miercuri, 9 ianuarie 2019

Dr. Marțian Ioan Horge


HORGE,  Marţian Ioan**: Medic oftalmolog, doctor în ştiinţe medicale: Născut la 9 ianuarie 1940 în Bunteşti, judeţul Bihor. Şcoala primară şi elementară în localitatea natală. Studii secundare la  Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş terminate în anul 1956. Absolvă Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti, Facultatea de Medicină Generală în 1962. Este încadrat la Spitalul Militar Central din Bucureşti. Între anii 1974-1976 a fost trimis de Ministerul Sănătăţii în Maroc. În anul 1982 se transferă la Spitalul Militar Central din Cluj-Napoca unde până la pensionare este şeful secţiei de oftalmologie. Aici, în acest spital operează peste 15.000 de bolnavi proveniţi din toată ţara. S-a specializat în Oftalmologie (1971), iar în 1979 obţine gradul de medic primar oftalmolog. În anul 1981 ia doctoratul în ştiinţe medicale cu teza: “Studii asupra transplantelor repetate de cornee”. Este autor şi coautor la 34 lucrări şi studii publicate în reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare, şi a peste 130 de comunicări ştiinţifice la diverse conferinţe, congrese, reuniuni de specialitate din ţară şi de peste hotare. Face specializare în Germania, Olanda pe tehnici chirurgicale moderne. Desfăşoară o bogată activitate de cercetare în domeniile: chirurgia corneei, chirurgia cataractei, chirurgia glaucomului.
Referiri: - Dicţionarul specialiştilor. Un “who’s who” în ştiinţa şi tehnica românească… p. 169; - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni… p. 263. (S. S.)

sâmbătă, 29 decembrie 2018

ȘTEFAN MUSTA


MUSTA, Ştefan: “ Între personalităţile ştiinţifice de excepţie ale şcolii româneşti se numără şi bănăţeanul Ştefan Musta, care vede lumina zilei la 29 decembrie 1903 în judeţul Torontal, comuna Marghita Mare (Iugoslavia); urmează liceul la Vârşeţ şi Timişoara (C. D. Loga), apoi Facultatea de matematică la Cluj-Napoca, pe care o absolvă cu “distincţie”. E numit asistent universitar la aceeaşi universitate, la catedra de teoria funcţiilor a prof. univ. Aurel Anghelescu. În acelaşi an şi-a dat examenul de capacitate în învăţământul secundar la Bucureşti, preşedintele comisiei fiind marele matematician Gheorghe Ţiţeica. La acest examen profesorul Ştefan Musta a reuşit în mod strălucit cu media 9,04 (Plai Românesc, nr. 1, 1978, Beiuş, p. 36). Din motive familiale, în 1929 se mută profesor la Oradea, la Liceul comercial “Partenie Cosma”, dar dorinţa lui fierbinte era să muncească la un liceu teoretic, unde spiritul său caută o dezvoltare şi o satisfacţie în domenii ca geometria, trigonometria, analiza matematică. Aşa ajunge la cerere la renumitul liceu Samuil Vulcan din Beiuş, unde va munci 18 ani (1930-1948), ridicând şcoala de matematică beiuşană şi transilvăneană la culmi de invidiat pe plan naţional şi european. Înfiinţează aici o societate de matematică cu colaborări la Revista de matematică din Timişoara, Bucureşti, Craiova - tradiţie ce s-a moştenit şi la urmaşii săi- profesorii Ardeleanu şi Olea etc. de care autorul acestor rânduri a beneficiat. De la şcoala marelui profesor Musta s-au lansat o pleiadă de viitori academicieni şi profesori universitari, ingineri şi economişti de excepţie - acad. Mircea Maliţa, acad. Ioan Anton. prof, univ. dr. Ioan Desabata, prof. univ. dr. Aurel Coţiu. Marţian Murgu, Gh. Pele, V. Popa şi mulţi, mulţi alţii şi în alte domenii: medicină, justiţie, diplomaţie etc. (G. Hădăreanu, Torţe arzânde... p. 277). Elevii profesorului Musta obţin premii naţionale de matematică la concursurile “Spiru Haret”, “Traian Lalescu”, “Eduard Goursat” ş. a. Într-o telegramă a Politehnicii din Timişoara (adresa nr. 7398/27 noiembrie 1943) către conducerea Liceului “Samuil Vulcan” din Beiuş se spune , printre altele: “domnule director, cu multă satisfacţie, am constatat că şi anul acesta elevii Liceului din Beiuş s-au prezentat foarte bine. Văr rugăm să transmiteţi domnului profesor Musta pentru meritele sale didactice şi pentru pasiunea ce o depune la pregătirea elevilor săi, felicitările noastre” (Plai românesc... p. 37). Din 1949 se transferă la Oradea în învăţământul liceal şi secundar, până în 1968 când, prin pensionare se stabileşte la Bucureşti (între anii 1956-1957 a fost redactor principal la Editura didactică şi pedagogică din Bucureşti)...” A încetat din viață în anul 1987, la Bucureşti, lăsând prin testament, ca moştenire, valoroasa lui bibliotecă Liceului Samuil Vulcan ( 792 vol. și 117 periodice (reviste), preponderent științifice - matematică (Registrul Fond documentar, nr. inv. 281-1072, respectiv 1073– 1189). Dintre contribuţiile sale ştiinţifice remarcăm: “Funcţia gama în domeniul real şi complex”, “Podara elipsei”, “Funcţii hiperbolice”, “Clase de resturi”, “Asupra unor polinoame... limite, ... propoziţii a lui Gauss... numărului <<e>> etc. (Petrişanu, Ioan C.  În Biharia când bat clopotele. Vol. 1. Oameni şi vremuri...  Beiuş, Editura Buna Vestire, 1998, p. 61-62). (I. I., S.S.)

