duminică, 28 octombrie 2018

Lansare de carte - ”Bihorenii și Marea Unire”

Foto: https://dacologica.wordpress.com
           Maria Vaida s-a născut în comuna Drăgănești, jud. Bihor. Este critic și istoric literar, poet, absolventă a Facultății de filologie a UBB din Cluj Napoca, Doctor în științe filologice al Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. 
            A debutat în Pagini de ucenicie, revista Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș în anul 1970. A fost profesor de Limba şi literatura română la Liceul de Arte Plastice „Romul Ladea” din Cluj-Napoca. 
            Volume personale: ”Elegiile persane” (versuri), 2018; ”Dincolo de lume, dincoace de text. Studii și eseuri”, 2017; ”Yvonne Rossignon sau Poezia ca destin”, 2016; ”Elegiile Salomeei”, 2014; ”Povara luminii”, 2009, (ed. II 2014); ”Poemele de piatră”, 2013; ”Lucreţia Suciu sau Mările iubirii”, 2010; ”Gheorghe Pituţ sau ochiul şi noaptea. Studiu monografic”, 2009; ”Mircea Popa la 70 de ani. Bibliografie” (coautor Olga Morar), 2009; ”Împărăţia cuvântului sau Poveşti neterminate”, 2007.



Vineri, 26 octombrie 2018, ora 16.00 a avut loc în Sala mică a Primăriei Municipiului Beiuș lansarea cărții ”Bihorenii la Marea Unire”, autor Maria Vaida, critic și istoric literar, poet. La eveniment au participat primarul municipiului Beiuș Mlendea Căluș Petru, intelectuali, oameni de cultură, cetățeni ai municipiului. 
Lucrarea este o frescă a anilor 1918 - 1919 a Țării Beiușului și împrejurimilor sau, mai bine zis, ”o troiță de cuvinte”, așa cum spune autoarea. 
Scrisă pentru un larg auditoriu, această lucrare are ca scop înțelegerea de către popor aevenimentelor din perioada Marii Uniri, cum subliniază de altfel și Președintele Academiei Române  Ioan Aurel Pop: ”... Și cât de bine vor înțelege atunci fiii și nepoții că tații și bunicii și moșii și strămoșii s-au dus în altă lume mai devreme decât trebuia ca să ne facă nouă acest frumos adăpost numit România!... cartea aceasta, închinată acțiunii tăcute a celor modești și uitați, nu numai că-i scoate pe ei din uitare dar ne învață pe noi să privim viitorul cu încredere. ceea ce reprezintă nu doar o lecție de istorie ci chiar o lecție de viață.”
Cartea este un Proiect Editorial dedicat Centenarului Marii Uniri și a apărut la Editura Școala Ardeleană Cluj Napoca, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor.

Simion Suciu

miercuri, 24 ianuarie 2018

BEIUȘ - DE ZIUA MICII UNIRI

"Trăiască Moldova! Trăiască Valahia! Dar învrednicească-ne Dumnezeu să putem, striga într-o zi: Trăiască România unită!... Suntem milioane de români. Ce ne lipseşte ca să ajungem un neam tare? Unirea! Numai Unirea! Să trăiască unirea românilor!". 
 Costache Negri


          
              
           Miercuri, 24 ianuarie 2018, un soare cu dinți prevestea o zi frumoasă dar rece. Ceea ce s-a și întâmplat. În aceste condiții a debutat, la Beiuș, sărbătorirea Micii Uniri
            Manifestările prilejuite de acest eveniment au debutat în Sala Mare a Primăriei începând cu ora 11.000, unde, peste 300 de beiușeni au participat la acest eveniment. 

          
  Un sobor de preoți, în frunte cu protopopul ortodox Marian Popa au oficiat o slujbă religioasă. În continuare, protopopul greco catolic Zorel Zima, alături de un preot de aceeași confesiune, au rostit o rugăciune (Curat Unire, coane Fănică! Unde-s vremurile când preoții ortodocși împreună cu cei greco catolici și preotul reformat, se rugau pentru țară și pentru români?). 
        Senatorul Cornel Popa, deputatul Găvrilă Ghilea precum și Traian Bodea, președintele ALDE Bihor, alături de primarul Petru Căluș Mlendea au rostit alocuțiuni. 
         
