miercuri, 19 aprilie 2017

VIDU BIDILEAN

BIDILEAN, Vidu**: inginer agronom, economist, doctor în economie, prof. univ. visiting Universitatea Padova-Italia, laureat al premiilor Academiei Române, Academiei de Știinţe Agricole și Silvice), membru al Asociaţiei Internaţionale “Farm management” și al Asociaţiei  Internaţionale a Economiștilor Agrarieni, membru de onoare al ASAS din 2013. S-a născut în 12 aprilie 1928 în  Albeşti, jud. Bihor. A urmat şcoala primară în localitatea natală între anii 1935 – 1941. Studiile secundare le face la Beiuş unde  îşi ia bacalaureatul în anul 1949. Studii superioare le face la Facultatea de Agronomie din Timişoara (1949 – 1954), Institutul Politehnic Bucureşti (1961 – 1963). In anul 1974 îşi ia doctoratul. Parcurge toate  treptele didactice din învăţământul superior predând la  Facultatea de Agronomie Timişoara, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice Bucureşti, Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din Administraţie (CEPECA) Bucureşti. Participă la un stagiu de specializare pe lângă Biroul Internaţional al Muncii la Institutul de Gestiune şi Economie Rurală de la Paris, participare câştigată prin concurs. După 1989 lucrează ca expert pe lângă cele două camere ale Parlamentului României. Este prezent cu peste 200 de studii şi articole în diverse reviste de specialitate din ţară şi străinătate. Participă la numeroase manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate: Copenhaga, Hamburg, Sofia, Dijon, Banf – Canada, Malaga ş. a. A reprezentat România la Conferinţa Generală Europeană FAO la Lisabona. Conferenţiază pe teme economice în Franţa la Paris şi Melun. Traduce din franceză  pe Albert  Chamdor cu Tamerlan si pe Paul Rival cu Cezar Borgia.   (S. O.)
Publică 16 volume dintre care amintim: - Economie, legislaţie agrară şi protecţia muncii. Bucureşti, 1979; - Agricultural planing  iasterm an west Europa: a Comparativ analisis.  Padova, 1984;  -Intensificarea producţiei agricole.  Bucureşti, 1984; - Organizarea, conducerea şi eficienţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.  Bucureşti, 1984;  -Organizarea , conducerea şi eficienţa chimizării în unităţile agricole.  Bucureşti, 1989; - Agricultura României şi Uniunea Europeană.  Bucureşti, 1993; Uniunea Europeană – instituţii, politici, activităţi. Bucureşti, 2000.
Referiri: - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor…  p. 531. http://www.asas.ro/


