase primare.1861 — Urmează clasa a IV-a la „Scoala poporală germană“ din Suceava. Administraţia şcolii i-a modificat prenumele din Simion, cum apare în actul de naştere, în Simeon, formă acceptată de folclorist şi folosită ulterior. Urmează liceul cezaro-crăiesc din Suceava. Culegerea folclorului devine o adevarată pasiune. La vârsta de 17 ani, avea primele sale culegeri de texte folclorice. 1866 — Debutează în revista „Familia” cu articolul Datinile poporului român. O nuntă la Ilişeşti în Bucovina. Colaborează cu „Albina“,„Amicul poporului“ şi „Federaţiunea“. Întră în conflict cu conducerea liceului. Ajunge în Transilvania, unde susţine examenul de repetare a clasei a VIII-a şi devine student la Gimnaziul superior român greco-catolic din Năsăud. Culegerea folclorului devine o adevarată pasiune. La vârsta de 17 ani, avea primele sale culegeri de texte folclorice. . Rodul acestei pasiuni constante se va concretiza şi în cele două volume, intitulate Poezii poporale.  1869 — Publică la Botoşani un volum de balade, Poesii poporale din Bucovina. 1870 — Se înscrie la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Se apropie de Cercul Haşdeu. Publică cântece, doine, descântece la ziarul "Traian" al lui B. P. Haşdeu, apoi publică folclor în periodicele "Columna lui Traian" şi Foaia Societăţii "Românismul".  1870 — Se înscrie la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Se apropie de Cercul Haşdeu. Publică cântece, doine, descântece la ziarul "Traian" al lui B. P. Haşdeu, apoi publică folclor în periodicele "Columna lui Traian" şi Foaia Societăţii "Românismul". 1873 — Publică primul volum din Poezii poporane române. 1875 — Încheie studiile teologice. Publică al doilea volum din Poezii poporane române. Se căsătoreşte cu Leontina Piotrovschi, fiica parohului George Piotrovschi din Siret. Vor avea şase copii. 1876 — Este hirotonit preot. 1875-1877 — Este preot în Poiana Stampei, Cândreni, Volonca. 1877-1883 — Este preot în Siret. Din 1879 este şi profesor de religie şi limba română la "şcoala poporală" şi la "şcoala reală inferioară" din Siret. În această perioadă publică peste 120 de culegeri de folclor şi articole despre folclor, dintre care Tradiţiuni poporale române, Chromatica poporului român, Ornitologia poporană română. 1881 — Pe 26 martie este ales membru al Academiei Române. Publică, în „Aurora română”, Vasile Cârlănariul, amintire din copilărie, scrisă sub influenţa Amintirilor lui Creangă. 1884 — Academia Română îi acordă premiu „Năsturel Herescu” pentru lucrarea Ornitologia poporană Română. Cumpără de la urmaşii baronului Kapri casa în care va locui până la moarte şi care va ajunge muzeu în 1974. 1886 — Publică lucrarea de referinţă Descântece poporane române. Împreună cu alţi cărturari bucovineni scoate la Suceava, "Revista Politică", care va apare până in 1891. 1890 — Publică studiul Nunta la români. 1892 — Publică studiile etnografice Înmormântarea la români şi Naşterea la români. 1893-1907 — Este profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Suceava. 1893 — Publică Vrăji, farmece şi desfaceri şi Satire poporane române. 1895 — Publică Tradiţii poporane române din Bucovina. 1897 — Publică Răsplata. Poveşti din Bucovina. 1898 — Publică studiul etnografic Sărbătorile la români Vol. I, Cârnilegile. 1899 — Publică studiul etnografic Sărbătorile la români Vol. II, Păresimile. 1900 — Publică culegerea Poezii poporale despre Avram Iancu, Inscripţiuni de pe manuscripte şi cărţi vechi din Bucovina, Partea I. Inscripţiunile de pe manuscriptele şi cărţile din districtul Câmpulungului şi Portretul lui Miron Costin, mare logofăt şi cronicar al Moldovei. 1901 — Publică studiul etnografic Sărbătorile la români Vol. III, Cincizecimea. 1903 — Publică studiul Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor. Studiu folkloristic. 1904 — Publică Legendele Maicii Domnului. Studiu folkloristic şi editează Vartolomei Mazerean, Domnia lui Ştefan cel Mare şi cea a lui Ştefan Tomşa. Au rămas în manuscris: Botanica populară română în 12 volume, Culegeri de folclor în 10 volume, cuprinzând cântece din Bucovina şi Ardeal, Colinde din Bucovina şi Ardeal, publicate mult mai târziu. Simion Florea Marian a desfăşurat în domeniul folclorului o muncă uriaşă, fără însă a-i fi străine preocupările  în domeniul beletristicii şi istoriei. Cele dintâi cercetări ale sale în domeniul istoriei datează din perioada liceului, ele fiind intensificate după încheierea studiilor universitare şi publicate după anul 1882.  Colaborări la: Convorbiri literare, Albina Carpaţilor, Traian, Aurora română, Foaia Societăţii Românismul, Columna lui Traian, Familia, Amicul familiei, Şezătoarea, Tribuna, Luminătorul  etc.

