KISS MATEIU

KISS, Mateiu***: Preot, profesor. S-a născut la 18 noiembrie 1816 în comuna Recea judeţul Crasna - A încetat din viaţă în anul 1876 în Lugoj. A făcut studiile secundare şi cele superioare teologice la Oradea. În anul şcolar 1841/1842  a fost numit profesor la Beiuş, unde profesează până în anul 1847. Între 1847 şi 1854 a fost preot paroh  în Cenadul Nou. Cu finea anului şcol. 1852/53 s'a făcut primul examen de maturitate în gimnasiu, pentru acea aflu oportun a-i face o particulară apreţiare. Decretul minist dto 6 Juliu 1853 Nro  3586/428 aprobă comisiunea examinatóre, care s'a constituit sub presidiul Mgf. Sale Josif Papp-Szildgyi, séü fiind acesta împedecat sub presidiul P. O. D. Joan Papp vicerectorul seminariului domestic din Oradea-Mare, — din directorul gimn. Georgiu Vlass care va examina din autorii latini, Mateiu Kiss din matematică şi limba germană, Teodor Kovary din limba grecă şi fisică, Dionisiu Păşcuţiu din istorie şi geografie, Basiliu Papp-Szilágyi din limba şi literatura română, Andreiu Pappfalvay din doctrina religiunei pentru gr. catolici şi Arseniu Adamovics, din religiune pentru gr.Orientali.[1] La începutul anului şcolar 1854/1855 a revenit, din nou, la catedra liceului din Beiuş, unde a stat până în 1857 când a fost promovat canonic al capitlului catedral din Lugoj funcţie în care rămâne până când  încetează din viaţă.

A scris: - Algebra elementară scrisă în limba română. 1853; - Folosul matematicei.  În:  Anuarul din 1855/6.

Referiri: - Istoria Gimnasiului Gr. Cat. De Beiuș (1828 – 1898) compusă de Traian I Farkaș. BEIUŞ. 1896. GHERLA, TIPOGRAFIA « AURORA » A. TODORAN   

(I. I. S.S.)

---

[1] - Istoria Gimnaziului Gr. Cat. De Beiuş (1828 – 1898) compusă de Traian I Farkaş. BEIUŞ. 1896. GHERLA, TIPOGRAFIA « AURORA » A. TODORAN

AMBROZIU ILUȚIU

  ILUŢIU, Ambroziu**: Pedagog, publicist. Născut în Ciegheld, judeţul Satu Mare (actualmente Csegöld, un sat în districtul Fehérgyarmat, județul Szabolcs-Szatmár-Bereg, Ungaria) la 11 noiembrie 1894. Şcoala primară în localitatea natală, studii secundare la Satu Mare şi Beiuş, superioare teologice la Blaj şi Oradea şi  conservatorul din Bucureşti şi Cluj. În 1919 este numit profesor la Liceul “Mihail Eminescu” din Satu Mare iar în 1920 profesor la Şcoala normală din Oradea. În 1921 trece examenul de capacitate pentru învățământul secundar, devenind profesor de muzică la Liceul Mihai Eminescu din Satu Mare În 1944 este profesor de muzică la Blaj, la 27 februarie fiind ales în comitetul de reorganizare al Reuniunii corale Iacob Mureșianu.[1] aflăm din ziarul Unirea Poporului din 12 martie 1944. Tot în acel ziar citim: ”Ministerul Culturii Naţionale a poruncit să se aducă mulţumiri publice d-lui profesor de muzică Ambroziu Iluţiu dela Şcoala Normală de băieţi din Blaj pentru modul conştiincios cum îşi face datoria ca profesor şi dragostea ce are de a învăţa pe elevi să-şi construiască înşişi viori”.  După anul 1948 a refuzat să treacă la ortodoxie. A fost urmărit de securitate.  ”Iluţiu Ambrozie – fost profesor la şcoala normală greco‑catolică Oradea. - În prezent este profesor la Şcoala Pedagogică de Băieţi nr. 1 Oradea. - Este contra revenirii. Este un încarnat catolic. Frecventează biserica romano‑catolică din Oradea. - Pe linie profesională este pasiv de la orice acţiune culturală. - Faţă de regim este duşmănos, nu este de încredere.” [2] Nu se cunoaște data decesului.