marți, 21 martie 2017

IOAN BUTEANU 1848 - 1914

BUTEANU, Ioan***: Profesor, director al liceului, autor de manuale şcolare, publicist. S-a născut pe 25 martie 1848 la Carei – A decedat la 24 aprilie 1914 în Oradea. Şcoala primară  a făcut-o în oraşul natal, iar studiile secundare şi superioare la Academia Teologică din Oradea. In  anul 1871  a fost numit profesor suplinitor, iar în 1882 după ce  a trecut examenul de capacitate la Universitatea din Budapesta, profesor titular definitiv la liceul din Beiuş. În anul şcolar 1888-1889  a suplinit la direcţiunea şcolii pe P. Mihuţiu, iar din 1889 a fost numit director titular, conducând până în anul 1907 această citadelă de răspândire a ştiinţei şi culturii, a ideii unităţii de neam, limbă şi teritoriu a tuturor românilor. Aprecierea activităţii sale se materializează şi în ridicarea sa pe treptele ierarhiei bisericeşti fiind înaintat la rangul de protopop şi arhidiacon onorific, iar electoratul local l-a trimis, în anul 1905, să îi reprezinte interesele în parlamentul de la  Budapesta. In 1907 a fost numit director al Şcolii normale din Oradea şi canonic al capitlului bisericii catedrale din Oradea, iar din 1913 prepozit al aceleaşi biserici.
Politica şcolară a statului dualist prin Legea din 1883 şi apoi modificarea ei pe baza articolului 30 din acelaşi an, va determina şi unele schimbări la gimnaziile româneşti care îşi păstrau încă caracterul confesional. Astfel, limba maghiară trebuia să se înveţe în mai mare măsură ca până atunci. “Ca o reacţie imediată la intrarea în vigoare a acestui articol de lege şi a planului de învăţământ modificat, conducerea celor trei şcoli româneşti de tradiţie din Transilvania, din Blaj (înfiinţată în 1754), Beiuş (1828) şi Năsăud (1863) iau iniţiativa convocării unei conferinţe a delegaţilor corpurilor profesorale… Conferinţa va fi convocată la Blaj în zilele de 8 – 11 aprilie 1885… La conferinţă participă alături de directorii celor trei gimnazii Ioan Antonelli de la Blaj, Petru Mihuţiu de la Beiuş şi Ioan Ciocan de la Năsăud şi câte trei profesori de diferite specialităţi pentru a putea discuta cât mai multe probleme prevăzute în program… Reprezentanţii profesorilor prezenţi erau de la Blaj –Ioan German, Alexandru Uilăcan şi Iosif Hossu, de la Beiuş –Teodor Roşu, Ioan Buteanu şi Vasile Leşianu  iar de la Năsăud – Maxim Pop, dr. Paul Tanco şi dr. Artemiu Alessi. Dintre aceştia majoritatea au fost profesori cu renume, cu o bogată activitate didactică, cultural ştiinţifică şi luptători pentru drepturile naţionale… Cu o activitate meritorie şi vastă se va distinge profesorul, Ioan Buteanu de la gimnaziul beiuşan… Poseda o vastă cultură literară şi istorică, calităţi ce au adus liceului un nou avânt…” (Căluşer, Iudita. Un moment semnificativ din relaţiile…  În:  Crisia (Oradea). An. 8, 1978, p. 417.
Scrieri: - Istoria literaturii maghiare până la 1500, după Toldy.  Gherla, Imprimeria Aurora, 1885; - Gramatica limbei române. Lucrată pe baze sintactice de… Gherla, Imprimeria Aurora, 1887; - Stân’a de Vale. Cu o privire scurtă la Regiunea munţilor Bihoreni de…  Gherla, Imprimeria Aurora, 1887; - Câteva observaţii la chestiunea ortografiei;  - Cuvânt rostit cu ocaziunea jubileului de 50 de ani de preoţie a episcopului Mihail Pavel;  - Cuvânt rostit la festivitatea jubiliară, organizată de tinerimea şi corpul profesoral din prilejul activităţii de 40 de ani a prof. Gheorghe M. Marinescu;  - Despre  u final şi jumătăţit;  - O privire fugitivă asupra trecutului institutului nostru;  - Păreri despre propunerea limbilor străine;  - Sistema divizibilităţii numerelor;  In:  Programa Gimnaziului superior Greco-catolic Beiuş dintre anii 1876 – 1887 şi anul 1902.

Referiri: -Aniversarea morţii episcopului Mihail Pavel.   În:   Beiuşul (Beiuş). An. 5, nr. 23, 7 iun. 1925, p. 4; - Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc. Vol. 1. 18OO-1891… nr. 345; - Crăciun, Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Buşiţia… p. 49, 50, 64; - Duma-Suceveanu, Constantin. Documentar.    În:   Pagini de ucenicie (Beiuş). An. 5, nr. 2 (8), 1971, p. 33-37. p. 33; - Faur, Viorel. Biblioteca Despărţământului Beiuş al Astrei” (1898-1918).    În:  Crisia (Oradea). An. 6, nr. 6, 1976, p. 121-143, p. 122. - Faur, Viorel. Cultura românilor din Bihor… p. 48, 58, 51, 64, 83, 114. - Faur, Viorel. Istoricul constituirii despărţământului beiuşan al Astrei (1897-1898). An. 7, nr. 7, 1977, p. 389-419, p. 397, 400, 403, 404, 414; - Faur, Viorel. Pagini din lupta poporului din sudul Bihorului pentru afirmarea culturală (activitatea Despărţământului beiuşan al Astrei între anii 1898-1918).   În:  Crisia (Oradea). An. 8, nr. 8, 1978, p. 433-492, p. 434, 471; - Faur, Viorel. Societatea de lectură din Oradea 1852-1875 (studiu monografic)… p. 80, 100, 281, 315. - Faur, Viorel şi Apan, Mihai.  Manifestări politice ale populaţiei româneşti din Bihor între 1870-1905.    În:  Crisia (Oradea). An. 14, nr. 14, 1984, p. 53-61, p. 58; -  Faur, Viorel şi Popovici, Ioan.  Contribuţii la istoricul Casinei române din Beiuş (1871-1918).    În:  Crisia (Oradea). An. 8, nr. 8, 1978, p. 213-227, p. 215, 219, 225; - George Bariţ şi contemporanii săi. Vol. 4… p. 301, 303, 308; - Promoţia 1900 din Beiuş.   În:   Beiuşul (Beiuş). An. 5, nr. 23, 7 iun. 1925, p. 4;  -  Tripon, A.  Almanahul Crişanei. Judeţul Bihor… p. 343; - Triteanu, Mihail. Luceafărul 1902-1920. Indice bibliografic analitic… nr. 3169. (I. I.)

