duminică, 15 ianuarie 2017

MIHAI EMINESCU - 166 de ani de la naștere

Mihai Eminescu - Luceafărul poeziei românești
15. ianuarie 1850 - 15 iunie 1889
 Despre Mihai Eminescu și Beiuș. Click aici!



Mihai Eminescu - Epigonii

Când privesc zilele de-aur a scripturelor române,
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine
Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri,
Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele,
Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,
Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări.

Văd poeţi ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere:
Cichindeal gură de aur, Mumulean glas de durere,
Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist şi mic,
Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară,
Cantemir croind la planuri din cuţite şi pahară,
Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic.

Liră de argint, Sihleanu, - Donici cuib de-nţelepciune,
Care, cum rar se întâmplă, ca să mediteze pune
Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb;
Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată?
S-au dus toţi, s-au dus cu toate pe o cale ne'nturnată.
S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb.

Eliad zidea din visuri şi din basme seculare
Delta biblicelor sunte, profeţiilor amare,
Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nţeles;
Munte cu capul de piatră de furtune detunată,
Stă şi azi în faţa lumii o enigmă n'explicată
Şi vegheaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres.

Bolliac cânta iobagul ş-a lui lanţuri de aramă;
L-ale ţării flamuri negre Cârlova oştirea cheamă,
În prezent vrăjeşte umbre dintr-al secolilor plan;
Şi ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii,
Palid stinge-Alexandrescu sunta candel-a sperării,
Descifrând eternitatea din ruina unui an.

Pe-un pat alb ca un linţoliu zace lebăda murindă,
Zace palida vergină cu lungi gene, voce blândă -
Viaţa-i fu o primăvară, moartea-o părere de rău;
Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare,
Şi din liră curgeau note şi din ochi lacrimi amare
Şi astfel Bolintineanu începu cântecul său.

Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea, brazilor destinul spune,
Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet.

Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne,
Căci pe mucedele pagini stau domniile române,
Scrise de mâna cea veche a-nvăţaţilor mireni;
Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute,
Zugrăveşte din nou, iarăşi pânzele posomorâte,
Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.

Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu basmul povesteşte - veselul Alecsandri,
Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,
Acum secolii străbate, o minune luminoasă,
Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri.

Sau visând o umbră dulce cu de-argint aripe albe,
Cu doi ochi ca două basme mistice, adânce, dalbe,
Cu zâmbirea de vergină, cu glas blând, duios, încet,
El îi pune pe-a ei frunte mândru diadem de stele,
O aşează-n tron de aur, să domnească lumi rebele,
Şi iubind-o fără margini, scrie: "visul de poet".

Sau visând cu doina tristă a voinicului de munte,
Visul apelor adânce şi a stâncelor cărunte,
Visul selbelor bătrâne de pe umerii de deal,
El deşteaptă-n sânul nostru dorul ţării cei străbune,
El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune,
Vremea lui Ştefan cel Mare, zimbrul sombru şi regal.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Iară noi? noi, epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,
Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!

Şi de-aceea spusa voastră era suntă şi frumoasă,
Căci de minţi era gândită, căci din inimi era scoasă,
Inimi mari, tinere încă, deşi voi sunteţi bătrâni.
S-a întors maşina lumii, cu voi viitorul trece;
Noi suntem iarăşi trecutul, fără inimi, trist şi rece;
Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin!

Voi, pierduţi în gânduri sunte, convorbeaţi cu idealuri;
Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri,
Căci al nostru-i sur şi rece - marea noastră-i de îngheţ,
Voi urmaţi cu răpejune cugetările regine,
Când, plutind pe aripi sunte printre stelele senine,
Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergéţi.

Cu-a ei candelă de aur palida înţelepciune,
Cu zâmbirea ei regală, ca o stea ce nu apune,
Lumina a vieţii voastre drum de roze semănat.
Sufletul vostru: un înger, inima voastră: o liră,
Ce la vântul cald ce-o mişcă cântări molcome respiră;
Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat.

Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează,
Ce tablourile minte, ce simţirea simulează,
Privim reci la lumea asta - vă numim vizionari.
O convenţie e totul; ce-i azi drept mâine-i minciună;
Aţi luptat luptă deşartă, aţi vânat ţintă nebună,
Aţi visat zile de aur pe-astă lume de amar.