Dintre scrierile sale: - Basme din Ţara de Sus.  Iaşi, Editura Junimea, 1975.  - Biserica din Părhăuţi. 1887; - Câteva inscripţiuni şi documente din Bucovina. 1884-1885; - Cromatica poporului român. 1882;  - Descântece poporane române. Suceava, Tipografia Eckhardt, 1886; - Două zile de la Axente Severu.   În:   Junimea literară (Iaşi). An. 4, 1907, p. 239-242; - Hore şi chiuituri din Bucovina.  Bucureşti, Editura Socec, 1910;  - Inscripţiuni de pe manuscripte şi cărţi vechi din Bucovina. Suceava, 1900; - Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor.  Bucureşti, Editura Gobl, 1903; - Înmormântarea la români.  Bucureşti, Editura Gobl, 1892; - Legendele ciocârliei. Bucureşti, Editura Cartea românească, 1923; - Legendele Maicii Domnului.  Bucureşti, Editura Gobl, 1904; - Legendele păsărilor.  Iaşi, Editura Junimea, 1975; - Legendele rândunicii.  Bucureşti, Editura Cartea românească, 1923; - Naşterea la români.  Bucureşti, Editura Gobl,  1892; - Nunta la români.  Bucureşti, Editura Gobl, 1890; - Ornitologia poporană română. Vol. 1-2.  Cernăuţi, Tipografia Eckhardt,  1883;  - Păsările noastre şi legendele lor. Bucureşti, Editura Muller,  f. a; - Poezii poporale române. Vol. 1-2. Cernăuţi Tipografia Piotrovschi, 1873-1875; - Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese şi corese.  Botoşani, Tipografia Adrian,  1869; - Poezii poporale [despre] Avram Iancu.  Suceava, Editura autorului, 1900; - Portretul lui Miron Costin, marele logofăt şi cronicar al Moldovei.  Bucureşti, Editura Gobl, 1900; - Răsplata. Poveşti din Bucovina.  Suceava, Editura Şcoala română, 1897.  - Satire poporane române.  Bucureşti, Editura Socec, 1893; - Tradiţiuni poporale române. Sibiu, 1878; - Tradiţii poporane române din Bucovina.  Bucureşti, Imprimeria statului, 1895.  - Sărbătorile la români. Vol 1-3.  Bucureşti, Editura Gobl. 1898-1901; - Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiţă istorică. 1895; - Vrăji, famece şi descântece.  Bucureşti, Editura Gobl,  1893.

Ediții princeps postume

Hore și chiuituri din Bucovina, adunate de… , ediție îngrijită de Liviu Marian, Academia Română, Librăria Socec et comp., București, 1910, XIX+182 p; Istoria literaturii române din Bucovina, Fundația Culturală Leca Morariu, Tipografia ROF, Suceava, 2007, 78 p.; Botanica poporană română, vol. I (A - F), ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice Botanica, indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, 700 p.; Botanica poporană română, vol. II (G - P), ediție îngrijită de Aura Brădățan, cu un Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Ioan Opriș, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p.; Botanica poporană română, vol. III  (P - Z), ediție îngrijită de Aura Brădățan, cu un Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Dumitru Murariu, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 748 p.

