joi, 27 iunie 2013

Aleşii bihoreni au participat alături de alţi 300 de voluntari la construcţia de locuinţe pentru familii cu venituri mici.



            În această săptămână, la Beiuş se desfăşoară evenimentul de talie europeană Build the Wesley Way în cadrul căruia se vor construi 10 case în doar 5 zile cu ajutorul voluntarilor,  majoritatea elevi şi profesori la Colegiul Wesley din Dublin, Irlanda. Celor peste 300 de voluntari li s-au alăturat joi şi parlamentarii bihoreni alături de aleşii locali. Aceştia au lăsat la o parte disputele politice şi şi-au unit energiile într-un efort comun în folosul nevoiaşilor muncind cot la cot cu ceilalţi voluntari. Printre participanţi s-au numărat: senatorul Cristian Bodea, deputatii Gheorghe Danut Bogdan, Gheorghe Costin, Liviu Laza Matiuţă, prefectul Claudiu Pop primarul Adrian Domocos şi viceprimarul Gabriel Popa precum şi fostul primar Nicu Silviu Odobasianu alături de câţiva consilieri locali.
 

            „Pe mine personal mă mişcă acest eveniment şi îmi doresc ca ceea ce se întâmplă aici la nivelul implicării acestor elevi să fie un exemplu şi pentru copiii din ţara noastră. Văd aici tineri care nu sunt în barurui sau cluburi, ci dau o mână de ajutor celor care au nevoie, ceea ce este cu adevarat extraordinar.” mărturiseşte prefectul Claudiu Pop.

            Împreună au ajutat la acoperirea cu ţiglă a uneia din casele construite în cadrul proiectului. La finalul acţiunii de voluntariat, politicienii au participat la o masă rotundă alături de dna Elena Şerban, director naţional Habitat for Humanity România; reverendul Nigel Mackey coordonatorul echipei de voluntari din Irlanda; Marcel Coroiu şi Florian Bacoş, preşedintele şi vicepreşedintele Habitat Beiuş precum şi Mircea Jurcan, directorul asociaţiei beiuşene.     

            „Suntem într-o mare recesiune şi în Dublin, dar credem cu tărie că tinerii noştri trebuie să înţeleagă că nu există recesiune în privinţa generozităţii, a dărniciei, a compasiunii, a timpului pe care ei îl pot dărui altora.” spune Nigel Mackey.

            În cadrul discuţiilor purtate, aleşii au căzut cu toţii de acord că ar fi utilă o îmbunătăţire a legii voluntariatului care să încurajeze acest tip de activitate şi au plecat din şantier hotărâţi să facă demersurile pentru o iniţiativă legislativă în acest sens care să încurajeze atât ONG-urile cât şi dezvoltarea voluntariatului naţional. Nici unul n-a plecat fără a promite că va reveni ca voluntar în acţiunile viitoare.