"Moartea succede vieţii, viaţa succede la moarte",
Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, altă soarte;
Oamenii din toate cele fac icoană şi simbol;
Numesc sunt, frumos şi bine ce nimic nu însemnează,
Împărţesc a lor gândire pe sisteme numeroase
Şi pun haine de imagini pe cadavrul trist şi gol.

Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită
Unor lucruri n'existente; carte tristă şi-ncâlcită,
Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate.
Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea.

Rămâneţi dară cu bine, sunte firi vizionare,
Ce făceaţi valul să cânte, ce puneaţi steaua să zboare,
Ce creaţi o altă lume pe-astă lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruină,
Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, sufletul, lumină, -
Toate-s praf... Lumea-i cum este... şi ca dânsa suntem noi.

1870, 15 august

vineri, 13 ianuarie 2017

MIHAI POP BRUCHENTAL 1908 - 1989

Sursa foto: http://www.agero-stuttgart.de/
BRUCHENTAL, Mihai (Mihai Pop Bruchental)***: Profesor, compozitor, dirijor, om de cultură. S-a născut în localitatea Derna, din jud. Bihor la 15 ianuarie 1908. -  A încetat din viaţa la  19  ianuarie 1989 în Nucet, fiind înmormântat în Beiuş. După încheierea şcolii primare, începând cu annul 1927 şi până în 1931 când şi-a susţinut bacalaureatul a fost elev al Liceului “Emanuil Gojdu” din Oradea. A urmat studii  superioare la Academia Teologică din Oradea  (1927 – 1931), unde l-a avut ca profesor pe  compozitorul Francisc Hubic. Fiind, din copilărie, pasionat de muzică, după terminate teologiei frecventează cursurile Academia  de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj  (între 1931 şi 1935). Părinţii, ambii  învăţători i-au transmis dragostea pentru muzică. De la tatăl său a moştenit o vioară bună, cu sonoritate mare şi plăcută, făcută de celebrul constructor de viori din Budapesta Barany Rezso. A studiat intens muzica din anii de liceu cu prof. Eugen Hâncu iar vioara cu prof. Bela Schmelzer. După absolvirea Academiei de muzică, deşi talentat mânuitor al viorii nu poate rămâne în orchestra Filarmonicii din Cluj şi  este numit profesor de muzică la Liceul “Samuil Vulcan”  din Beiuş unde a funcţionat până în august 1949. A  reînviat tradiţia corală a acestui liceu şi a instruit şi condus fanfara liceului. A realizat o colaborare artistică amplă cu Liceul de fete din Beiuş. A colaborat cu orchestra simfonică a celor două fanfare de la unitatea militară din oraş de sub comanda locotenentului (mai târziu generalul) Dinu Stelian. La 1 septembrie 1949 a fost transferat la  Şcoala pedagogică de educatoare din Beiuş unde funcţionează până în septembrie 1972 când se pensionează, aici predă: teoria muzicii, solfegiul, corul, vioara, metodica predării muzicii la copii preşcolari şi asistenţa la lecţiile practice. Simultan cu activitatea de la catedră, Mihai Bruchental a desfăşurat o vastă activitate de culegere a folclorului muzical. Colecţia lui cuprindea 1340 melodii culese din 206 localităţi din care 1056 melodii şi texte de colinde. Începând cu anul 1945 este principalul organizator al vieţii muzicale în Beiuş. Pe lângă formaţiile muzicale ale celor două licee şi ale şcolii pedagogice instruieşte şi conduce corul sindicatelor din Beiuş, Corul Cooperativei meşteşugăreşti “Muncitorul”, Corul sindicatului învăţământ, Corul cooperaţiei de consum. Are cea mai importantă contribuţie in reluarea activităţii corului “Lyra”. La 25 ianuarie 1969 Corului Lyra al Casei de Cultură Beiuș îi este decernat, prin decret prezidențial, Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a, „pentru merite deosebite în activitatea artistică de amatori, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la înfiinţare” iar dirijorului acestuia, Mihai Pop Bruchental, „profesor la Liceul nr.2 din Beiuș”, Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a. Înfiinţează pe lângă casa orăşenească de cultură o orchestră semisimfonică. (I. I., S.S.)