Ediții postume

Păsările noastre și legendele lor, Editura Socec et CO, Biblioteca pentru toți, București, 1931, 125 p; Păsările poporului român, ediție îngrijită de Ion Pillat, Editura Cartea românească, București, 1942, 48 p; Legenda ciocârliei, redactor responsabil I. Ricus și ilustrații de Popescu Udriște, Editura Tineretului, București, 1964, 48 p; Legendele păsărilor, ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Editura Junimea, Iași, 1975, 171 p; Basme din Țara de Sus, ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Paul Leu, Editura Junimea, Iași, 1975, 183 p; Legende istorice din Bucovina, ediție îngrijită de Paul Leu, Editura Junimea, Iași, 1981, 194 p; Legendele Maicii Domnului, ediție cu texte repovestite de I. V. Boldureanu, Editura Cetatea, Timișoara, 1990; Sărbătorile la români. Studiu etnografic, I-II, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994, 320 + 359 p; Nuvele și amintiri, ediție îngrijită de Paul Leu, Editura Euroland, Suceava, 1994, 205 p; [Trilogia vieții]: Nașterea la români, Nunta la români, Înmormântareala români, ediție îngrijită de Teofil Teaha, Ioan Șerb și Ioan Ilușiu, Editura Grai și suflet - Cultura Națională, București, 1995, 279 + 607 + 384 p; Basme populare românești, I, 1986, XXVI+526 p., Editura Minerva, București; II, 1997, 431 p.; III, 1998, 262 p.; IV, 1998, 314 p., ediție îngrijită de Paul Leu, Editura Euroland, Suceava; Nașterea la români, Nunta la români, Înmormântarea la români, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 2000, 303 + 575 + 399 p; Tradiții poporane române din Bucovina, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura Universal Dalsi, București, 2000, 252 p; Mitologie românească (selecție din articolepublicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, București, 2000, 189 p; Botanică românească (selecție din articole publicate de S. Fl. Marian în periodice), ediție îngrijită, cuvânt înainte și note de Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, București, 2000, 155 p; Sărbătorile la români. Studiu etnografic, I-II-III, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și suflet - Cultura Națională, București, 2001, 222 + 216 + 244 p; Cromatica poporului român, p. 9-54 din volumul S. Fl. Marian, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu - Cromatica poporului român, ediție îngrijită, prefață și note de Petre Florea, Colecția Mytos, Editura Saeculum I.O., București, 2002, 368 p; Legendele Maicii Domnului, ediție îngrijită de Ileana Benga și Bogdan Neagota, postfață de Rosa Del Conte, Editura ECCO, Cluj-Napoca, 2003, 344 p; Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de…, ediție în facsimil îngrijită de Aura Brădățan, Editura Lidana, Suceava, 2007, 109+III p; Sărbătorile la români, vol. I-II-III, ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 2011, 367 + 335 + 399 p.