joi, 13 iunie 2013

MINUTUL DE GLORIE


      
Totul a inceput de la o cafea... in urma cu trei saptamani.  Victor Damian mi-a spus ca in Cimitirul Eroilor e dezastru. Am mers pana-n Deal si am constatat ca asa era. Apoi, de acum trei saptamani si pana ieri la pranz, impreuna cu M.M. Tasica Bursasiu, initiatorul si sufletul actiunii, Cpt. r. Victor Damian, Cpt. r. Fanica Horvath, Cpt. r. Toni Jurca, M.M. Eugen Butuc si cap. Ioan Foghis de la U.M. 01343, cu sprijinul primarului Adrian Domocos, a comandantului garnizoanei Lt.col. Mihai Sopota si a presedintelui Filialei Beius a ANCMRR col.r. Nicolae Pacala am trecut la ofensiva: s-au curatat peste 230 de cruci si doua monumente de depunerile de licheni cu peria de sarma, s-au indreptat bordurile, s-a cosit iarba, s-au taiat lastarii, maracinisul , s-au toaletat pomii si arbustii ornamentali, s-au scos aproape doua camioane de vegetatie, s-au reconditionat inscrisurile de pe cruci si monumente iar in final, ca la armata, s-au dat bordurile cu var.
Iar azi, cand peste 250 de beiuseni, printre care si deputatii Gheorghe Danut Bogdan si Gheorghe Costin, au venit sa-si cinsteasca eroii, cimitirul arata " ganz".
          Dupa onorul Garzii de Onoare constituita din militari ai U.M. 01343  si Detasamentului de Pompieri Beius, intonarea Imnului de Stat al Romaniei si slujba religioasa a luat cuvantul, din partea cadrelor militare in rezerva si in retragere col.r. Ioan Ojica, fostul comandant al garnizoanei, care a evocat sacrificiul eroilor, incepand cu martirii beiuseni Nicolae Bolcas si Ioan Ciordas, continuand cu fapta eroică a maiorului Valeriu Carp, cu eroul beiusean Lt.Col. Nicolae Cristescu, cu "legenda" vanatorilor de munte - general Leonard Mociulschi si incheind cu eroul zilelor noastre - sublocotenent P.M. Mihail Anton Samuila. Apoi, primarul prof.ec. Adrian Domocos a cuvantat despre eroii beiuseni mai putin cunoscuti - ucenicii carora li s-au taiat mainile in locul numit "La Ciungi" dar si despre importanta cinstirii eroilor si semnificatia sarbatoririi Inaltarii Domnului. A urmat depunerea de coroane si jerbe de flori la Monumentul Eroilor Romani cazuti pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist si Monumentul Eroilor Sovietici.
          O sa spuneti: " Si unde-i minutul de glorie?" Si am sa va raspund - minutul de glorie l-am avut in momentul in care lumea a intrat in cimitir, a ramas surprinsa iar unii au intrebat: "Cine a aranjat cimitirul?" Cineva din multime a spus: "Pensionarii militari". Si in acel moment am fost mandru ca sunt si eu unul dintre ei. Si am mai fost mandru ca spiritul de corp in Beius inca n-a murit. Si am mai fost mandru ca in Beius sindicalistii militari, membrii ANCMRR, militarii activi si civilii inca mai traiesc in acelasi spirit - SPIRITUL BEIUSULUI.

Mai multe fotografii pe http://scmdbeius.blogspot.ro/2013/06/minutul-de-glorie.html

vineri, 7 iunie 2013

JOS LABELE DE PE ROSIA MONTANA - AURUL ESTE AL ROMANILOR!

La insistentele publicului si constientizand acutizarea problemei legate de avizarea proiectului minier de la Rosia Montana, regizorul documenatrist Fabian Daub a pus la dispozitie, online, filmul documentar ”Rosia Montana – un loc la marginea prapastiei
Mai jos gasesti mesajul regizorului catre publicul romanesc: 
“Din cate am aflat, situatia politica privind proiectul minier de la Rosia Montana devine din ce in ce mai dramatica, existand intentia de a modifica, printre altele, Legea Minelor. De aceea m-am hotarat sa ofer spectatorilor din Romania posibilitatea de a viziona online filmul “Rosia Montana – un loc la marginea prapastiei”, sperand ca aceasta va contribui la declansarea unei dezbateri publice cat mai largi si benefice tuturor partilor implicate.
cu drag, Fabian Daub”
 
Despre Rosia Montana – un loc la margine de prapastie regizorul Cristian Mungiu a declarat: ”Acuma (26 septembrie – 5 octombrie 2012) am fost la un festival la Hamburg. Ma duc foarte rar sa vad filme intr-un festival pentru ca am propriile mele treburi acolo si nu am niciodata timp, dar am vrut sa vad un documentar german despre Rosia Montana, l-am vazut, acum a fost si la Astra, la Sibiu, si mi s-a parut ca cu fictiunea e foarte greu sa faci ceva mai echilibrat, mai rezonabil si mai onest decat a facut omul ala, care nu e roman si n-are niciun parti pris. Am luat legatura cu el pentru ca mi s-a parut mai important sa-i popularizez filmul inainte sa-mi pun problema daca eu voi face sau nu un film despre subiect.”
Urmareste documentarul pe http://youtu.be/2D-sIbnnpBI
Cu prietenie,
Ionut Parausanu
www.ecosemnal.ro


VREM o Romanie curata, fara cianuri si fara gaze de sist !ROMANIA ESTE A NOASTRA, A ROMANILOR!

 

 NU CONTAMINARII IREVERSIBILE a solului si apelor freatice, prin experimente chimice de masa, initiate de corporatii suspecte si sustinute de o administratie captiva, hipnotica, majordomica, incapabila sa ia chiar si cea mai simpla decizie in folosul tarii. 

DECIZIILE TREBUIESC LUATE PENTRU ROMANI!