miercuri, 15 martie 2017

MIRON ABRUDAN 1913 - 1986

ABRUDAN, Miron***: Poet ţăran. S-a născut în 19. Martie 1913. "Activitatea sa poetică se situează în rândul celor care reprezintă tradiţionalismul nostru literar. S-a născut în anul 1913, în comuna Căbeşti. A urmat şcoala satului şi mai târziu şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Oradea. A funcţionat în calitate de cântăreţ bisericesc în postul al II-lea în strana bisericii catedrale Oradea-Beiuş, până la data de 15 aprilie 1947, când şi-a cerut transferarea în satul natal. De la moşii şi bunicii săi a auzit şi a cules multe învăţături bune, pe care le-a urmat cu sfinţenie. Îndrăgit de înţelepciunea acestora, de frumuseţea graiului lor a urzit primele versuri... Miron Abrudan ca şi Isaia Marele , e poetul satelor. Stând alături de confraţii săi de trudă, la coarnele plugului, în prietenia păsărilor, codrilor şi isvoarelor a cântat cu multă măiestrie această convieţuire a omului cu natura… " . A  încetat din viaţă la 1 decembrie 1986.
A publicat poezii în: Lumina Satelor, Gazeta de Vest, Curierul, Ecoul, Biserica şi Şcoala, Familia Creştină, Glasul Bihorului, Beiuşul, Legea Românească, Plai românesc, Agricultura Socialistă, Crişana, Flacăra, Îndrumătorul cultural şi altele. A participat la emisiuni pe posturile naţionale de radio şi TV. A cunoscut personalitaţi artistice: A. Andriţoiu, Veturia Goga, A. Paunescu, Gh. Pituţ, D. Fărgaşiu, Ioan Bradu, C. Parasca, N. Brânda, N. Davideanu, Alexandru Chira, dintre care mulţi i-au trecut pragul. A  publicat: Eclesiastul, versuri, în Tipografia Diecezană - Arad, 1937. Au rămas în manuscris următoarele lucrări: Vorbe cu tâlc, Isvoare în pustiu, versuri; Flori în natură, poezii; Umbre în haos, poezii; Lacrimi de departe, poezii; Flori din inimă, poezii; Figuri şi Icoane, poezii ocazionale; Urări, în versuri; Istorioare morale cu tâlc; Sorin, poem în versuri. (S.S., S. O.)

Resemnare

Mi-e dor de alte lumi eterne
Nestrăbătute de poteci
Pe buza cărora s’ aşterne
Frumos, viaţa cea de veci…

Aş vrea să plec curând, departe
Spre ‘nseninări fără apus
Să las vieţile deşarte
Ce-atâta lume au răpus…

M am săturat de-atîta vreme
De-atâta haos şi abis;
De ofilite crizanteme
Ca umbra unui searbăd vis.

Nedreptatea e stăpână
Regină pe acest pământ
Purtată’n braţ, mânăn mână
Pe frunţi, în chiote şi’n cânt.


Ce-au căutat aicea hunii?

Se-ntreabă, seara, Raza Lunii
„Ce-au căutat aicea hunii?”

Ce-au căutat cu armăsarii
Pe-aici, toţi răii şi barbarii?
Ce-au căutat, lovească-i mila
Toţi veneticii lui Attila

Venit-au ca străini păgâni
Şi-acum se fac aici stăpâni.
Visează că-s a lor Carpaţii
Că i-au zidit grofii, magnaţii.