Are şi o bogată activitate componistică din care amintim: Compoziţii corale: - Imn eroilor; - Omagiu eroilor; - Imn închinat zilei de 1 Decembrie; - Imn eroilor dr. Ioan Ciordaş si Nicolae Bolcaş; - Imn întemeietorului Vulcan”; -  Omagiu corului “Lyra” din Beiuş; - Imn închinat semicentenarului Liceului pedagogic din Beiuş; Poeme corale: - Poema deşteptării; - Poemul Horea Crăişorul;     - Poemul Inochentie Micu–Klein; - Visuri împlinite etc.  Madrigale şi cantate:  - Ecoul codrilor; - Nuntă-n gospodărie;  - Nu-i bai; - Fluieraş să cânţi cu foc; - Fata de pe valea Crişului; - Fata bihoreană; - Cântec de leagăn; -Divertisment bihorean; - Cinci tablouri folclorice bihorene; - La şezătoare în Bihor ş. a. Compoziţii vocale (lieduri şi romanţe): - Peste vârfuri; - Când amintiri; - Iubind în taină; - O seară cu tine; - Nu tresări etc;  Muzică instrumentală ( pian, vioară şi pian): - Două dansuri din Bihor; - Reverie; - Elegie; - Amintiri; -  Suită românească; - Sonate nr. 1-7; Muzică de cameră: - Fantezie greacă; - Variaţii pe o temă de sârbă; - In luncă se fugăresc două turturele. In octombrie 1973, această ultimă operă a fost transformată şi a fost interpretată în ziua de 15.01.1978 de către orchestra de cameră a Filarmonicii din Oradea sub conducerea dirijorului Miron Raţiu, în sala pentru festivităţi a Muzeului Ţării Crişurilor la concertul omagial dedicat aniversării a şapte decenii de la naşterea maestrului Mihai Bruchental. Muzica de cameră mai cuprinde: - Romanţa toamnei; - Divertisment bihorean nr. 1  şi - Divertisment bihorean nr. 2. Alte genuri de compoziţii muzicale: Lucrări simfonice - Privelişti maramureşene; - Prin Munţii Apuseni; - Simfonia în re major; - Simfonia rustică; - Bucuria amintirilor; - Uvertura românească; - Uvertura românească în stil clasic; - Două portrete simfonice.  Dintre  compoziţiile de muzică scenică amintim; - O nuntă în Bihor. Creaţii coral-simfonice: - Îndemn; - Visuri împlinite; - Poemul coralo-simfonic Inochentie Micu-Klein, Concertul coral: - Cântec de leagăn;  opera - Vifleiemul pusă în scenă cu elevi de la cele două licee. A publicat piese corale şi folclor muzical în diverse reviste de specialitate şi în culegeri editate pe plan judeţean. A  elaborat două mari tratate; Tratat de teoria formelor muzicale cu 700 de exemple (achiziţionat de Uniunea Compozitorilor) şi Tratat de teoria instrumentelor muzicale simfonice în trei volume. Toată viaţa a muncit cu modestie şi pasiune.      

Referinţe: - Crăciun, Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Buşiţia…  p. 36, 40-41, 107, 112; - Duma-Suceveanu, Constantin. - Documentar.   În:  Pagini de ucenicie (Beiuş). An. 6, nr. 2-3 (11-12), 1972, p. 35-45, p. 38.

