Postări
Se afișează postări din 2017
ANTON M. IOAN (1924 - 2011)
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
ANTON, Ioan M .**: a fost Prof. Dr. Ing. Doc. Dr. HC , strălucit profesor şi cercetător, om de cultură şi personalitatea ştiinţifică de renume, academician român. S-a născut la 18 iulie 1924 în localitatea Vintere comuna Holod, jud. Bihor și a încetat din viață la 12 aprilie 2011 la Timișoara. Urmează școala primară în localitatea natală, studiile secundare la Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş (1935-1943) iar studiile superioare la Şcoala Politehnică din Timişoara (1948), frecventând cursurile Facultăţii de Electrotehnică pe care o termină ca şef de promoţie cu menţiunea magna cum laude pe diploma de inginer. În anul 1961 îşi ia doctoratul în ştiinţe tehnice cu lucrarea “Curbe caracteristice de cavitaţie la pompele centgrifuge cu turaţie specifică joasă” iar din 1972 devine doctor docent în ştiinţe. Urmează cariera universitară: asistent universitar la Institutul Politehnic din Timişoara (1949-1950), şef lucrări (1950-1951), conferenţiar universitar (1951-1962)...
ALEXANDRU CIPLEA (1895 - 1938)
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
Foto: http://dspace.bcucluj.ro CIPLEA, Alexandru **. Istoriograf, folclorist, publicist. (Pseudonim A.C. Albinus) S-a născut la 28 iunie 1895 în localitatea Biserica Albă azi în Ucraina – A încetat din viaţă la 12 noiembrie 1938 în Cluj. A urmat studiile secundare la Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş, cele superioare teologice la Universitatea din Budapesta, pe care le-a încheiat în anul 1908. În anul 1910 şi-a luat doctoratul în teologie. A fost numit Profesor la Liceul graniceresc din Nasaud. Din 1924 a fost transferat la Academia de Teologie Greco-Catolică din Gherla devenind profesor universitar şi şef al catedrei de Istorie bisericească şi Drept canonic iar în 1924 este mutat la Cluj. A fost un admirator şi culegător al folclorului românesc din zonă. A cercetat şi publicat materiale privind istoria românilor maramureşeni. A colaborat la periodicele: Analele Academiei Române – Memoriile S...
CHIAR AM UITAT DE EMINESCU
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
"Ieri a fost 15 iunie. Dacă ai fi mers pe stradă să întrebi ce se întâmplă pe 15 iunie 2010, foarte puţini , poate nimeni, ţi-ar fi spus că se împlinesc 121 de ani de la trecerea în nefiinţă a Marelui OM Mihai Eminescu. Ai fi primit, invariabil, răspunsul: se votează moţiunea. Aşa am făcut şi eu, să-mi fie ruşine, m-am înşurubat în faţa tv-ului şi am asistat, cu emoţii, cu nervi şi cu sufletul la gură – trece ori nu trece. Am avut ocazia să văd hidoşenia şi mediocritatea, ipocrizia şi răutatea, minciuna şi non-valoarea ajunse la rang de virtute. Azi dimineață mi-am amintit de Emienscu..." ( Am uitat de Eminescu 2010 ) Încep cu acest text, azi 20 iunie 2017, la cinci zile după aniversarea a 128 de ani de la trecerea sa în neființă. Am așteptat, am așteptat, am așteptat dar degeaba. Parca nu s-ar fi întâmplat nimic. Se repetă scenariul din 2010 - aceiași actori, altă moțiune. Doar că de dat...
O dimineață ca tăte celelalte… (II)
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
Motto: Să nu uităm cine sântem, de unde vinim și să avem grije unde merem! Măi, măi, măi, cum mai trece vremea asta, ca on tren accelerat–rapid–ulterior, cum zâceam io când eram pruncuț: accelerat- da, rapid-da, da di ce ulterior, asta nu știu să vă esplic, poate am auzât la radiu, mai mult ca sigur că așe o fost că pân sat nu am auzât, sigurat. Mi-o plăcut mie cuvântul aiesta și l-am pus acolo că pruncii din sat aveau trenuri din laboșe și uale sparte; care era personal, care era accelerat, care era cursă ori rapid – numa a meu era accelerat-rapid- ulterior și mi-o dat măicuța și o uală roșie de tri litere pă care am pus-o locomotivă. Și Mama Nonă on lăboșel pic, pă care l-am pus în coada trenului. Am fost bun, nu-i așe? Da ce jocuri mai trăjeam, până sara, când să întuneca și vinea măicuța ori mama Nonă după mine cu urzâca să mă culeagă di pă uliță. Și io când le vedeam, lasam tăte jucăreile și zâceam la iepure puturos. Atunci nu erau jucărei ca și amu și nici părinții n...