 

           A urmat un spectacol artistic susținut de formații de copii ale Casei de Cultură Ioan Ciordaș Beiuș, coordonați de Anca Silvia Banda. Micii cântăreți și dansatori au avut o prestație deosebită, stârnind ropote de aplauze.


  


       Surpriza cea mare a fost prezența îndrăgitului interpret Dinu Iancu Sălăjanu acompaniat de formația Țara Silvaniei din Zalău. Începând cu Rapsodia Română de George Enescu, Ciocârlia - solist vioară - Darius Stoica, continuând cu un recital de excepție Dinu Iancu Sălăjanu și terminând cu Marșul lui Iancu, artiștii sălăjeni au ridicat sala în picioare. 
           


        După spectacol, întreaga asistență s-a deplasat la Monumentul Martirilor Dr. Ioan Ciordaș și Dr. Nicolae Bolcaș, unde s-a desfășurat ceremonia depunerii de coroane și jerbe de flori. În jurul orei 13.15 manifestarea s-a încheiat cu Hora Unirii.

Simion Suciu

marți, 23 ianuarie 2018

AUGUSTIN ANTAL (1839 - 1908)

ANTAL, Augustin***: Preot, profesor. S-a născut în anul 1839 (nu se cunoaște cu exactitate data nașterii). Absolvent al Facultății  de Teologie de la Universitatea din Viena. În anul  1861 a fost numit profesor la Gimnaziul superior greco-catolic din Beiuș unde a funcționat până în anul 1870 când a fost numit preot paroh în Beiuș şi ales protopop al Beiuşului. După 8 ani în anul 1878 a fost transferat să lucreze în  cadrul Domeniului Beiuș al episcopiei greco catolice de Oradea unde a fost o vreme casier şi pe urmă, până la 1890, administrator al domeniului, funcţie importantă în acea vreme. Din anul 1890 deţine funcţia de paroh, protopop, arhidiacon onorific şi director al şcoalelor primare urbane din Beiuş. A încetat din viață în 26 ianuarie 1908, la vârsta de 69 de ani. A fost un bărbat cu multă prestanţă personală, preot cu aleasă demnitate de păstor sufletesc. A avut o voce sonoră şi moale. Când se afla în faţa Sfântului Altar, în glasul lui tremura emoţia sufletului şi puterea credinţei, ce trebuie să stăpânească toată fiinţa unui preot liturghisitor. A fost unul din cei destinaţi pentru poezia măreaţă a ceremoniilor şi a ritului oriental. În aceeaşi vreme Augustin Antal a fost unul din cei mai reputaţi preoţi şi protagonişti ai vieţii sociale şi culturale din Beiuş. A fost membru fondator al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român (ASTRA) și directorul Despărțământului Beiuș al acesteia. (Transilvania, Organul Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, Nr. VII—VIII. Sibiiu, Sept.-Oct. 1898. Anul XXIX. http://documente.bcucluj.ro)    (I. I., S.S.)



vineri, 19 ianuarie 2018

MIHAI POP BRUCHENTAL (1908 - 1989)