miercuri, 11 ianuarie 2017

GAVRIL BODNARIU 1863 - 1907

BODNARIU, Gavril*/**/***: Preot, scriitor, folclorist. S-a născut în  1863 în Beiuş – Se stinge din viaţă la 11 ianuarie 1907 în Beiuş. Clasele primare şi studii secundare le-a făcut în Beiuş, studiile superioare teologice la Arad. Având o voce bună, îşi cumpără o vioară, trece Carpaţii şi dă examen de admitere la Conservator în Bucureşti. N-a fost admis şi se întoarce la preoţie, la parohia Bochia, unde se căsătoreşte cu fiica preotului greco – catolic, frate cu profesorul Marinescu, „bunul profesor” din Beiuş. Având o căsătorie nereuşită, părăseşte familia, casa şi parohia şi se stabileşte administrator parohial la Drăgoteni – Bihor, nu prea departe de Beiuş, de acolo venind în fiecare joi la târgul săptămânal al Beiuşului. Gavril Bodnariu a adunat folclor şi a scris poezii originale. A colaborat la Familia, Foaia literară din Oradea, Calendariu… din Arad şi alte calendare şi almanahuri. N-a fost un scriitor fecund a publicat un singur volum de Poezii. A fost un bun culegător de folclor,  “scoţând la lumină nestemate” pe care le-a publicat în periodicele amintite. Ilarie Chendi are un şir măgulitor de aprecieri pentru activitatea de folclorist al lui Gavril Bodnariu.
Doi lupi. - Fabulă. — Sămânând bine şi la păr şi la făpturi, se ştiau că's de-o viţă; firea şi obiceiul însă nu şi'l cunoşteau, deşi erau mai lup unul decât celalalt. Era să zic, mai sprinteni, deci mai ca spor la răpiri unul decât celalalt, de aceea: cel dintâiu nu se însoţia, ci se feria de al douilea. De pe masa celui dintâiu nici când nu se sfârşia prada, până când al doilea ducea adese ori lipse, până și foame. Acesta cercetând adese ori pe ce( şi aflându'l tot cu masa încărcată, odată îl întrebă : — De unde al tu, frate, atâta câştig? —După trudă şi ostenele, dă Dumnezeu - f u rëspunsul. Ei, bine, frate, şi eu alerg, ostenesc ţi mă trudesc, dar eu de aceea trăesc tot cu lipse mai mult. — Nu te ştii cumpăni. — Nu mă ştiu cumpăni ? — Te rog, Imprumută-mi puţin, până-mi vine rândul. — Abia mi-ajunge mie. Rău eşti de inimă și apoi zise întru sine : -Las', că voiu da eu de isvorul câştigului tău şi apoi şi pentru mine va răsări soarele, ca şi pentru tine. S'a pus la pândă şi a aflat de unde cară cuscru-său atâta pradă şi a încercat şi el, dar tot fără folos, căci totdeauna era simţit, alungat şi gonit, căci, după-cum i-a spus celalalt: nu ne ştia cumpăni. S'a gândit altcum : într'o noapte, pe când cela era dus după vr'o pradă, ăsta s'a das la el în vizuină şi i-a curăţit bine masa de tot ce-a aflat pe ea. Când cela s'a rentors şi i-a venit miros de pustiu, nădăindu-se, hai pe urmă până la ăsta: — Ce-ai căutat tn vizuina mea şi mi-ai furat avutul?! ! — Apără şi fereşte, Doamne !.. . — Taci, că-ţi cunosc eu urma... —Mai sunt urme ca ale mele! —Ba că's chiar ale tale urmele, le  cunosc şi după miros... şi nici una, nici alta: dă cu el încoace şi tncolo, dă a'l prinde cu dinţii şi a'l sfâşia, până când scoase din el promisiunea, că-i va aduce îndoit ce i-a furat.   Nu alt cum e şi între oameni: Un tâlhar mai mare decât altul. Să păzească sfântul pe oricare tâlhar să mai fure delà tâlhar, că nu-i tâlhar să poată ascunde dinaintea tâlharului şi vai de pielea tâlharului, când cade pe mâni tâlhăreşti, fiindcă, simţindu-se vinovat, nu are putere să se apere, ci, de vrea pace, vrând-nevrând trebue să întoarcă cu percente fartai câştigat cu furtişagul.
Gavril Bodnariu.Tribuna Poporului, pg. 4,5 Anul V, nr. 41 (nr. de duminecă 10), Arad 3/16 martie 1901.  (I. I.)

            Scrieri: Hârburi risipite. Legende din popor, de Gavril Bodnariu. Oradea-Mare (Tiparul Tip. Patria), 1906. (20,5 x 13). 116[-118] p. 80 fil. (Astra-S 16253) 
Oglinda inimei. Poesii, de Gavril Bodnariu. Arad (Tipografia diecesană), 1899. (18,5 x 13). 138 p., 1 f. l corona (I 14116) Cu portret. 

Referiri: - Bradu, Ioan.  Poeţi şi prozatori bihoreni. Beiuş, Tipografia Doina, 1948; 
              - http://www.biblacad.ro/

marți, 20 decembrie 2016

Habitat pentru Umanitate Beiuş a aniversat 20 de ani de existenţă. La mulți ani!


Habitat pentru Umanitate Beiuş a aniversat 20 de ani de existenţă. Asociaţia beiuşană a pregătit un spectacol total celor 200 de participanţi la evenimentul caritabil organizat pentru a marca 20 de ani de la înfiinţare.