Se-nşeală însă-n visul lor
Şi-n fantezii, şi-n vremuri mor.
Se schimbă hărţi, oricine crede
Dar nu aşa la masa verde.

O hartă trainică, neruptă
Se scrie pe câmpul de luptă
Cu sânge de viteji eroi
Nu cu stulouri de ciocoi.
Cât soarele va fi ceresc
Aici e totul românesc.

De-aceea
 Întreabă, seara, Raza lunii:
 “Ce-au căutat aicea hunii?”

    Scrisă  in 1940, dupa Diktatul de la Viena

Volume: Cântare pentru oamenii de azi - Antologie de creaţie literară - poezie, proză, teatru, eseu. CCES Bihor - Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi Mişcării Artistice de Masă. Oradea, 1981. Stare de dor – poeţi şi pictori ţărani. Editura Sport – Turism. Bucureşti, 1983.

Referiri: Bradu, Ioan. Poeţii şi prozatorii Bihoreni… p. 149-153.

luni, 27 februarie 2017

LUCIAN BOLCAS (1876 - 1947)

BOLCAŞ, Lucian**/***: Om politic şi de cultură, scriitor, gazetar, editor. S-a născut la  27 februarie 1876 în Vălani de Beiuş, jud. Bihor – Încetează din viaţă în  1947 la Cluj. Face şcoala primară în satul natal, studii secundare la Beiuş. Se înscrie la facultatea de Teologie Romano-Catolică din Oradea, dar după o săptămână de dogmatică trece la Academia de Drept  din acelaşi oraş. După cum el însuşi scrie într-un articol publicat la Arad, poate ar fi rămas preot dacă “n-ar fi fost fătul epocei memorandiste şi dacă sufletul lui n-ar fi sorbit cu sete tot dorul de luptă cu armele dreptăţii”. Plecat de pe băncile liceului beiuşan, unde primise o educaţie în spiritul angajării depline în realizarea prevederilor programului naţional de luptă a românilor, a realizării idealului de unire a tuturor românilor, proaspătul student Lucian Bolcaş începe să organizeze tineretul studenţesc român din Oradea, folosindu-se în această întreprindere de toate mijloacele ce-i stăteau la îndemână; coloanele mai tuturor periodicelor româneşti din Oradea şi cele ale studenţilor români din Viena, Budapesta, Graz şi a oamenilor politici români care îi scriu. Printre ce-i care îi acordă sprijinul  deplin  şi necondiţionat se află şi studentul Ioan Ciordaş, ce-l ce avea să devină martirul Beiuşului, al Bihorului, al neamului românesc. Pentru întreaga activitate, pentru atitudinea lui la Congresul Internaţional al Studenţilor care a avut loc la Torino la 15 noiembrie 1898, pentru faptul că a fost ales în Consiliul Federaţiei Internaţionale “Corda Fides” a studenţilor ca reprezentat al românilor din România, Lucian Bolcaş a fost eliminat din toate universităţile din Ungaria, trebuind să se înscrie la Facultatea de Drept din Viena, unde îşi ia licenţa şi doctoratul. (Alexandru Aciu, Ioan Ciordaş, Iosif Maiorescu, Eugen Şimonca, dar şi o viitoare figură ilustră a intelectualităţii româneşti din părţile Sătmarului, Augustin Mircea; aceştia toţi fuseseră eliminaţi din Academia orădeană, Lucian Bolcaş însă primise o pedeapsă şi mai mare: eliminarea de la toate universităţile din ţară! -  http://arhiva.revistafamilia.ro )
Editează la Budapesta revista „Familia română” despre care amintește, în anul 1908, Ioan Pelivan (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru.  Ioan Pelivan – părinte a mișcării naționale din Basarabia. Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011). Între 1896 - 1914 îndeplineşte diverse funcţii administrative în Bucureşti, Beiuş şi Cluj. Împreună cu colegul şi prietenul său Ioan Ciordaş, înfiinţează, în 1911, Tipografia şi Librăria “Doina” al cărei director a fost o vreme. Pleacă voluntar pe front. După 1918 se stabileşte în Cluj dedicându-se în mai mare măsură scrisului. După 1942, pentru o perioadă de câţiva ani a fost secretar general de redacţie al gazetei  “Beiuşul”. A redactat la Budapesta “Amicul Soldatului – Călindar”, iar alături de Onisifor Ghibu, I. Şchiopul, S. Stanca, A. Paul scoate, tot la Budapesta ziarul  “Lupta”. A mai colaborat la: Adevărul, Dacia, Dimineaţa, Epoca, Foaia Literară, Gazeta Transilvaniei, Naţionalul, Poporul român, România Jună,  Tribuna,  Viitorul, Voinţa   etc. „Adesea stăteam la mese de cafenea cu bătrânii Lucian Bolcaş şi Aurel Ciato, care ne povesteau impresionante întâmplări din vechea gazetărie românească din Ungaria” mărturisește  Iustin Ilieşiu în Note autobiografice (Buletinul Institutului de Filologie Română ”A. Philippide”, anul VIII, nr. 2, aprilie – iunie 2007, Iași)  (I. O-I., S.S.)
Scrieri:
 -  Corda Fratres. Appello ai membri e a tutti gli amici della Federazione internazionale degli Studenti a proposito delle dichiarazione[!], che Sua Eccellenza Giulio Wlassics, Ministro dell'Instruzione d'Ungheria fece al Parlamento di Budapest nello seduta del 12 Marzo. Federazione Internazionale degli Studenti. Direzione della Sezione Rumena [Per la Direzione delle Sezione rumena Luciano Bolcaş, Vice-Presidente S.S. della Corda Fratres. Viena, Aprilie 1902]. Vienna, Editore L. Bolcaş (Tip. M. Salzer), 1902. (22,5 x 14,5). 12 p. (Federazione Internazionale degli Studenti. Direzione delle Sezione Rumena)  ;
-  Răsboiul ruso-japonez 1904-1905. [De] Lucian Bolcaş. Partea I. Până la căderea Portului-Arthur[!]. Budapesta (Tip. Poporul Român), 1905. (19,5 x 12,5). 119 p. cu il. 
-  Idem. Partea II. Dela căderea Portului-Artur[!] pînă la pacea dela Portsmouth [imprimat greşit: Portsmonth]. Budapesta (Tip. Poporul Roman), 1907. (20 x 12,5). 85[-94] p. cu il. 
-  Seri albastre (Pentameron), de Lucian Bolcaş. Arad (Tribuna, inst. tip. Nichin şi cons.), 1910. (21,5 x 14). 103 p.  
-  Năvăliri Barbare. [De] Lucian Bolcaş. Nuvelă. Budapesta, Inst. tip. şi de Editură Luceafărul, 1906. (19,5 x 13). 88 p.
- Năvăliri barbare (nuvele). Cluj, 1909;
- Pe cărările vieţii (Povestiri). Arad,  Tipografia Tribuna, 1910;
- Chestia autonomiei Bisericei Române Unite în şirul luptelor noastre pentru existenta naţională, de Lucian Bolcaş. Bucuresci, Inst. de Arte Grafice şi Editură Minerva Filip, Moroianu, Popovici şi Tălăsescu [pe copertă: Tip. Minerva], 1900. (22,5 x 15,5). 64 p.   –
-  Seri albastre (Pentameron), de Lucian Bolcaş. Arad (Tribuna, inst. tip. Nichin şi cons.), 1910. (21,5 x 14). 103 p.
- Străina. (Teatru).  Beiuş, Tipografia şi Librăria Doina, 1912; - Genoveva. Gherla, Tipografia Aurora, 1927. - Aurel cere bani. Schiţă din viaţa de la sate. (Premiul Luceafărului).   În:  Luceafărul (Budapesta). An. 3, nr. 19, 1 oct. 1904, p. 330-334. - Casa Ciordaş. Pentru-ce n’a cumpărat-o primăria? În:  Beiuşul (Beiuş). An. 5, nr. 31, 2 aug. 1925, p. 3. - Pentru ce n-a izbucnit revoluţia în Transilvania.   În:  Adevărul (Bucureşti). An. 29, nr. 10533, 7 iul. 1916, p. 1-2. - O lămurire.   În:   Patria (Cluj).  23 apr. 1925. - Genoveva. Gherla, Tipografia Aurora, 1897. - Chateou. De la Oradea Mare.  În:  Foaia literară (Oradea). An. 1, Nr. 12, 22 iun. 4 iul. 1893, p. 91-93. - Ax. Brunet de la Oradea.  În:  Foaia literară (Oradea). An. 1, nr. 19, 10-22 aug. 1897, p. 147-148. - Ix. De la Oradea.  În:  Foaia literară (Oradea). An. 1, nr. 8, 25 mai   - 6 iun. 1897, p. 61-62, nr. 9, 7-13 iun. 1897, p. 67-68. - O învingere după alta.  În:  Calendarul "Poporului român" (Budapesta). An. 4, 1906, p. 92-94. - Pentru ce n-a izbucnit revoluţia în Transilvania.  În:  Adevărul (Bucureşti),. An. 29, nr. 10533, 7 iul. 1916, p. 1,2. - Pentru ridicarea unui monument martirilor dr. Ioan Ciordaş şi dr. Nicolae Bolcaş.  În:  Beiuşul (Beiuş). An. 1, nr. 3, 19 iun. 1921, p. 6.           - Foaia literară - amintiri.  În:  Almanahul presei române (Cluj), 1926.