O dimineață ca tăte celelalte… (I)
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
Motto: Să nu uităm cine sântem, de unde vinim și să avem grije unde merem! Și uită-te așe trec zâlile, una după alta… Astăzi o fost marți, trei ceaasuri rele. Ehe, poate n-o fost tăte tri așe de rele. No, zâceți voi: De bună demineață, m-am trezât, nu că am vrut eu așe de dimineață, nici că-s așe de harnic – asară am uitat să trag firhoanjele și m-o trezît soarele. No, nu-i bai. Cu ochii pănjinițî, m-am dus sa fac on cafei la cotiogău. Baiu mare-i că am uitat să pun cafei și o ieșit on pișvaser de tătă frumusețea. Da nu-i bai, numa oleacă de hibă, ca la oamenii mai vechi. M-am dus pă tărnaț să duhănesc și să îmi beau cafeiu da mi-am pus și bucsa în jeb, dacă are cucu de cantat, batăr astăzî să mă prindă cu bani în jeb că de o lună tăt mereu mă păcălește. No, răsucesc io on duhan, îl aprind și aștept cucu. Cucu gândești că o murit, nu să auzea de nici on fel. Găt de băut cafeiu, de duhănit și mărg în casă; î...
VIDU BIDILEAN
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
BIDILEAN, Vidu **: inginer agronom, economist, doctor în economie, prof. univ. visiting Universitatea Padova-Italia, laureat al premiilor Academiei Române, Academiei de Știinţe Agricole și Silvice), membru al Asociaţiei Internaţionale “Farm management” și al Asociaţiei Internaţionale a Economiștilor Agrarieni, membru de onoare al ASAS din 2013. S-a născut în 12 aprilie 1928 în Albeşti, jud. Bihor. A urmat şcoala primară în localitatea natală între anii 1935 – 1941. Studiile secundare le face la Beiuş unde îşi ia bacalaureatul în anul 1949. Studii superioare le face la Facultatea de Agronomie din Timişoara (1949 – 1954), Institutul Politehnic Bucureşti (1961 – 1963). In anul 1974 îşi ia doctoratul. Parcurge toate treptele didactice din învăţământul superior predând la Facultatea de Agronomie Timişoara, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice Bucureşti, Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din Administraţie (CEPECA) Bucureşti. Participă la un stagiu de spec...
IOAN BUTEANU 1848 - 1914
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
BUTEANU, Ioan ***: Profesor, director al liceului, autor de manuale şcolare, publicist. S-a născut pe 25 martie 1848 la Carei – A decedat la 24 aprilie 1914 în Oradea. Şcoala primară a făcut-o în oraşul natal, iar studiile secundare şi superioare la Academia Teologică din Oradea. In anul 1871 a fost numit profesor suplinitor, iar în 1882 după ce a trecut examenul de capacitate la Universitatea din Budapesta, profesor titular definitiv la liceul din Beiuş. În anul şcolar 1888-1889 a suplinit la direcţiunea şcolii pe P. Mihuţiu, iar din 1889 a fost numit director titular, conducând până în anul 1907 această citadelă de răspândire a ştiinţei şi culturii, a ideii unităţii de neam, limbă şi teritoriu a tuturor românilor. Aprecierea activităţii sale se materializează şi în ridicarea sa pe treptele ierarhiei bisericeşti fiind înaintat la rangul de protopop şi arhidiacon onorific, iar electoratul local l-a trimis, în anul 1905, să îi reprezinte interesele în par...