Sâmbătă, 17 decembrie, asociaţia Habitat pentru Umanitate Beiuş a organizat o cină de binefacere aniversară la care au dat curs invitaţiei peste 200 de participanţi, majoritatea beiuşeni. Aceştia s-au bucurat de o seară extraordinară, presărată cu multe surprize, în atmosfera caldă a restaurantului Paradise din Beiuş.
            “In cadrul acestui an aniversar, cina de binefacere este primul eveniment Habitat dintr-o serie pe care dorim să le organizăm până la finalul lui 2017. Vom găzdui proiecte precum „Ziua porţilor deschise” când vom avea uşile organizaţiei larg deschise tuturor celor care doresc să afle mai multe despre noi. Ne vom bucura şi de evenimente de construcţie care au devenit  tradiţie în cadrul asociaţiei precum „Casa de Paşti” sau „Femeile construiesc” şi vom continua cu multe alte surprize frumoase pe care le vom dezvălui la momentul potrivit." declară Nicoleta Degău, preşedintele asociaţiei.
Fiind o asociaţie creştin-ecumenică, programul a debutat cu o rugăciune după care copiii din cartierul Habitat au susţinut un frumos program de colinde. Iniţiatorul Habitat în România, Adrian Ciorna, a povestit apoi despre perioada de început a organizaţiei cu frământările şi provocările ei. O plăcută surpriză a venit de la trupa de teatru „Re-Open Theater” din Beiuş coordonată de Ana Florea, beneficiară a unei locuinţe Habitat, care a adaptat basmul lui Andersen „Fetiţa cu chibrituri” la realitatea şi greutăţile pe care le trăiesc familiile în nevoie de o locuinţă decentă, sigură şi sănătoasă până să beneficieze de sprijinul Habitat. Tot o încântare a fost şi momentul artistic al tarafului „Dor Bihorean” coordonat de prof. Remus Lazea, fost vicepreşedinte al Habitat Beiuş. Atmosfera a fost încinsă pe toată durata programului de către Lucian Cremeneanu, maestrul de ceremonii, care i-a provocat pe participanţi să liciteze cât mai mult lucrările de artă donate de 14 artişti din zona Beiuşului şi a unei mingi de tenis semnată de Simona Halep. Au fost extrase la tombolă cele 44 de premii oferite cu generozitate de sponsorii evenimentului ce au constat în cozonaci, prăjituri asortate, ornamente de Crăciun, vouchere la Salonul de înfrumuseţare Daniela, calendare de perete, produse cosmetice, periferice pentru calculator, echipamente de protecţie şi un telefon mobil cu abonament gratuit pe un an oferit de Digi. Tortul aniversar sponsorizat de cofetăria Bridge a fost şi el pe măsura întregii seri reprezentând simbolic activitatea Habitat. De asemenea SC Desira, gazda evenimentului de la restaurantul Paradise, a susţinut întreg evenimentul pe cheltuiala proprie.

Printre participanţi s-au aflat numeroşi oameni de afaceri, o parte din artiştii care au donat lucrări, consilieri locali, primarul Petru Mlendea, viceprimarul Ovidiu Dăescu, precum şi deputatul Bogdan Gheorghe, proaspăt reales. La finalul serii, se stânseseră deja peste 7.000 Euro, dar cu angajamentele asumate de câţiva dintre participanţi suma se va apropia de 10.000 Euro. Banii vor fi folosiţi pentru construirea „Casei de Paşti” din 2017 de care va beneficia o familie cu doi copii din Beiuş.
La sfârşitul licitaţiei a intervenit o surpriză de care nu ştiau nici organizatorii: preşedintelui Habitat, Nicoleta Degau, şi directorului executiv, Mircea Jurcan, le-a fost înmanat din partea lui Adrian Ciorna, în prezent preşedinte al asociaţiei Bunul Samaritean din Beiuş, un contract de parteneriat şi finanţare în valoare de 50.000 de Euro.
 "Am hotărât să vin cu un dar special la aniversarea acestor 20 de ani ai asociaţiei pe care am format-o în 1996. Vii cu un dar la ziua celor dragi. Cei 50.000 de Euro sper să fie un bun start pentru următorii 20 de ani ai Habitat Beiuş spre slujirea celor în nevoie de un adăpost, a celor ce suferă de lipsa unui camin decent." spune Adrian Ciorna.

Parteneriatul în cauză aduce laolalta două asociaţii puternice care activează de două decenii în Beius şi maximizeaza capacităţile celor două organizaţii. Dacă în acest cadru Bunul Samaritean finanţează şi oferă suport, Habitat pentru Umanitate va implementa proiectele agreate de părţi. Adrian a anunţat şi proiectul său personal pe 2017: 50 de case construite şi 50 de burse acordate pentru elevilor meritorii de liceu, respectiv câte una pentru fiecare an de viata din cei 50 pe care îi va aniversa anul viitor.

