Prof. univ, dr. ing. VASILE POPA

POPA, Vasile: Prof. univ. ing. Născut Totoreni, judeţul Bihor la 28 iulie 1936. Şcoala primară în satul natal, studii secundare la Liceul “Samuil Vulcan” Beiuş, studii superioare la Institutul de Mine Petroşani, Facultatea de Mine, specialitatea Exploatări miniere, 1959 şi al Institutului central pentru Pregătirea Cadrelor de Conducere, specialitatea Conducerea activităţii în industrie în 1973. În anul 1972 îşi ia doctoratul cu teza: ”Contribuţii la perfecţionarea metodelor de pregătire a zăcămintelor filoniene în scopul reducerii pierderilor în pilieri”. Desfăşoară activitate didactică universitară parcurgând toate gradele până la cea de profesor. A fost profesor la Universitatea Baia Mare, Facultatea de Mine. Este autor şi coautor la lucrările: Manualul inginerului de mine; Vol. 3. Editura Tehnică, 1986; Săparea şi susţinerea lucrărilor miniere. Vol. 1 şi 2. Curs universitar; Îndreptar pentru ridicarea calificării maistrului minier. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate în domeniile: metode de exploatare a zăcămintelor filoniene; metode noi de săpare a suitorilor; Perfecţionarea metodelor de pregătire; explozivi şi lucrări de împuşcare; utilaje miniere.. Deţine 8 certificate de inovator şi 5 decoraţii.

Referiri: - Dicţionarul specialiştilor. Un “who’s who” în ştiinţa şi tehnica românească…  p. 285.

PETRU CIUHANDU (1918 - 2015)

CIUHANDU, Petru**. Preot, cercetător istoric, publicist. S-a născut la 14 iulie 1918, în Roşia, jud. Bihor. A încetat din viață în anul 2015. Şcoala primară a urmat-o  în satul natal, studiile sceundare, ca toţi ceilalţi din familia Ciuhandu, la Liceul "Samuil Vulcan" din Beiuş iar studiile superioare la Academia Teologică din Oradea. Examenul de licenţă în teologie l-a dat la Cernăuţi şi Iaşi. A fost hirotonit preot la 11 octombrie 1942 şi numit în parohia Roşia unde, cu o întrerupere de 7 ani, a păstorit până în anul 1999 când s-a pensionat. Între anii 1944 – 1949 oficiază la biserica din Susag-Beliu (azi jud. Arad) şi 1949-1951 la Dicăneşti-Ceica. Pentru meritele sale în activitatea bisericească a fost ridicat la rangul de iconom-stavrofor. Pe întreaga durată a activităţii sale şi după pensionare a fost şi este preocupat de cercetarea documentelor referitoare la istoria Transilvaniei, cercetări ale căror rezultate sunt comunicate prin publicistica bogată ce o desfăşoară şi prin cele câteva cărţi pe care le semnează. Scrie la Crişana, Gazeta de Vest, Familia din Oradea, Lumina din Arad, Buna Vestire din Beiuş etc. În Buna Vestire, începând încă din anul 1993 are o rubrică care apare aproape număr de număr. Având în vedere lunga perioadă de aproape 128 de ani cât familia de preoţi Ciuhandu a slujit comunitatea din Roşia, faptul că mai toţi membrii familiei s-au aplecat asupra strângerii documentelor referitoare la parohia Roşia, cercetării lor şi scrisului, având la îndemână bogăţia de documente lăsate bunicul şi tatăl său, părintele Petru Ciuhandu le-a cercetat cu multă minuţiozitate şi pricepere adunându-le într-un mănunchi intitulat Cronica parohiei ortodoxe române Roşia, lucrare apărută cu prilejul sărbătoririi centenarului bisericii din localitate.  (I. I.)

Dintre scrierile părintelui Ciuhandu amintim: - Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică în faţa neamului (1994) şi  - Înţelegi ce citeşti? Biserica, sectele şi metafizicienii în faţa Sfintei Scripturi ( 1998) ambele apărute la Beiuş la Buna Vestire şi -Pentru împăcarea româno – maghiară  -  Trecutul trebuie mărturisit apărută  în 2002 la Timişoara  - Soborul Sf. Voevozi ai oştilor cereşti.  În:  Legea Românască (Oradea). An. 27, Nr. 21 – 22, 15 nov. 1947, p. 152.