MIRON ABRUDAN 1913 - 1986
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Simion R. Suciu
-
ABRUDAN, Miron ***: Poet ţăran. S-a născut în 19. Martie 1913. "Activitatea sa poetică se situează în rândul celor care reprezintă tradiţionalismul nostru literar. S-a născut în anul 1913, în comuna Căbeşti. A urmat şcoala satului şi mai târziu şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Oradea. A funcţionat în calitate de cântăreţ bisericesc în postul al II-lea în strana bisericii catedrale Oradea-Beiuş, până la data de 15 aprilie 1947, când şi-a cerut transferarea în satul natal. De la moşii şi bunicii săi a auzit şi a cules multe învăţături bune, pe care le-a urmat cu sfinţenie. Îndrăgit de înţelepciunea acestora, de frumuseţea graiului lor a urzit primele versuri... Miron Abrudan ca şi Isaia Marele , e poetul satelor. Stând alături de confraţii săi de trudă, la coarnele plugului, în prietenia păsărilor, codrilor şi isvoarelor a cântat cu multă măiestrie această convieţuire a omului cu natura… " . A încetat din viaţă la 1 decembrie 1986. A publicat poezii în: Lumina Sate...
LUCIAN BOLCAS (1876 - 1947)
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
BOLCAŞ, Lucian **/***: Om politic şi de cultură, scriitor, gazetar, editor. S-a născut la 27 februarie 1876 în Vălani de Beiuş, jud. Bihor – Încetează din viaţă în 1947 la Cluj. Face şcoala primară în satul natal, studii secundare la Beiuş. Se înscrie la facultatea de Teologie Romano-Catolică din Oradea, dar după o săptămână de dogmatică trece la Academia de Drept din acelaşi oraş. După cum el însuşi scrie într-un articol publicat la Arad, poate ar fi rămas preot dacă “n-ar fi fost fătul epocei memorandiste şi dacă sufletul lui n-ar fi sorbit cu sete tot dorul de luptă cu armele dreptăţii”. Plecat de pe băncile liceului beiuşan, unde primise o educaţie în spiritul angajării depline în realizarea prevederilor programului naţional de luptă a românilor, a realizării idealului de unire a tuturor românilor, proaspătul student Lucian Bolcaş începe să organizeze tineretul studenţesc român din Oradea, folosindu-se în această întreprindere de toate mijloacele ce-i stăteau la...
DAN SEVER (1885 - 1961)
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
DAN, Sever **: Avocat, ziarist, om politic. S-a născut la 23 februarie 1885 în Mociu jud. Cluj - A încetat din viaţă în 1961. A urmat studii secundare la Bistriţa, Cluj şi Beiuş (1904), studii superioare de drept la Cluj (1909). Şi-a luat doctoratul în drept şi ştiinţe politice. A fost director al publicaţiei Gazeta Transilvaniei (1910), secretar al Comitetului Executiv al PNR şi conducător al ziarului Românul din Arad (1914). A fost internat în lagărul de la Sopron de către autorităţile maghiare pentru activitatea sa politică (1916). A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. A fost ales în Marele Sfat Naţional. A fost secretar general al PNŢ, subsecretar la Ministerul de Finanţe (1927), ministru al sănătăţii şi ocrotirilor sociale (1928-1929). A părăsit P.N.Ţ.-ul şi s-a încadrat în Frontul Românesc (1939). A fost membru al Consiliului Superior al Frontului Renaşterii Naţionale (1939). Senator (1939). După război a fost arestat şi întemniţat l...
AUREL COVACI ( 1932 - 1993)
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Simion R. Suciu
-
COVACI, Aurel **. Scriitor, traducător. S-a născut la 13 februarie 1932 în Oradea - Flacăra vieţii i s-a stins la 18 mai 1993 în Bucureşti. Este fiul Eufemiei (născută Hoduţ) şi al lui Vasile Covaciu (numit iniţial Lupu). Studiile elementare şi secundare le-a făcut la Oradea şi Beiuş (1942 - 1950). Între 1951 – 1953 urmează Şcoala de literatură “Mihai Eminescu”, concomitent lucrând la revistele Flacăra și apoi la Contemporanul iar între anii 1954 - 1958, Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti fără a obţine însă licenţa deoarece a fost arestat pentru atitudine antisovietică, simpatizând cu evenimntele contrarevoluţionare din Ungaria. (Î n 1965, serviciul de cadre al Universităţii din Bucureşti îi respinge cererea de reînmatriculare în anul al patrulea, astfel că rămâne cu studiile neterminate.) Fiind denunţat că la 15 septembrie 1956, în casa sa, la o întâlnire studenţească, au avut loc discuţii „duşmănoase", Covaci este arestat în mart...