Referiri: Bradu, Ioan.  Poeţi şi prozatori bihoreni… - Cociu, Ana.  Lucreţia Suciu Rudow.   În:  Contribuţii culturale Bihorene…  p. 259; - Faur, Viorel. Cultura românilor din Bihor… p.  58, 103, 137, 173, 174; - Faur, Viorel. - Pagini din lupta poporului din sudul Bihorului pentru afirmarea culturală (activitatea Despărţământului beiuşan al Astrei între anii 1898-1918).   În:  Crisia (Oradea). An. 8, nr. 8, 1978, p. 433-492, p. 437; - Faur, Viorel. Viaţa politică a românilor bihoreni (1849-1919)… p. 28, 29, 31, 34, - Faur, Viorel şi Apan, Mihai.  Manifestări politice ale populaţiei româneşti din Bihor între 1870-1905.    În:  Crisia (Oradea). An. 14, nr. 14, 1984, p. 53-61, p. 58, 59, 60, - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni… p. 253; - Triteanu, Mihail. Luceafărul 1902 - 1920. Indice bibliografic analitic… nr. 1133.

miercuri, 22 februarie 2017

DAN SEVER (1885 - 1961)

DAN, Sever**: Avocat, ziarist, om politic. S-a născut la 23 februarie 1885 în Mociu jud. Cluj - A încetat din viaţă în 1961. A urmat studii secundare la Bistriţa, Cluj şi Beiuş (1904), studii superioare de drept la Cluj (1909). Şi-a luat doctoratul în drept şi ştiinţe politice. A fost director al publicaţiei Gazeta Transilvaniei (1910), secretar al Comitetului  Executiv al PNR şi conducător al ziarului Românul din Arad (1914). A fost internat în lagărul de la Sopron de către autorităţile maghiare pentru activitatea sa politică (1916). A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. A fost ales în Marele Sfat Naţional. A fost secretar general al PNŢ, subsecretar la Ministerul de Finanţe (1927), ministru al sănătăţii şi ocrotirilor sociale (1928-1929). A părăsit P.N.Ţ.-ul şi s-a încadrat în Frontul Românesc (1939). A fost membru al Consiliului Superior al Frontului Renaşterii Naţionale (1939). Senator (1939). După război a fost arestat şi întemniţat la Sighet. A fost eliberat în 1955, dată de la care până în 1961 nu am mai găsit  date referitoare la viaţa şi activitatea sa.

Referiri: - Iancu, Gheorghe.  Contribuţia Consiliului Dirigent la consolidarea statului naţional unitar român (1918-1920)… p. 36, 298; - 1918 la români. Documentele unirii. Unirea Transilvaniei cu România. 1 Decembrie 1918. Vol. 7, 8… p. (7) 514, 515.  (8) 197; - Roman R. Ciorogariu, episcopul orăzii.  Oradea, Tipografia Diecezană, 1926. p. 68; - Triteanu, Mihail. Luceafărul 1902-1920. Indice bibliografic analitic…  nr.  1245. (I. O-I.)