BRUCHENTAL, Mihai (Mihai Pop Bruchental)***: Profesor, compozitor, dirijor, om de cultură. S-a născut în localitatea Derna, din jud. Bihor la 15 ianuarie 1908. -  A încetat din viaţa la  19  ianuarie 1989 în Nucet, fiind înmormântat în Beiuş. După încheierea şcolii primare, începând cu annul 1927 şi până în 1931 când şi-a susţinut bacalaureatul a fost elev al Liceului “Emanuil Gojdu” din Oradea. A urmat studii  superioare la Academia Teologică din Oradea  (1927 – 1931), unde l-a avut ca profesor pe  compozitorul Francisc Hubic. Fiind, din copilărie, pasionat de muzică, după terminate teologiei frecventează cursurile Academia  de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj  (între 1931 şi 1935). Părinţii, ambii  învăţători i-au transmis dragostea pentru muzică. De la tatăl său a moştenit o vioară bună, cu sonoritate mare şi plăcută, făcută de celebrul constructor de viori din Budapesta Barany Rezso. A studiat intens muzica din anii de liceu cu prof. Eugen Hâncu iar vioara cu prof. Bela Schmelzer. După absolvirea Academiei de muzică, deşi talentat mânuitor al viorii nu poate rămâne în orchestra Filarmonicii din Cluj şi  este numit profesor de muzică la Liceul “Samuil Vulcan”  din Beiuş unde a funcţionat până în august 1949. A  reînviat tradiţia corală a acestui liceu şi a instruit şi condus fanfara liceului. A realizat o colaborare artistică amplă cu Liceul de fete din Beiuş. A colaborat cu orchestra simfonică a celor două fanfare de la unitatea militară din oraş de sub comanda locotenentului (mai târziu generalul) Dinu Stelian. 
Serbare cu Mihai Pop Bruchental
La 1 septembrie 1949 a fost transferat la  Şcoala pedagogică de educatoare din Beiuş unde funcţionează până în septembrie 1972 când se pensionează, aici predă: teoria muzicii, solfegiul, corul, vioara, metodica predării muzicii la copii preşcolari şi asistenţa la lecţiile practice. Simultan cu activitatea de la catedră, Mihai Bruchental a desfăşurat o vastă activitate de culegere a folclorului muzical. Colecţia lui cuprindea 1340 melodii culese din 206 localităţi din care 1056 melodii şi texte de colinde. Începând cu anul 1945 este principalul organizator al vieţii muzicale în Beiuş. Pe lângă formaţiile muzicale ale celor două licee şi ale şcolii pedagogice instruieşte şi conduce corul sindicatelor din Beiuş, Corul Cooperativei meşteşugăreşti “Muncitorul”, Corul sindicatului învăţământ, Corul cooperaţiei de consum. Are cea mai importantă contribuţie in reluarea activităţii corului “Lyra”. La 25 ianuarie 1969 Corului Lyra al Casei de Cultură Beiuș îi este decernat, prin decret prezidențial, Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a, „pentru merite deosebite în activitatea artistică de amatori, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la înfiinţare” iar dirijorului acestuia, Mihai Pop Bruchental, „profesor la Liceul nr.2 din Beiuș”, Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a. Înfiinţează pe lângă casa orăşenească de cultură o orchestră semisimfonică.
Are şi o bogată activitate componistică din care amintim: Compoziţii corale: - Imn eroilor; - Omagiu eroilor; - Imn închinat zilei de 1 Decembrie; - Imn eroilor dr. Ioan Ciordaş si Nicolae Bolcaş; - Imn întemeietorului Vulcan”; -  Omagiu corului “Lyra” din Beiuş; - Imn închinat semicentenarului Liceului pedagogic din Beiuş; Poeme corale: - Poema deşteptării; - Poemul Horea Crăişorul;     - Poemul Inochentie Micu–Klein; - Visuri împlinite etc.  Madrigale şi cantate:  - Ecoul codrilor; - Nuntă-n gospodărie;  - Nu-i bai; - Fluieraş să cânţi cu foc; - Fata de pe valea Crişului; - Fata bihoreană; - Cântec de leagăn; -Divertisment bihorean; - Cinci tablouri folclorice bihorene; - La şezătoare în Bihor ş. a. Compoziţii vocale (lieduri şi romanţe): - Peste vârfuri; - Când amintiri; - Iubind în taină; - O seară cu tine; - Nu tresări etc;  Muzică instrumentală ( pian, vioară şi pian): - Două dansuri din Bihor; - Reverie; - Elegie; - Amintiri; -  Suită românească; - Sonate nr. 1-7; Muzică de cameră: - Fantezie greacă; - Variaţii pe o temă de sârbă; - In luncă se fugăresc două turturele. In octombrie 1973, această ultimă operă a fost transformată şi a fost interpretată în ziua de 15.01.1978 de către orchestra de cameră a Filarmonicii din Oradea sub conducerea dirijorului Miron Raţiu, în sala pentru festivităţi a Muzeului Ţării Crişurilor la concertul omagial dedicat aniversării a şapte decenii de la naşterea maestrului Mihai Bruchental. Muzica de cameră mai cuprinde: - Romanţa toamnei; - Divertisment bihorean nr. 1  şi - Divertisment bihorean nr. 2. Alte genuri de compoziţii muzicale: Lucrări simfonice - Privelişti maramureşene; - Prin Munţii Apuseni; - Simfonia în re major; - Simfonia rustică; - Bucuria amintirilor; - Uvertura românească; - Uvertura românească în stil clasic; - Două portrete simfonice.  Dintre  compoziţiile de muzică scenică amintim; - O nuntă în Bihor. Creaţii coral-simfonice: - Îndemn; - Visuri împlinite; - Poemul coralo-simfonic Inochentie Micu-Klein, Concertul coral: - Cântec de leagăn;  opera - Vifleiemul pusă în scenă cu elevi de la cele două licee. A publicat piese corale şi folclor muzical în diverse reviste de specialitate şi în culegeri editate pe plan judeţean. A  elaborat două mari tratate; Tratat de teoria formelor muzicale cu 700 de exemple (achiziţionat de Uniunea Compozitorilor) şi Tratat de teoria instrumentelor muzicale simfonice în trei volume. Toată viaţa a muncit cu modestie şi pasiune.      