Referiri: - Tripon, A.  Monografia Almanah a Crişanei, Tipografia Diecezană. Oradea, 1936. p. 481; - Unirea Poporului. Anul XXVI. Nr. 11. Blaj, 12 martie 1944; Stoica, Sergiu. Eparhia Greco‑Catolică de Oradea şi Securitatea în anul 1948. Editura MEGA. Cluj‑Napoca, 2014. pag. 42, 55, 61. (I. I.   S.S.)

---

[1] Unirea Poporului. An XXVI. Nr. 11. Blaj.12 martie 1944.

[2] Stoica, Sergiu. Eparhia Greco‑Catolică de Oradea şi Securitatea în anul 1948. Editura MEGA. Cluj‑Napoca, 2014. pag. 61.

LUCIAN DRIMBA 1929 - 1997

DRIMBA, Lucian**/***: Profesor, istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. S-a născut în Lugaşul de Jos, judeţul Bihor la 4 noiembrie 1929. Este fiul Mariei (născută Samuilă) şi al lui Eugen Drimba, învăţător, şi frate cu Ovidiu Drimba. A încetat din viață în data de 3 mai 1997 la Oradea.

 Urmează școala primară în localitatea natală iar studiile secundare la Liceul "Samuil Vulcan" din Beiuş şi Liceul "Emanuil Gojdu" din Oradea. În anul 1952 termină Facultatea de Filologie. După examenul de stat este repartizat la liceul pe care îl frecventase, în Beiuş, fiind apoi transferat  la Oradea predând în învăţământul secundar până în anul 1964 când trece  la Institutul Pedagogic din Oradea, apoi Universitatea Oradea urcând toate treptele didactice universitare din 1992 fiind profesor. În 1971 a obţinut titlul de doctor în istoria literaturii române, cu o teză despre Iosif Vulcan, publicată în 1974. Timp de patru ani, între 1968-1972 a fost şeful catedrei de literatură română, ca următorii doi ani să fie numit decan al Facultăţii de Filologie din Oradea. A ţinut cursuri de istoria literaturii române. Face specializări la Bucureşti. Ţine prelegeri în  instituţii de învăţământ superior din Budapesta şi Seghedin şi la liceul românesc din Gyula (1970).Desfăşoară o bogată activitate de cercetare ştiinţifică materializată în numeroase comunicări, articole şi studii publicate în principalele periodice de specialitate din tară. A fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor şi Oamenilor de Ştiinţă din Bihor.

În 1983 a editat prima piesă de teatru românească păstrată integral din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, lucrare reprezentativă pentru barocul literar românesc din epocă. A fost președintele ASLA (Academia de Ştiinţe, Literatură şi Arte de la Oradea) din anul 2003.

Publică: - Iosif Vulcan. Bucureşti, Editura Minerva, 1974. - Eminescu la Familia. Oradea, Comitetul de Cultură şi Artă al judeţului Bihor, 1974 şi o ediţie revăzută în 1994 la Editura Cogito din Oradea. - Occisio Gregorii in Moldavia vodae tragedice expresa. Cluj-Napoca, Editura Dacia 1984. - Iosif Vulcan. Scrieri. Vol. 1. Poezii, Proză. Teatru. Bucureşti, Editura Minerva, 1984. - Iosif Vulcan. Scrieri. Vol. 2. Publicistică. Bucureşti, Editura Minerva, 1989. - "...vol. III Însemnări de călătorie şi vol. IV Corespondenţă, predate aceleaşi edituri în 1990" (Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor... p. 317).

Referiri: Bucur Tincu, Rodica Florea, V. Fanache ("Steaua", 11, 1974), V. Chifor "Familia", 8, 1975, "România literară", 9, 1985, "Familia", 8, 1988, Z. Ornea ("România literară", 15, 1984), M. Vasiliu ("Familia", 8, 1984), Al. Vifor ("Familia", 12, 1974), M. Anghelescu ("Transilvania", 1985), C. Mălinaş ("Studii şi cercetări de istoria artei", 1984), Teodor Vârgolici. Eminescu la "Familia", în "Adevărul literar şi artistic", vol. VI, 1997... Moartea profesorului Lucian Drimba a îndurerat lumea din învăţământ şi cultură". (Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor... p. 317). - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni…  p. 260; - Micu, Dumitru. Istoria literaturii române. De la creaţia populară la postmodernism… p. 746; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor…  p. 243, 316, 443. Crispedia.ro.  (I. I. S.S.)