Referiri: -Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni. Început de dicţionar fără sfârşit. Aria de cuprindere: judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara, Sălaj.  Alba Iulia, Editura Altip, 2003, p. 257, - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor 

VASILE DUMBRAVĂ (1859 - 1911)

DUMBRAVA, Vasile**/***: Preot, profesor, director al Liceului "Samuil Vulcan" din Beiuş. S-a născut  la 11 iulie 1859 în Reghin - A  decedat la 6 iunie 1911 în Beiuş fiind înhumat în Cimitirul din Deal. Studiile secundare le-a făcut la Beiuş, cele superioare de teologie la Oradea şi Strigon şi superioare de ştiinţele naturii la Cluj. Din 1884 până în 1911 a fost profesor la liceul din Beiuş, între anii 1907 şi 1911 fiind directorul liceului. Împreună cu Victor Borlan traduce “Istoria naturală” după H. Szterenyi.

Scrieri: - Beiuş sau Beinş.   În:  Familia (Oradea). An. 38, nr.   ,1902, p. 553-555, 568-570; - Despre electricitatea atmosferică.   În:  Familia (Oradea). An.  nr. 26-27, 1881; - Istoria gimnasticei şi istoria acesteia în gimnaziul gr. cat. din Beiuş.   În:  Anuarul...  1901/1902; - Istoricul “Astrei” (Conferinţă ţinută la adunarea cercuală din Vaşcău. 17 septembrie 1899). Familia. An. 34, nr. 37, 1899, p. 444.   În:  Crisia (Oradea). An. 8, nr. 8, 1978, p. 476; - Măsurarea puterii la gimnastică.   În:  Anuarul...  1893/1894;

Referiri: - Aniversarea morţii episcopului Mihail Pavel.   În:   Beiuşul (Beiuş). An. 5, nr. 23, 7 iun. 1925, p. 4; - Crăciun, Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Buşiţia… p. 50 57, 58, 67;  - De la Munte.  După 25 de ani.  În:  Beiuşul (Beiuş).  An. 1 , nr. 9, 31 iul. 1921, p. 2, 3, p. 2; - Duma-Suceveanu, Constantin. Documentar. În:  Pagini de ucenicie (Beiuş). An. 5, nr. 3 (9), 1971, p. 34; - Faur, Viorel. Cultura românilor din Bihor… p. 58, 88, 124, 127, 174; - Faur, Viorel. Istoricul constituirii despărţământului beiuşan al Astrei (1897-1898). An. 7, nr. 7, 1977, p. 389-419, p.  397, 398, 403, 404, 412, 414, 419; - Faur, Viorel. Pagini din lupta poporului din sudul Bihorului pentru afirmarea culturală (activitatea Despărţământului beiuşan al Astrei între anii 1898-1918).   În:  Crisia (Oradea). An. 8, nr. 8, 1978, p. 433-492, p. 434, 435, 471, 475; - Hossu-Longin. Francisc. Amintiri din viaţa mea.  Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1975, p. 59; - Promoţia 1900 din Beiuş.   În:   Beiuşul (Beiuş). An. 5, nr. 23, 7 iun. 1925, p. 4; - Tripon, A.  Almanahul Crişanei. Judeţul Bihor. Oradea, 1936, p.  343. (I. I.)

IOAN IGNA (1938 - 2012)

Dacă îmi este greu să fac ceva astăzi, este să scriu despre Puiu Igna, bun prieten și profesor, omul de la care am învățat multe -  inițiatorul ”Bibliotecii Beiușului - serie nouă„ - om de aleasă cultură, profesionist desăvârșit. Am organizat multe activități culturale împreună, mi-a fost sfetnic și îndrumător dar, înainte de toate, un bun prieten. El a fost cel care m-a convins să mă alătur proiectului ”Biblioteca Beiușului - serie nouă”, alături am realizat lucruri care în acei ani păreau imposibile. Împreună, alături se Silviu Odobasianu, primar pe vremea aceea, am încercăt să resuscităm cultura beiușeană, împreună am ”scos” primul dicționar al personalităților beiușene. Din păcate, timpul a lucrat împotriva noastră, pe 16 aprilie 2012, Puiu fiind musai să plece în călătoria fără întoarcere. În urma lui a rămas o impresionantă bază de date, unele dintre ele fiind și pe computerul meu, celelalte... Când a plecat, aveam încă multe proiecte, pe unele am încercat să le duc la capăt, altele sunt în lucru, altele... au fost întrerupte brutal și irevocabil în nefasta dimineață a zilei de 16 aprilie 2012... 