PANFIL BURAN - 1 AN DE LA PLECAREA SA DINTRE NOI
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
Pe 12 februarie 2017 se împlinește un an de când a plecat dintre noi plt.adj.principal (r) Panfil Buran. S-a născut în satul Mușca, comuna Lupșa, jud. Alba în data de 1 septembrie 1946. A urmat, la București, Școala Militară de Muzică. În anul 1964 a fost stagiar la U.M. 01334 Beiuș iar în 1965 a fost repartizat ca sergent major de muzici militare în aceeași unitate. Om cu o deosebita conduită morală și civică, subofițer de muzică, bun profesionist dar și bun coleg, a activat în Fanfara Militară a U.M. 01343 Beiuș până la desființarea acesteia, în 1998 iar dupa aceea, alături de colegii muzicanți disponibilizați, până în 2008 în Fanfara Cercului Militar Beiuș. A dirijat Corul Bisericii Ortodoxe Sf. Dumitru din Beiuș până la sfârșitul vieții. A fost un trompetist foarte bun dar și un acordeonist excepțional, un bun armonist și, desigur, dirijor. A făcut parte din diferite formații artistice din zonă...
VASILE BURLĂ (1840 - 1905)
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
BURLĂ, Vasile **: Filolog. S-a născut la 9 februarie 1840 în Opaiţeni - Basarabia – S-a stins din viaţă la 9 ianuarie 1905 la Iaşi. A făcut cursuri gimnaziale şi liceale la Cernăuţi şi Beiuş unde îşi ia “testimoniul de maturitate” de la profesorii “gimnasii Belenyensiensis”. Studii superioare de greacă, latină, sanscrită le-a urmat la Viena şi Graz. Din 1871, aflându-se în Iaşi participă la şedinţele “Junimii”. In 1873 a fost numit, prin concurs, profesor la Liceul Naţional din Iaşi, al cărui director a devenit în 1876. A publică în Convorbiri literare judicioase “dar lipsite de strălucire” Studii filologice strânse în volum în 1880. Între 1880 și 1890 a fost profesor la Institutul liceal de domnișoare Humpel, iar din 1898 la 1901 profesor de latină și greacă la Liceul Internat. Timp de un an, în 1875-1876, a funcționat ca profesor suplinitor la Universitatea din Iași. În 1889, Vasile Burlă s-a numărat printre fondatorii Societății Științifice din Iași, alături de...
UN GEST NORMAL LA VREMURI ANORMALE
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
De la
Nadiseanu
-
Duminică 5 februarie 2017, începând cu ora 11.30, peste 300 de cetățeni, din Beiuș și din comunele apropiate (Căbești, Răbăgani, Roșia, etc.), un grup de orădeni, membri ai Societății Cultural Patriotice Avram Iancu, filiala Oradea și o delegație din partea Societății Cultural Patriotice Avram Iancu, filialaTurda, s-au adunat pe strada Burgundia Mare, în fața clădirii cu nr. 20, pentru a omagia împlinirea a 167 de ani de la trecerea Crăișorului Munților prin Beiuș. S-a depus o jerbă de flori la placa memorială amplasată pe această clădire, primarul Beiușului, ing. Petre Căluș Mlendea a rostit o alocuțiune în memoria Crăișorului, a avut loc un scurt moment artistic susținut de grupul vocal al Casei de cultură iar apoi, cei adunați, s-au îndreptat într-un marș, asigurat de Poliția Beiuș, spre Bustul lui Avram Iancu spre Parcul Central. Aici, corala Permanențe a intonat Imnul Național al României iar apoi Marșul lui Avram Iancu, care este de fapt și imnul Asociației Avram ...