marți, 21 martie 2017

IOAN BUTEANU 1848 - 1914

BUTEANU, Ioan***: Profesor, director al liceului, autor de manuale şcolare, publicist. S-a născut pe 25 martie 1848 la Carei – A decedat la 24 aprilie 1914 în Oradea. Şcoala primară  a făcut-o în oraşul natal, iar studiile secundare şi superioare la Academia Teologică din Oradea. In  anul 1871  a fost numit profesor suplinitor, iar în 1882 după ce  a trecut examenul de capacitate la Universitatea din Budapesta, profesor titular definitiv la liceul din Beiuş. În anul şcolar 1888-1889  a suplinit la direcţiunea şcolii pe P. Mihuţiu, iar din 1889 a fost numit director titular, conducând până în anul 1907 această citadelă de răspândire a ştiinţei şi culturii, a ideii unităţii de neam, limbă şi teritoriu a tuturor românilor. Aprecierea activităţii sale se materializează şi în ridicarea sa pe treptele ierarhiei bisericeşti fiind înaintat la rangul de protopop şi arhidiacon onorific, iar electoratul local l-a trimis, în anul 1905, să îi reprezinte interesele în parlamentul de la  Budapesta. In 1907 a fost numit director al Şcolii normale din Oradea şi canonic al capitlului bisericii catedrale din Oradea, iar din 1913 prepozit al aceleaşi biserici.
Politica şcolară a statului dualist prin Legea din 1883 şi apoi modificarea ei pe baza articolului 30 din acelaşi an, va determina şi unele schimbări la gimnaziile româneşti care îşi păstrau încă caracterul confesional. Astfel, limba maghiară trebuia să se înveţe în mai mare măsură ca până atunci. “Ca o reacţie imediată la intrarea în vigoare a acestui articol de lege şi a planului de învăţământ modificat, conducerea celor trei şcoli româneşti de tradiţie din Transilvania, din Blaj (înfiinţată în 1754), Beiuş (1828) şi Năsăud (1863) iau iniţiativa convocării unei conferinţe a delegaţilor corpurilor profesorale… Conferinţa va fi convocată la Blaj în zilele de 8 – 11 aprilie 1885… La conferinţă participă alături de directorii celor trei gimnazii Ioan Antonelli de la Blaj, Petru Mihuţiu de la Beiuş şi Ioan Ciocan de la Năsăud şi câte trei profesori de diferite specialităţi pentru a putea discuta cât mai multe probleme prevăzute în program… Reprezentanţii profesorilor prezenţi erau de la Blaj –Ioan German, Alexandru Uilăcan şi Iosif Hossu, de la Beiuş –Teodor Roşu, Ioan Buteanu şi Vasile Leşianu  iar de la Năsăud – Maxim Pop, dr. Paul Tanco şi dr. Artemiu Alessi. Dintre aceştia majoritatea au fost profesori cu renume, cu o bogată activitate didactică, cultural ştiinţifică şi luptători pentru drepturile naţionale… Cu o activitate meritorie şi vastă se va distinge profesorul, Ioan Buteanu de la gimnaziul beiuşan… Poseda o vastă cultură literară şi istorică, calităţi ce au adus liceului un nou avânt…” (Căluşer, Iudita. Un moment semnificativ din relaţiile…  În:  Crisia (Oradea). An. 8, 1978, p. 417.
Scrieri: - Istoria literaturii maghiare până la 1500, după Toldy.  Gherla, Imprimeria Aurora, 1885; - Gramatica limbei române. Lucrată pe baze sintactice de… Gherla, Imprimeria Aurora, 1887; - Stân’a de Vale. Cu o privire scurtă la Regiunea munţilor Bihoreni de…  Gherla, Imprimeria Aurora, 1887; - Câteva observaţii la chestiunea ortografiei;  - Cuvânt rostit cu ocaziunea jubileului de 50 de ani de preoţie a episcopului Mihail Pavel;  - Cuvânt rostit la festivitatea jubiliară, organizată de tinerimea şi corpul profesoral din prilejul activităţii de 40 de ani a prof. Gheorghe M. Marinescu;  - Despre  u final şi jumătăţit;  - O privire fugitivă asupra trecutului institutului nostru;  - Păreri despre propunerea limbilor străine;  - Sistema divizibilităţii numerelor;  In:  Programa Gimnaziului superior Greco-catolic Beiuş dintre anii 1876 – 1887 şi anul 1902.