Preluare: http://www.youtube.com/watch?v=YIGBD-n6n5o&NR=1&feature=fvwp

joi, 6 iunie 2013

Liceul de Arte Oradea - Recital Vlad David


Cu mai bine de doua saptamani in urma am primit o invitatie la un recital de absolvire. Obisnuit cu tot soiul de serbari scolaresti de absolvire mi-am zis”Mare scofala – cateva cantecele acolo, aplauze, strangeri de mana, etc, etc.” . Si a venit ziua cea mare. Si nu mica a fost surprinderea mea cand mi-am dat seama ca, in fata mea, pe scena, nu erau niste scolari ci niste artisti. Efectiv, m-am trezit intr-o sala de concert. Nu pot sa exprim bucuria pe care am simtit-o. De multa vreme nu mi s-a mai intamplat asa ceva. Poate in secolul trecut, cand mai prideam cate-un loc  la Ateneu. Dar acele vremuri sunt departe, la fel si Ateneul, la fel si multe, multe altele...
Si mi-am spus – nu-i de mirare ca avem voci extraordinare care au cucerit lumea, nu-i de mirare ca suntem asa de sus pentru ca NOI AVEM SI ALTII NU. O spun cu satisfactie, cu mandrie de roman, si cu multumire pentru dascalii care reusesc sa ne ridice copii atat de sus.
Cuvine-se sa amintim ca alaturi de Vlad David, au urcat pe scena Liceului de Arte Oradea tenorii Bede Robert, Bede Laszlo, Chirila Sergiu, baritonul Ganea Florin, Corul “Ariston” – dirijor Schneider Arnold. La reusita acestei manifestari si-au adus aportul prof. Boboia Marian, as.univ. dr. Hinsu Maris Florin, prof. Benczedi Monica, prof. Horhat Valentina si, desigur, prof. Bontu Aurica – cea care l-a pregatit pe Vlad in cei patru ani de liceu.
Si pentru ca acest recital a avut loc de Ziua invatatorului, un gand frumos pentru dascali, acei truditori care ne scot din bezna nestiintei si se bucura de succesele noastre, stiind ca au lasat o particica din sufletul lor si noua, cei pe care ne-au invatat.

marți, 4 iunie 2013

Habitat for Humanity România – câştigător pentru al treilea an consecutiv la Gala Societății Civile cu proiectul Big Build




Bucureşti, 4 iunie 2013. Proiectul Big Build 2012 al Habitat for Humanity România a câștigat premiul I la cagetoria Voluntariat la cea de-a 11-a ediție a Galei Societății Civile. Big Build obţine pentru al treilea an consecutiv premiu la această prestigioasă competiţie, demostrând că este cel mai bun proiect de voluntariat al anului.

„Le mulţumim tuturor voluntarilor români şi străini care au fost alături de noi la Big Build 12 şi ne-au ajutat să îmbunătăţim fundamental calitatea vieţii pentru 14 familii din Oradea şi Craiova. De asemenea, le mulţumim partenerilor şi susţinătorilor noştri, precum şi comunităţilor locale pentru încrederea, pentru eforturile şi suportul lor în acest proiect”, declară Elena Şerban, General Manager Habitat for Humanity România.

Evenimentul de construcţie accelerată Big Build, aflat la a partra ediţie, a avut loc anul trecut între 1 şi 5 octombrie, în paralel în două oraşe – Preajba, Dolj şi Oradea, Bihor, și a avut ca scop atragerea atenţiei asupra situaţiei locuirii în România. Fundaţia Vodafone, partenerul principal, a susţinut evenimentul pentru al patrulea an consecutiv, cu o sponsorizare în valoare de 100.000 Euro şi cu implicarea a 300 de voluntari angajaţi pe santierul din Preajba, dar şi cu implicarea companiei Celestica din Oradea care a finanţat construirea a două din locuinţe la Oradea cu ajutorul a peste 100 de angajaţi ce s-au alăturat celor 50 de voluntari din Irlanda de Nord.  Pe cele două şantiere Big Build 12 din Preajba şi Oradea au fost prezenţi reprezenzanţi mass-media locali şi naţionali, bloggeri, personalităţi şi autorităţi publice din comunitatea locală, precum şi familiile beneficiare, care s-au implicat direct în construcţia propriilor locuinţe. De asemenea, familiile au contribuit benevol şi la construcţia locuinţelor celorlalte familii partenere.