Astăzi Puiu ar fi împlinit 81 de ani... 

IGNA, Ioan**/***: Născut la 7 iulie 1938 în Ţara Beiuşului la Tărcaia. A încetat din viață la 16 aprilie 2012. Şcoala primară şi clasele gimnaziale le face în bună parte în  Beiuş şi în mai multe localităţi din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Sălaj iar studiile secundare la Beiuş la Şcoala medie de băieţi nr. 1 (Liceul “Samuil Vulcan”) cu diploma de bacalaureat luată în anul 1956. În perioada 1 august - 1 noiembrie 1956 încadrat la Direcţia de drumuri naţionale Cluj - Secţia autoexpediţii Beiuş. De la 1 noiembrie 1956 până la 30 aprilie 1957 la Biblioteca comunală Uileacul de Beiuş. Cu data de 1 mai 1957 şi până la pensionare la 31 martie 2001 încadrat la actuala Bibliotecă municipală “Constantin Pavel” Beiuş  bibliotecar şef până în august 1965 şi director al bibliotecii până la 31 martie 2001. Între octombrie 1957 - iunie 1960 face Şcoala Tehnică de Activişti Culturali din Bucureşti,  secţia biblioteconomie. Sub conducerea şi îndrumarea Acad. Dr. Doc. Dan Simonescu, prof. univ. dr. Gheorghe Pârnuţă, prof. Atanasie Lupu, prof. Gheorghe Popescu, prof. Antoaneta  Tofan, prof. univ. dr. Costache Olăreanu, prof. Mircea Ionescu ş. a.  face cursuri de specializare în Informarea bibliografică şi documentare în bibliotecă, cursuri organizate de Biblioteca Centrală de Stat şi Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din Cultură la: Braşov, Bucureşti, Buşteni, Cluj, Constanţa, Deva, Iaşi, Predeal, Sinaia, Timişoara. În perioada 1970 - 1974 a făcut parte din colectivul condus de Octavian Neamţu care a făcut cercetări sociologice în localităţile: Buciumi (Sălaj), Şanţ (Bistriţa-Năsăud) şi Tinca (Bihor). A colaborat cu diverse articole la presa locală şi cu lucrări de specialitate la “Biblioteca” “Călăuza bibliotecarului”, “Îndrumătorul cultural”, "Revista bibliotecilor”.