Sponsori evenimentului caritabil au fost 14 artişti din zona Beiuşului: Alexandra Chiriac, Andrei Mezei, Angela Szabo, Claudia Oros, Daniel Dan, Elena Bissinger, Gheorghe Tirla, Ieronim Moruţ, Ludmilka Locse, Mariana Oros, Marius Boc, Mircea Brânda, Stela Vesa şi Turor Frâncu, alături de: Brutăria Buru, Cofetăria Bridge, Cofetăria Central Beiuş, Cornelia Cimbre, Dj. Horaţiu, RCS & RDS, European Drinks, filmare şi fotografie  Flavius Cionca,  Kataleia Art Beiuş, Scalini Bunteşti, Salon Daniela Beiuş, SC Desira prin restaurantul Paradise, Total Clean Oradea, West Computers Beiuş.          


            Înfiinţată spre sfârşitul anului 1996, până în prezent Habitat pentru Umanitate Beiuş a ajutat mii de oameni să beneficieze de condiţii mai bune de locuit din care 300 de familii sunt beneficiare ale unei locuinţe noi. Acest lucru a fost posibil cu sprijinul a aproape 10.000 de voluntari, cu implicarea autorităţilor locale din cele 24 de localităţi unde a derulat proiecte, cu ajutorul zecilor de companii susţinătoare şi a altor numeroşi actori sociali care au pus umărul la dezvoltarea asociaţiei ajunsă azi la maturitate. Scopul Habitat este să facă din Beiuş primul oraş din România în care nicio familie nu mai locuieşte în condiţii improprii, iar în judeţul Bihor numărul acestora să scadă semnificativ.


Habitat pentru Umanitate Beiuş







luni, 19 decembrie 2016

CORIOLAN BREDICEANU

Foto: http://www.pressalert.ro
BREDICEANU, Coriolan**: Cunoscut om politic şi de cultură, scriitor. (Pseudonim: Nips, Spin).  A fost membru în consiliul județean din Caraș-Severin, membru al comitetului central al Partidului Național Român (PNR) (1881 - 1892), deputat în dieta Ungariei ca ales de Oravița. A făcut parte în diferite organizații culturale române și a luat apărarea în procese politice intentate mai multor ziare și oameni politici români din Ungaria și Transilvania. Brediceanu l-a sprijinit financiar si moral pe inventatorul Traian Vuia, încă din tinerețea acestuia, la realizarea primului aeroplan românesc. Născut la 23 decembrie 1849, în Lugoj. Şcoala primară a terminat-o  la Lugoj, studiile secundare la Arad şi Beiuş, iar studiile superioare de drept la Pozsony (Bratislava) şi Budapesta. Odată terminate studiile se întoarce la Lugoj unde se stabilește definitv până la sfârșitul vieții. Aici deschide un cabinet de avocatură și în scurt timp se remarcă pentru modul în care ia partea țărănimii în procese pe care cei mai mulți avocați refuzau să le preia. Brediceanu însă nu lua bani celor care nu aveau bani să-i plătească onorariul. În 1896 a luat partea țăranilor din Mehadia sau a minerilor din Ciclova Montană în procese intentate de autoritățile maghiare. Brediceanu a luat apărarea și unor intelectuali, scriitori și ziariști persecutați de autoritățile maghiare pentru criticile aduse acesteia și pentru exprimarea în favoarea românilor. Pe front politic, Brediceanu se implică tot mai mult în apărarea drepturilor românilor și în 1894, la Cluj, se alătură unui corp de 30 de avocați care iau apărarea memorandiștilor din Comitetului central al Partidului Național Român, din care făcuse și el parte. Un an mai târziu, la Timișoara, Brediceanu ia apărarea lui Valeriu Braniște, important cărturar al vremii și redactor al ziarului Dreptatea. Acestuia îi erau intentate nu mai puțin de 74 de procese, pentru tot atâtea articole scrise în ziarul Dreptatea, în care ataca guvernul de la Budapesta. Procesul a stârnit foarte mult interesul opiniei publice, însă în ciuda apărării lui Brediceanu, Braniște a fost condamnat la doi ani de închisoare. Brediceanu a plătit însă cauțiunea de 5.000 de forini pentru eliberarea acestuia. Datorită popularității acumulate, Brediceanu este ales în 1906 ca reprezentant al poporului în dieta maghiară, în două circumscripții. A fost membru al mai multor societăţi şi asociaţiuni culturale printre care Astra şi Societatea pentru fond de teatru românesc şi în societăţi locale, făcând parte dintre organizatorii şi realizatorii vieţii culturale locale. A colaborat la mai multe periodice printre care: Almanahul ilustrat al ziarului “Adevărul”  (Bucureşti);  Calendarul “Minervei” (Bucureşti); Calendarul Partidului Naţional Român din Transilvania şi Ungaria (Arad); Calendarul poporului (Sibiu); Calendarul “Poporului român” (Budapesta);  Calendarul “Românului”  (Caransebeş) etc. a scris piese de teatru: (Lecuit; Bunii bătrâni) , monologuri: (Niţă Panjen; Barbu Lăutaru);  nuvele. A încetat din viaţă la 7 februarie 1909, Lugoj.   