Referiri: -Aniversarea morţii episcopului Mihail Pavel.   În:   Beiuşul (Beiuş). An. 5, nr. 23, 7 iun. 1925, p. 4; - Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc. Vol. 1. 18OO-1891… nr. 345; - Crăciun, Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Buşiţia… p. 49, 50, 64; - Duma-Suceveanu, Constantin. Documentar.    În:   Pagini de ucenicie (Beiuş). An. 5, nr. 2 (8), 1971, p. 33-37. p. 33; - Faur, Viorel. Biblioteca Despărţământului Beiuş al Astrei” (1898-1918).    În:  Crisia (Oradea). An. 6, nr. 6, 1976, p. 121-143, p. 122. - Faur, Viorel. Cultura românilor din Bihor… p. 48, 58, 51, 64, 83, 114. - Faur, Viorel. Istoricul constituirii despărţământului beiuşan al Astrei (1897-1898). An. 7, nr. 7, 1977, p. 389-419, p. 397, 400, 403, 404, 414; - Faur, Viorel. Pagini din lupta poporului din sudul Bihorului pentru afirmarea culturală (activitatea Despărţământului beiuşan al Astrei între anii 1898-1918).   În:  Crisia (Oradea). An. 8, nr. 8, 1978, p. 433-492, p. 434, 471; - Faur, Viorel. Societatea de lectură din Oradea 1852-1875 (studiu monografic)… p. 80, 100, 281, 315. - Faur, Viorel şi Apan, Mihai.  Manifestări politice ale populaţiei româneşti din Bihor între 1870-1905.    În:  Crisia (Oradea). An. 14, nr. 14, 1984, p. 53-61, p. 58; -  Faur, Viorel şi Popovici, Ioan.  Contribuţii la istoricul Casinei române din Beiuş (1871-1918).    În:  Crisia (Oradea). An. 8, nr. 8, 1978, p. 213-227, p. 215, 219, 225; - George Bariţ şi contemporanii săi. Vol. 4… p. 301, 303, 308; - Promoţia 1900 din Beiuş.   În:   Beiuşul (Beiuş). An. 5, nr. 23, 7 iun. 1925, p. 4;  -  Tripon, A.  Almanahul Crişanei. Judeţul Bihor… p. 343; - Triteanu, Mihail. Luceafărul 1902-1920. Indice bibliografic analitic… nr. 3169. (I. I.)

miercuri, 15 martie 2017

MIRON ABRUDAN 1913 - 1986

ABRUDAN, Miron***: Poet ţăran. S-a născut în 19. Martie 1913. "Activitatea sa poetică se situează în rândul celor care reprezintă tradiţionalismul nostru literar. S-a născut în anul 1913, în comuna Căbeşti. A urmat şcoala satului şi mai târziu şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Oradea. A funcţionat în calitate de cântăreţ bisericesc în postul al II-lea în strana bisericii catedrale Oradea-Beiuş, până la data de 15 aprilie 1947, când şi-a cerut transferarea în satul natal. De la moşii şi bunicii săi a auzit şi a cules multe învăţături bune, pe care le-a urmat cu sfinţenie. Îndrăgit de înţelepciunea acestora, de frumuseţea graiului lor a urzit primele versuri... Miron Abrudan ca şi Isaia Marele , e poetul satelor. Stând alături de confraţii săi de trudă, la coarnele plugului, în prietenia păsărilor, codrilor şi isvoarelor a cântat cu multă măiestrie această convieţuire a omului cu natura… " . A  încetat din viaţă la 1 decembrie 1986.
A publicat poezii în: Lumina Satelor, Gazeta de Vest, Curierul, Ecoul, Biserica şi Şcoala, Familia Creştină, Glasul Bihorului, Beiuşul, Legea Românească, Plai românesc, Agricultura Socialistă, Crişana, Flacăra, Îndrumătorul cultural şi altele. A participat la emisiuni pe posturile naţionale de radio şi TV. A cunoscut personalitaţi artistice: A. Andriţoiu, Veturia Goga, A. Paunescu, Gh. Pituţ, D. Fărgaşiu, Ioan Bradu, C. Parasca, N. Brânda, N. Davideanu, Alexandru Chira, dintre care mulţi i-au trecut pragul. A  publicat: Eclesiastul, versuri, în Tipografia Diecezană - Arad, 1937. Au rămas în manuscris următoarele lucrări: Vorbe cu tâlc, Isvoare în pustiu, versuri; Flori în natură, poezii; Umbre în haos, poezii; Lacrimi de departe, poezii; Flori din inimă, poezii; Figuri şi Icoane, poezii ocazionale; Urări, în versuri; Istorioare morale cu tâlc; Sorin, poem în versuri. (S.S., S. O.)

Resemnare

Mi-e dor de alte lumi eterne
Nestrăbătute de poteci
Pe buza cărora s’ aşterne
Frumos, viaţa cea de veci…

Aş vrea să plec curând, departe
Spre ‘nseninări fără apus
Să las vieţile deşarte
Ce-atâta lume au răpus…

M am săturat de-atîta vreme
De-atâta haos şi abis;
De ofilite crizanteme
Ca umbra unui searbăd vis.

Nedreptatea e stăpână
Regină pe acest pământ
Purtată’n braţ, mânăn mână
Pe frunţi, în chiote şi’n cânt.


Ce-au căutat aicea hunii?

Se-ntreabă, seara, Raza Lunii
„Ce-au căutat aicea hunii?”

Ce-au căutat cu armăsarii
Pe-aici, toţi răii şi barbarii?
Ce-au căutat, lovească-i mila
Toţi veneticii lui Attila

Venit-au ca străini păgâni
Şi-acum se fac aici stăpâni.
Visează că-s a lor Carpaţii
Că i-au zidit grofii, magnaţii.

Se-nşeală însă-n visul lor
Şi-n fantezii, şi-n vremuri mor.
Se schimbă hărţi, oricine crede
Dar nu aşa la masa verde.

O hartă trainică, neruptă
Se scrie pe câmpul de luptă
Cu sânge de viteji eroi
Nu cu stulouri de ciocoi.
Cât soarele va fi ceresc
Aici e totul românesc.

De-aceea
 Întreabă, seara, Raza lunii:
 “Ce-au căutat aicea hunii?”

    Scrisă  in 1940, dupa Diktatul de la Viena

Volume: Cântare pentru oamenii de azi - Antologie de creaţie literară - poezie, proză, teatru, eseu. CCES Bihor - Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi Mişcării Artistice de Masă. Oradea, 1981. Stare de dor – poeţi şi pictori ţărani. Editura Sport – Turism. Bucureşti, 1983.

Referiri: Bradu, Ioan. Poeţii şi prozatorii Bihoreni… p. 149-153.