Proiectul Big Build 2012 a însemnat:
·         Construcția a 14 locuințe noi pentru 14 familii beneficiare din localitatea Preajba, județul Dolj şi Oradea, judeţul Bihor (în total 36 de beneficiari) în doar 5 zile.
·         Coordonarea a 200 de voluntari pe zi, în medie, 20.000 de ore de voluntariat în total.
·         Încurajarea voluntariatului străin în România prin atragerea și coordonarea, timp de o săptămână, a unui grup de 50 de voluntari din Irlanda de Nord.
·         Responsabilizara beneficiarilor Big Build implicându-i în construcția propriilor case și a altora, prin efectuarea de către fiecare familie beneficiară a 600 de ore de voluntariat.
·         Din comunitatea bloggerilor, care au lucrat împreună cu familiile beneficiare, au făcut parte: Alex Tunaru, Roxana Bursuc, Anca Duma, Elena Cîrîc, Răzvan Baciu, Andreea Stan, Auraş Mihai, Oana Brătilă, Alin Pândaru, Lavinia Marica, Toma Nicolau, Adrian Ciubotaru, Lavinia Biberi, Ruxandra Predescu, Cristian Clita, Dan Dragomir, Andreea Burlacu, Ionuţ Oprea, Ioana Onicioiu, Adrian Duma, Marius Octavian Călugăru, Răzvan Irimescu, Gabriel Călugăru şi Aurel Geambaşu.
·         Personalităţile participante la evenimentul Big Build 12 au fost: Mariana Ionescu Căpitănescu, Marius Măgureanu, Ionel Garoafă, Lavinia Birsoghe, Constantin Enceanu de la Ansamblul „Maria Tănase”, Cătălin Baicuş, Nataşa Raab de la Teatrul Naţional şi Alina Şerban de la TVR Craiova.
·         Implicarea mediului privat în acțiuni sociale prin atragerea a 500 de angajați din partea mai multor companii din România, să voluntarieze pe șantierele Habitat.

luni, 3 iunie 2013

92 de ani de la aparitia ziarului "Beiusul"


Dorinţa intelectualilor beiuşeni de a avea o gazetă proprie s-a realizat abia în anul 1921 când, sub conducerea avocatului Nerva Traian Cosma a apărut săptămânalul “Beiuşul”, ziar de propagandă naţională, în paginile căruia sunt prezente literatura, arta, ştiinţa, politicul, socialul.  Hebdomadarul “Beiuşul” şi-a început drumul la 1 iunie 1921. Programul propus s-a desprins în esenţă din două articole redacţionale: “Cuvântul nostru” publicat pe prima pagină a numărului 1 şi “Cuvinte bătrâneşti” publicat în numărul 2. Întemeietorii lui erau convinşi că în vechea lor cetate de cultură românească exista un mediu temeinic pregătit pentru difuzarea largă, prin presă, a cuvântului tipărit. Conducerea redacţiei a fost exercitată de fondatorul şi proprietarul său dr. Nerva Traian Cosma, până în 1934, data încetării sale din viaţă. Aşa cum a mărturisit redacţia, după succesul repurtat în prima jumătate de an, la “Beiuşul” au venit condeie probate şi scriitori de valoare care au onorat cu scrisul lor paginile publicaţiei săptămânale, iar cotidianele din Bucureşti, Cluj  şi alte oraşe au remarcat nu odată articolele ce le conţinea. Si întradevăr… după publicitatea care şi-o face,  “Beiuşul” câştigă colaborarea lui Nicolae Iorga, Roman Ciorogariu, Onisifor Ghibu, Gheorghe Ciuhandu ş. a. care vor spori prestigiul publicaţiei. “Beiuşul” apare săptămânal, dar sunt şi excepţii, ieşind de câteva ori  şi câte două numere cumulate. Seria I a rezistat material şi moral numai până la finele lunii ianuarie 1926, după care, cuplările de 2-3 sau chiar 4 numere se înmulţesc, sau numeroase numere nu mai apar… Intre anii 1926 – 1930 Biblioteca Universităţii din Cluj întreţine o intensă corespondenţă cu redacţia “Beiuşului” şi cu “Doina” [Tipografia şi Librăria “Doina” Beiuş, editură], cerând insistent numerele neprimite, la care aceştia răspund că nu s-au mai tipărit… La 15 august 1942 în condiţii grele şi complicate pentru poporul român, a reapărut “Beiuşul” în seria a II – a, serie care se deschide cu articolul program “Pornim din nou la drum” în care sunt relevate direcţiile de activitate propuse, identice în conţinut cu cele ale vechiului program… Unul din dezideratele tradiţionalismului ardelean cultivat încă de Tribuna, Familia, Luceafărul, precum şi de către alte organe de presă din Ardeal, a fost cultura naţională, iar “Beiuşul” a continuat aceasta, însă în condiţii noi, de după Unirea cea Mare… Pentru promovarea şi difuzarea acestei culturi atât de mult şi insistent cerută în această zonă ziarul deschide o rubrică specială: “Foiţa Beiuşului”  - în prima serie – şi “Beiuşul cultural” în seria a II-a… “Beiuşul” a fost gazdă primitoare pentru mulţi oameni de cultură… Nicolae Beldiceanu, Ion Alexandru Brătescu – Voineşti, Panait Cerna, Şt. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, Ioan Agârbiceanu, Alexandru Vlahuţă, Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu ale căror scrieri au fost preluate din alte publicaţii. Citarea autorilor este în ordinea cronologică de publicare… Dintre bihoreni: Alexandru Munteanu, Viora din Bihor (Viora Ciordaş n.n), Doina Delacriş  (Ana Taşcu născută Bucur n.n.), Constantin Pavel, Roman Ciorogariu, Traian Tămaş, Petru E. Papp,  Ion Bradu, Florian Lăzureanu, Miron Abrudan, Traian Dorz, Ioan Roşu, Teodor Roşu, Titus L. Roşu, Lucian Bolcaş, Vasile Sala, Gavril Cosma, Vasile Bucur, Traian Amos Pinteriu şi mulţi alţii. Credem că trebuie menţionat faptul că  problematica culturală ocupă mai mult spaţiu în seria a II-a decât în prima. (Bărăetaru, Dumitru. Literatura în ziarul “Beiuşul”. Comunicare ştiinţifică). (I. I.)