duminică, 28 octombrie 2018

Lansare de carte - ”Bihorenii și Marea Unire”

Foto: https://dacologica.wordpress.com
           Maria Vaida s-a născut în comuna Drăgănești, jud. Bihor. Este critic și istoric literar, poet, absolventă a Facultății de filologie a UBB din Cluj Napoca, Doctor în științe filologice al Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. 
            A debutat în Pagini de ucenicie, revista Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș în anul 1970. A fost profesor de Limba şi literatura română la Liceul de Arte Plastice „Romul Ladea” din Cluj-Napoca. 
            Volume personale: ”Elegiile persane” (versuri), 2018; ”Dincolo de lume, dincoace de text. Studii și eseuri”, 2017; ”Yvonne Rossignon sau Poezia ca destin”, 2016; ”Elegiile Salomeei”, 2014; ”Povara luminii”, 2009, (ed. II 2014); ”Poemele de piatră”, 2013; ”Lucreţia Suciu sau Mările iubirii”, 2010; ”Gheorghe Pituţ sau ochiul şi noaptea. Studiu monografic”, 2009; ”Mircea Popa la 70 de ani. Bibliografie” (coautor Olga Morar), 2009; ”Împărăţia cuvântului sau Poveşti neterminate”, 2007.



Vineri, 26 octombrie 2018, ora 16.00 a avut loc în Sala mică a Primăriei Municipiului Beiuș lansarea cărții ”Bihorenii la Marea Unire”, autor Maria Vaida, critic și istoric literar, poet. La eveniment au participat primarul municipiului Beiuș Mlendea Căluș Petru, intelectuali, oameni de cultură, cetățeni ai municipiului. 
Lucrarea este o frescă a anilor 1918 - 1919 a Țării Beiușului și împrejurimilor sau, mai bine zis, ”o troiță de cuvinte”, așa cum spune autoarea. 
Scrisă pentru un larg auditoriu, această lucrare are ca scop înțelegerea de către popor aevenimentelor din perioada Marii Uniri, cum subliniază de altfel și Președintele Academiei Române  Ioan Aurel Pop: ”... Și cât de bine vor înțelege atunci fiii și nepoții că tații și bunicii și moșii și strămoșii s-au dus în altă lume mai devreme decât trebuia ca să ne facă nouă acest frumos adăpost numit România!... cartea aceasta, închinată acțiunii tăcute a celor modești și uitați, nu numai că-i scoate pe ei din uitare dar ne învață pe noi să privim viitorul cu încredere. ceea ce reprezintă nu doar o lecție de istorie ci chiar o lecție de viață.”
Cartea este un Proiect Editorial dedicat Centenarului Marii Uniri și a apărut la Editura Școala Ardeleană Cluj Napoca, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor.