Referiri: - Bălan, Nicolae. Un prieten al lui Eminescu: Scipione Bădescu.  In:  Limba  şi literatura (Bucureşti).  Nr. 9, 1965; - Bârlea, Octavian. Cincizeci de ani de la moartea lui S. Fl.    Marian.    În:  REF (Bucureşti). An. 2, 1957, p. 3; - Bârlea, Octavian.  Istoria folcloristicii româneşti… p. 233-244; - Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc. Vol. 1. 18OO-1891… nr. 35, 79, 80, 93, 95, 97, 107, 119, 125, 136, 137, 140, 160, 164, 167, 175, 186-192, 196, 199, 212, 223, 241, 282, 291, 298, 300, 302, 303, 309, 311, 313, 319, 320, 336, 490-492, 851-882, 951, 972-980, 1102-1106, 1366-1370, 1542, 1578-1580, 1759-1789,1827, 1904-1913, 1993-2021, 2064, 2113, 2284, 2285, 2449-2451, 2490, 2492, 2823-2842, 3408-3416, 3592, 3667-3686, 3814-3824, 4161, 4175, 4177-4192, 4327, 5191, 5233, 5235-5287, 5572, 5587, 6340, 6367, 6369; - Boca, M.  S. Fl. Marian.    În:  Mitropolia Moldovei ( Iaşi). An. 33, 1957, p. 3-4; - Buliga, Gherasim.  Amintiri din viaţa amicului şi colegului meu Simion Florea Marian.   În:  Junimea literară (Iaşi). An. 4, 1907, p. 145-149; - Cărăuşu, Mihai.  Simion Florea Marian - schiţă biografică.    În:  Suceava (Anuarul Muzeului judeţean Suceava). An. 4, nr. 4, 1977, p. 191-203; - Cărăuşu, Florica şi Cărăuşu, Silviu.  Elemente de etno-zoologie în opera folcloristului Simion Florea Marian.    În:  Lucrări ştiinţifice (Galaţi). An. 2, 1968, p. 231- 237; - Chendi, Ilarie.  Foiletoane...   p. 33-38. - Chiţimia, I. C.  S. Fl. Marian, valorificator al creaţiei populare.  În:  Folclorişti şi folcloristică românească… p. 160; - Chivu, Gheorghe şi Costinescu, Mariana.  Bibliografia filologică românească. Secolul al XVI-lea… p. 47; - Constantinescu, Vartolomei.  Simion Florea Marian.    În:  Mitropolia Ardealului (Sibiu). An. 17, 1972, p. 9-19; - Ene, Virgiliu.  Folclorişti români… p. 74- 82; - Faur, Viorel.  Cultura românilor din Bihor… p. 53; - Florea- Rarişte, D.  Simion Florea Marian, originea familiei, originea numelui.   În:  Arhiva (Iaşi). nr. 47, 1940, p. 116-199; - Fochi, A. şi Mironescu, N. Al.  Contribuţii în cunoaşterea vieţii şi operei  lui S. Fl. Marian.    În:  Revista de folclor (Bucureşti). An. 5, 1960, p. 1-2; - Fotea, Mircea.  Simion, Florea Marian, folclorist şi etnograf.  Cluj-Napoca, 1978. (Teză de doctorat dactilografiată); - Iorga, Nicolae.  Oameni care au fost. Vol. 1… p. 196-200; - Iorga, Nicolae. Orizonturile mele. O viaţă de om a şa cum a fost… p. 427, 822; - Istoria literaturii române.  Vol. 3…p. 835-846;  - Jula, N.  Lucrări inedite ale lui S. Fl. Marian.   În:  Revista de etnografie şi folclor (Bucureşti).   An. 3, 1958, p. 3; - Loghin, Constantin.  Istoria literaturii române din Bucovina (1775-1918). Cernăuţi, Tipografia Mitropolitul Silvestru, 1926, p. 128-133; - Marian, Liviu.  Simion Florea Marian (1847-1907).   În:  Junimea literară (Iaşi). An. 4, 1907, p. 150; - Marian, Simion Florea. [Şedinţa din 13 martie 1893 a Academiei Române. Propunere pentru publicarea Psaltirii Voroneţiene].   În:   Analele Academiei Române. Seria 2-a. Partea administrativă şi dezbaterile (Bucureşti). An. 15, 1893, p. 100-102; - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni… p. 430; - Micu, Dumitru. Istoria literaturii române. De la creaţia populară la postmodernism… p. 11, 111; - Presa românească din Transilvania în preajma şi în timpul războiului pentru independenţa de stat a României (1876-1878).   În:  Crisia (Oradea). An. 7, nr. 7, 1977, p. 147-175, p. 162; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor… p. 37; - Vrabie, Gh.  Folcoristica română… p. 209-215; The Titu Tudorancea Library Bulletin; Ion Drăgușanu. Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean. Editura Mușatinii, Suceava, 2007   (I. I.  S.S.)