Scrieri: - Fira, nuvelă din popor. Lugoj, 1913;  Piatra credinţei. Ediţia  2 – a  Lugoj, 1913;  Piatra credinţei. Ediţia 3-a. Sibiu, Tipografia Asociaţiunii, 1917. - Fira. Nuvelă din popor.  În:  Calendarul "Românului" (Caransebeş). An. 12, nr. 12, 1912, p. 71-78; - Sociologie.  În: Gazeta Transilvaniei (Braşov). An. 71, Număr jubiliar, iunie 1908, p. 76 – 77; - Gazetei Transilvaniei.  - Clubul deputaţilor naţionalişti din Budapesta:  … Coriolan Brediceanu…  În:  Gazeta Transilvaniei (Braşov). An. 71, Număr jubliar, iunie 1908, p. 47; -  Niţă Panjen (Monolog); - Bunii bătrâni (Teatru); - Barbu Lăutaru (Monolog); - Lecuit (Teatru).
Referiri: - [Coriolan Brediceanu].  In:  Luceafărul (Budapesta). An. 8, Nr. 2, 1909;  - Izverniceanu, D. Pagini din istoria Banatului şi scriitori bănăţeni.  In:  Arhivele Olteniei (Craiova). An. 4, Nr. 17, 1925; - Cosma, A. Bănăţeni de altă dată. Timişoara, Tipografia Unirea română, 1933, p. 70 – 72; - Iorga, Nicolae. Oameni cari au fost. Vol. 1… p. 302 – 303; - Iorga, Nicolae. Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost. Bucureşti, 1972, p. 404, 405; - Suciu, I. D. Literatura bănăţeană de la început până la Unire ( 1582 – 1918 ). Timişoara, Editura Astra, 1940; - Straje, Mihail. Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români.  Bucureşti, Editura Minerva, 1973; - Bocu, Sever. Drumuri şi răscruci. Vol. 1-2.  Timişoara-Bucureşti, f. e., 1939; 1945.   Vol. 1. 1939;   Vol. 2. 1945; -Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900… p. 123; - Coriolan Brediceanu (cronică).   În:  Luceafărul (Sibiu). An. 8, nr. 4, 16 feb. 1909, p. 93;  - Faur, Viorel. Cultura românilor din Bihor… p. 53, 58, 136, 148; - Faur, Viorel. Istoricul constituirii despărţământului beiuşan al Astrei (1897-1898). An. 7, nr. 7, 1977, p. 389-419, p. 396; - Istorie financiar-bancară. Studiu asupra băncilor din Transilvania (1867-1918).  Vol. 1, p. 28, 40, 52, 66; - Miloia, I. La 25 (de) ani de la moartea lui Coriolan Brediceanu. In memoriam.  În:   Revista Institutului Social Banat-Crişana (1933-1944). An. 2, nr. 6-9, nov.-dec. 1933- iun 1934, p. 91-92; - Polverejan, Şerban şi Cordoş, Nicolae. Mişcarea memorandistă în documente (1885-1897)… p. 31, 41, 42, 88, 89, 103, 124, 125, 127, 128, 130 - 133, 157, 169, 190, 233, 234, 245, 246, 269, 270, 352; - Triteanu, Mihail. Luceafărul 1902-1920. Indice bibliografic analitic… p. 290, 4220, 4840, 4973.

(I. I.)