PAVEL OPRIȘA (1861 - 1937)

 

OPRIȘA PAVEL. Profesor. Sa născut la 29 septembrie 1861 în satul Ţebea, comuna Baia de Criş, judeţul Hunedoara. A încetat din viața în anul 1937, fiind înmormântat în Panteonul Mo din Țebea.

Urmează Şcoala primară în satul natal, apoi Gimnaziul din Brad, absolvit în 1877, după care studiază la cursul superior în Beiuş şi la Liceul Piarist din Timişoara. Urmează 2 ani la Sibiu la Institutul Teologic-Pedagogic (1884-1886), apoi Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Budapesta. În 1892, a primit doctoratul în filozofie cu o teză despre Miron Costin, în limba maghiară, tradusă și publicată fragmentar într-un anuar al liceului.

Din 1890, după ce și-a trecut examenul de capacitate, a funcționat ca profesor la Gimnaziul din Brad până la pensie, în 1927, predând româna, istoria și latina. Între 1904-1908, a fost și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, durata în care are loc reorganizarea gimnaziului de la patru la opt clase, construirea noului local, afirmarea unui distins corp profesoral. A fost director al Despărțământului Brad al „Astrei” și unul din organizatorii Adunării Generale a Societății pentru Crearea Fondului de Teatru Român, desfășurată în 15/28 și 16/29 aug. 1904, la Brad. Din inițiativa sa, în 1904, conferința profesorală aprobă crearea „Fondului dr. Iosif Hodoş”, destinat premierii profesorilor, autori de lucrări ştiinţifice, manuale şcolare, conferinţe, iar în 1906 a „Fondului prof. dr. Pavel Oprişa şi soţia Eugenia” pentru premiera elevilor.

Sa stins din viață în anul 1937, fiind înmormântat în Panteonul Moților. Mormântul se află în partea de sud a bisericii, și are inscripția „ Dr. Pavel Oprișa, fost profesor–director al liceului «Avram Iancu» din Brad și luptător pentru cultura națională a românilor din Zarand. 1861–1937. Soția Eugenia dr. Oprișa n. Cuteanu 1874–1948 ”

PROFESORUL MILAN MARTINOV (1938 - 1993)

 

MARTINOV, Milano  ***. Profesor. Sa născut la Cenei - Timiș în 23 septembrie 1938, într-o familie de țărani sârbi. A încetat din viață la 15 mai 1993.

Școala primară și gimnaziul le-a urmat în satul natal, liceul în limba sârbă la Timișoara și facultatea, secția română-germană, la Universitatea din Timișoara (1956-1961).

A fost profesor la Liceul „Samuil Vulcan" din Beiuș timp de 32 de ani (din 1961 până la deces). A fost un iluminator al spiritelor, un deschizător al ochilor minții și inimii elevilor săi. A făcut din misiunea sa un apostolat: a îndrumat pe cei frecventați de muze din perioada revistei Pagini de ucenicie ; a activat intens în cadrul Catedrei și a Cercului pedagogic de română, ajutând și îndrumând colegii tineri. Era sobru și cumpătat, insuflând pentru marile adevăruri, pentru bine, frumos, dragoste, pentru țara lui de adopție, România.În orașul în care a trăit și muncit vreme de peste trei decenii a lăsat sau amintire aparte elevilor, colegilor și concitadinilor săi.

 ” Şapte ani se vor împlini în luna mai 2000 de la trecerea la cele veşnice a profesorului Milan Martinov, care a oficiat timp de treizeci şi doi de ani la una din catedrele de limba şi literatura română ale Colegiului Naţional „Samuil Vulcan” Beiuş. Nimic nu te apropie de Dumnezeu cât strădania de a crea o opera desăvârşită, spunea Michelangelo. Prin opera desăvârșită realizată ca profesor de limba română, Milan Martinov a fost cu adevărat apropiat de Dumnezeu. Născut în satul Cenei din judeţul Timiş într-o familie de ţărani sârbi, absolvent al facultăţilor de filologie din cadrul Universităţii Timişoara, promoţia 1961, profesorul Milan Martinov a fost un iluminator al spiritelor, un deschizător al ochilor minţii şi inimilor elevilor săi.  A fost unul dintre dascălii care au făcut din misiunea sa un apostolat, pentru că a lăsat multă lumină în urma lui, spre folosul discipolilor săi. Dascălul se mistuie și se dăruiește pentru idealul urmărit fiindcă „Altarul ca să fie și pietrele să fie / Cu inima și viața zidită-n temelie”,cum spunea Arghezi, consolidând mitul estetic al Meșterului Manole. Apostolatul dăscălesc este o misiune sfântă, care presupune jertfă, deoarece principala lui vocație este dăruirea. Spre a cuprinde lumina în sufletele elevilor se cere ca ea să ardă în sufletul dascălului. Nu întâmplător îl numea Goga “izvoditor al sufletelor, mag din basme”. Milan Martinov a dăltuit, în inimile tinere, iubirea de glie, de datini, de cântecul tradițional, de omenie, de tot ce înnobilează pe om. De-a lungul anilor, el a făcut și activitate de adevărat mecenat, îndrumând pe cei frecventați de muze din câteva generații de elevi din perioada revistei „Pagini de ucenicie”. A corectat creații în versuri sau în proză, făcându-se util tinerelor talent.Așa a fost și în cadrul catedrei și al cercului pedagogic de română, ajutând și îndrumând colegii mai tineri, dăruind, după modelul Mântuitorului, „lumină din lumină” în jurul său. Sobru și cumpătat a insuflat tuturor dragostea pentru marile adevăruri, pentru bine, frumos, omenie, pentru România, țara sa de adopție. De aceea dacă ar fi trăit azi, în vremea războiului din Iugoslavia, ar fi suferit mult văzându-i pe români uitând o prietenie tradițională cu sârbii din imediata vecinătate…” ( Rif Teodor, Apostolatul... ) .

         A fost căsătorit cu Olimpia Martinov. 

MARTINOV, Olimpia ***. Profesor. Sa născut în 15 august 1940, în Cioroiu, județul Olt. A încetat din viață în 2009, în Beiuș. Este înmormântată alături de soț, în Cimitirul din Deal.    

A urmat Liceul de fete din Caracal, județul Olt, iar apoi Facultatea de Filologie, secția română-germană la Timișoara, între anii 1957-1962. A fost repartizată profesor de limba și literatura română la Casa de Copii Beiuș (1962-1976), apoi, din 1976, a predat la Liceul Industrial Beiuș. Periodic a predat limba germană la Liceul ”Samuil Vulcan” și Liceul Pedagogic Beiuș. 

Referințe : - Vasilescu, Stelian, Oameni din Bihor -dicționar sentimental, Vol. 1… p. 572.   - Rif, Teodor, Apostolatul unui dascăl – Milan Martinov – în:   ”Luna cinstirii”, Foaie editată de Primăria Oraşului Beiuş, An. 7, Aprilie 2000, p. 5; - Dărăbăneanu, Ioan, Catedra Cimitirului din Deal , Beiuș, 2013, p. 153-156.    (II, SS)

EXPOZITIE DE TEXTILE LA MUZEUL MUNICIPAL BEIUȘ

 Joi, 14 septembrie 2023, la ora 15.00, la Muzeul Municipal Beiuș a avut loc Expoziâia de Textile - URZELI VECHI, expoziție în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului. La activitate au perticipat cetățeni ai municipiului Beiuș, cu preponderență cadre didactice

Manifestarea a debutat cu alocuțiunea muzeografului Remus-Cristian Țoța, apoi a avut loc
recitalul Cvartetului Șura Ușorilor din Căbești.