Referinţe: - Crăciun, Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Buşiţia…  p. 36, 40-41, 107, 112; - Duma-Suceveanu, Constantin. - Documentar.   În:  Pagini de ucenicie (Beiuş). An. 6, nr. 2-3 (11-12), 1972, p. 35-45, p. 38.   (I. I., S.S.)

marți, 16 ianuarie 2018

VASILE BICHIGEANU (1880 - 1850)

BICHIGEAN, Vasile**: Profesor, om de mare cultură, publicist. Născut la 10 ianuarie  1880, în Năsăud. După școala primară absolvită în orașul natal, a urmat  studii secundare la Năsăud și Beiuș, obținând testimoniul de maturitate în data de 23 iunie 1898.  A urmat studii universitare la Universitatea din Cluj şi cea din Budapesta, promovând examenul de absolvire în specialitatea limba greacă și latină, primind diploma de profesor la Cluj, în 9 februarie 1904.
Încă din 1902 obține calitatea de profesor supleant, iar în 30 octombrie 1904 de profesor ordinar definitiv la Gimnaziul din Năsăud. În afară de studiile de specialitate preda, încă din anul școlar 1903/1904, şi limba franceză ca studiu extraordinar, pentru care, începând cu ianuarie 1906, căpăta o remunerație deosebită de 200 coroane.  Mai cunoștea și vorbea curent: maghiara, franceza, germana, engleza, italiana, slava veche, în total 12 limbi. A participat la Marea Unire de la Alba Iulia în calitate de delegat oficial. A fost unul dintre principalii animatori ai vieții culturale năsăudene. Colaborează cu scrieri pe diverse teme la principalele publicații culturale ardelene. Recunoaștere a activității sale culturale în sprijinul Unirii celei Mari, în anul înființării Universității din Cluj (În 1919 a fost înființată universitatea românească), Consiliul Dirigent i-a încredințat sarcina de a prelua Biblioteca Universității și patrimoniul cultural de importanță europeană al acesteia. A fost director al Liceului din Năsăud (1921 – 1938). În perioada 1940-1944 a trăit la București, în refugiu. A încetat din viață  la 15 martie 1950 în Bistrița.
A publicat „Anuarul Liceului grăniceresc „Gheorghe Coșbuc” din Năsăud” în perioada 1922-1938. A publicat în "Arhiva Someșană" în numerele: 2/1925, 3/1925, 5/1926, 6/1926, 7/1927, 8/1928, 10/1929, 11/1929, 12/1930, 13/1930, 15/1931, 17/1933, 18/1936, 27/1940.
A făcut numeroase traduceri, între altele din Platon “Statul (Republica) lui Platon”, București, Tipografia Profesională Dim. Ionescu, 1923.

Referiri: - Gyemant, Ladislau.  Mişcarea naţională a românilor din Transilvania între anii  1790 şi 1848.  Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 122, 423;
1918 la români. Documentele unirii. Unirea Transilvaniei cu România. 1 Decembrie 1918. Vol. 7, 8,  Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989, p. (7) 94, 159, 425.
w.w.w. cj.arhivelenationale.ro

 ( I.O.I., S.S.)