Despre Ioan Igna şi activitatea sa s-a scris în mai multe rânduri în “Crişana”, “Ştirea”, Beiuşul” etc. În continuare reproducem dintr-un articol al lui Stelian Vasilescu apărut în “Crişana” din 11 martie 2000.  “ …La început în tinereţe, s-a mulţumit să stea la o masă şi să aştepte cititorii… Pe urmă a realizat că oamenii trebuie atraşi la bibliotecă şi, odată ajunşi aici, să le recomanzi cărţi, să le îndrumi lectura. Apoi a înţeles că trebuie să se antreneze în viaţa cultural-artistică a urbei şi, concomitent, să treacă şi la munca de cercetare. Cărţile şi documentele  care îi cădeau în mănă nu trebuiau doar citite (în fugă), ci era necesar să fie studiate, cu creionul în mână, apoi fişate, spre binele cercetătorilor din bibliotecile, muzeele şi arhivele din judeţ. L-a interesat şi continuă să-l intereseze - tot ce este legat de Istoria Beiuşului, viaţa şi activitatea oamenilor de aici. Dup ani de muncă (şi ) în această direcţie a constatat că mulţi istorici au nevoie de rezultatele muncii sale, pe care le-a oferit cu generozitate…”. Această pasiune a cercetării a informării bibliografice şi a documentării s-a materializat în peste 5.600 de referinţe bibliografice cu privire, în special, la istoria culturală a Beiuşului şi Ţării Beiuşului, la viaţa şi activitatea personalităţilor sale, fişe care stau la baza unor dintre lucrările documentare apărute în noua serie (de această dată în cea mai mare parte documentară de interes local) a noii serii a “Bibliotecii Beiuşului” din care au apărut până în prezent 28 numere dintre care amintim: - “Constantin Pavel 1876 - 1934 - 126 de ani de la naştere . Beiuş, 2002. (Biblioteca Beiuşului, serie nouă, nr. 2); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului”. Beiuş, 2002. (nr. 3); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului - Gheorghe Pituţ -. Beiuş, 2002.  (nr. 4); - “Profesorul Nicu Papp. Beiuş, 2002. (nr. 5); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului. Nicolae Brânda (la 60 de ani de viaţă). Beiuş, 2002. (nr. 7); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului. Partea I. Personalia (A - C). Beiuş, 2003. (nr. 9); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului. Zsisku Janos. Beiuş, 2003. (nr. 11); - “Academicienii. Beiuş, 2004. (nr. 15). La realizarea acestor documentare a trudit un colectiv: Ioan Igna, Silviu Odobasianu, Ingrid Oiţă-Igna şi Simion Suciu. Iniţiativa reluării în condiţiile şi posibilităţile actuale a colecţiei “Biblioteca Beiuşului” a venit din partea lui Anton Naghiu, directorul Casei orăşeneşti de cultură şi Ioan Igna scoţând împreună lucrarea Contemporanul nostru Gavril Hădăreanu. O viaţă închinată şcolii. Beiuş, 2001 (Biblioteca Beiuşului. Serie nouă. Nr. 1).  A mai publicat: - Reuniunea femeilor române din Beiuş şi jur şi Casina română.   În:  Contribuţii culturale bihorene. p. 161-167.

Referiri: - Crăciun, Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Buşiţia… p. 123; - Faur, Viorel. Cultura Românilor din Bihor… p. 105.-  Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor -dicţionar sentimental- Vol. 1… p. 564. (S. O.)

1 iulie - Ziua Muzicilor Militare s-a sărbătorit și la Beiuș

          Așa după cum spuneam zilele trecute, acum 98 de ani s-a constituit prima”orchestră militară” la Beiuș, instrumentele fiind procurate prin donații de la populația orașului. Fanfara Beiușeană nu a fost doar o formațiune muzicală militară - a fost o stare de spirit și un instrument ce a îmbogățit cultura muzicală a orașului. 

       Astăzi am avut onoarea să fiu invitatul muzicanților ca și ”de-al lor” iar nu ca fost colaborator, ceea ce m-a onorat profund, odată că de treizeci de ani suntem colegi și colaboratori iar a doua oară că, de aproape treizeci de ani ”m-au primit în branșă”, mai concret, făceam și eu parte din fanfară oarecum. 

       Dar să lăsăm vorbăria și să trecem la fapte. Ne-am întâlnit la 15.00 la Monumentul Eroilor Români din cimitir și, grupați, am mers la foștii colegi din Cimitirul militar - Plut.adj.șef Panfil Buran, Plut.adj.șef Ionel Georgescu și Plut.adj.șef Marcel Parfene. Lt.col.(r) Boldiș Zoltan a vorbit despre cei dispăruți, am rostit împreună ”Tatăl Nostru” și am trecut fiecare să le aprindem o lumânare, i-am pomenit în discuțiile noastre ca și cum ar fi alături de noi iar, înainte să-i lăsăm să-și doarmă somnul de veci, le-am cântat, înlăcrimați (nu-i metaforă) ”Cerul e dorul meu, sunt călător”.

      A doua parte a micii noastre sărbători s-a desfășurat la Restaurantul Principesa Margareta, unde i-am sărbătorit pe cei trei octogenari - Plut.adj.șef Traian Buran, Plut.adj.șef Constantin Sava și Plut.adj.șef Stelică Burcea. 

          De la Salonta ne-am bucurat de prezența Plut.adj. Ștefan Dochițoiu - fost membru al Fanfarei între anii 1985 - 1993. De asemenea au mai fost prezenți prieteni și colaboratori ai fanfarei - Nicu Fărcuț, dl. Palladi, Toma Gyuri, Ioan Jimon, Lt. col.(r) Feja Adalbert, Mr.(r) Vasile David. 

Simion SUCIU

GALERIE FOTO