Simion Suciu

miercuri, 24 ianuarie 2018

BEIUȘ - DE ZIUA MICII UNIRI

"Trăiască Moldova! Trăiască Valahia! Dar învrednicească-ne Dumnezeu să putem, striga într-o zi: Trăiască România unită!... Suntem milioane de români. Ce ne lipseşte ca să ajungem un neam tare? Unirea! Numai Unirea! Să trăiască unirea românilor!". 
 Costache Negri


          
              
           Miercuri, 24 ianuarie 2018, un soare cu dinți prevestea o zi frumoasă dar rece. Ceea ce s-a și întâmplat. În aceste condiții a debutat, la Beiuș, sărbătorirea Micii Uniri
            Manifestările prilejuite de acest eveniment au debutat în Sala Mare a Primăriei începând cu ora 11.000, unde, peste 300 de beiușeni au participat la acest eveniment. 

          
  Un sobor de preoți, în frunte cu protopopul ortodox Marian Popa au oficiat o slujbă religioasă. În continuare, protopopul greco catolic Zorel Zima, alături de un preot de aceeași confesiune, au rostit o rugăciune (Curat Unire, coane Fănică! Unde-s vremurile când preoții ortodocși împreună cu cei greco catolici și preotul reformat, se rugau pentru țară și pentru români?). 
        Senatorul Cornel Popa, deputatul Găvrilă Ghilea precum și Traian Bodea, președintele ALDE Bihor, alături de primarul Petru Căluș Mlendea au rostit alocuțiuni. 
         
 

           A urmat un spectacol artistic susținut de formații de copii ale Casei de Cultură Ioan Ciordaș Beiuș, coordonați de Anca Silvia Banda. Micii cântăreți și dansatori au avut o prestație deosebită, stârnind ropote de aplauze.


  


       Surpriza cea mare a fost prezența îndrăgitului interpret Dinu Iancu Sălăjanu acompaniat de formația Țara Silvaniei din Zalău. Începând cu Rapsodia Română de George Enescu, Ciocârlia - solist vioară - Darius Stoica, continuând cu un recital de excepție Dinu Iancu Sălăjanu și terminând cu Marșul lui Iancu, artiștii sălăjeni au ridicat sala în picioare. 
           


        După spectacol, întreaga asistență s-a deplasat la Monumentul Martirilor Dr. Ioan Ciordaș și Dr. Nicolae Bolcaș, unde s-a desfășurat ceremonia depunerii de coroane și jerbe de flori. În jurul orei 13.15 manifestarea s-a încheiat cu Hora Unirii.

Simion Suciu

marți, 23 ianuarie 2018

AUGUSTIN ANTAL (1839 - 1908)

ANTAL, Augustin***: Preot, profesor. S-a născut în anul 1839 (nu se cunoaște cu exactitate data nașterii). Absolvent al Facultății  de Teologie de la Universitatea din Viena. În anul  1861 a fost numit profesor la Gimnaziul superior greco-catolic din Beiuș unde a funcționat până în anul 1870 când a fost numit preot paroh în Beiuș şi ales protopop al Beiuşului. După 8 ani în anul 1878 a fost transferat să lucreze în  cadrul Domeniului Beiuș al episcopiei greco catolice de Oradea unde a fost o vreme casier şi pe urmă, până la 1890, administrator al domeniului, funcţie importantă în acea vreme. Din anul 1890 deţine funcţia de paroh, protopop, arhidiacon onorific şi director al şcoalelor primare urbane din Beiuş. A încetat din viață în 26 ianuarie 1908, la vârsta de 69 de ani. A fost un bărbat cu multă prestanţă personală, preot cu aleasă demnitate de păstor sufletesc. A avut o voce sonoră şi moale. Când se afla în faţa Sfântului Altar, în glasul lui tremura emoţia sufletului şi puterea credinţei, ce trebuie să stăpânească toată fiinţa unui preot liturghisitor. A fost unul din cei destinaţi pentru poezia măreaţă a ceremoniilor şi a ritului oriental. În aceeaşi vreme Augustin Antal a fost unul din cei mai reputaţi preoţi şi protagonişti ai vieţii sociale şi culturale din Beiuş. A fost membru fondator al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român (ASTRA) și directorul Despărțământului Beiuș al acesteia. (Transilvania, Organul Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, Nr. VII—VIII. Sibiiu, Sept.-Oct. 1898. Anul XXIX. http://documente.bcucluj.ro)    (I. I., S.S.)