SPICUIRI DIN ZIARUL "BEIUSUL"

Schimbul coroanelor ungureşti
La retragerea coroanelor, anul trecut s’a spus, că ceice nu le vor declara, le-au pierdut pentru vecie. Şi s’a făcut schimbul avantajos de 1 : 2. Mulţi şi mai ales cei cari nu se încredeau în trăinicia stăpânirii româneşti nu şi-au declarat toţi banii şi aveam satisfacţia că răuvoitorii să sufere pe urma faptelor Ior. Ţăranii mai mult din neştiinţă încă/au rămas cu coroanele în buzunar, cari apoi au căzut prada speculanţilor ce le-au adunat pe un preţ de nimica, păgubind populaţia săracă. Spre marea noastră surprindere luna aceasta s’au primit din nou declaraţiile coroanelor speculanţilor, pentrucă majoritatea bancnotelor ungureşti au rătăcit în buzunarele acestora. Atragem atenţiunea autorităţilor noastre să cerceteze cu multă băgare de seamă justificarea declaraţiilor găsind modalitatea de a-l şi da în judecată pe cel vinovat

Societate

cooperativă şi de consum orăşenesc “Beiuş”. Sub acest nume s-a deschis în piaţa dr. I. Ciordaş, după  multe greutăţi o societate de mare bine-facere, care urmăreşte ieftenirea tuturor arti-clelor de prima ne-cesitate. De când s-a deschis, se şi observă o scădere pe piaţă. Scopul societăţii este să se îngrigească în locul prim de membrii ei, pe urmă să deschidă o magazie de unde să primească măr-furi şi ceilalţi comercianţi români din loc şi jur.   

Vama târgului

          Pe vremea, când boii se vindeau cu 30 – 40.000 de coroane, a fost cu dreptate ca Beiuşul să urce vama. Azi însă situaţia s-a schimbat. Vitele s-au ieftenit şi nici exportul nu va urca atât de mult preţul lor, când azi o păreche de boi buni nu trece mai bine de 2 – 3.000 lei. Deci când trebuie să umbli de zece ori cu ei la târg, e o nedreptate faţă de săteni să plătească 30 – 40 lei numai pentru vamă, afară de biletele de vite, despre a căror preţ vom mai vorbi. Cerem cu insistenţă, ca representanţa oraşului să scăriţeze de urgenţă vama.


REFORMA AGRARĂ ÎN PLASA BEIUŞ

(articol preluat dln zlarul Beiuşul nr1/ 1925)
Partidele politice se întrec a-şi aroga sieşi paternitatea reformei agrare, ce ne-a adus-o duhul vremilor şi dreptatea socială.
În parlament a fost obiectul unor discuţii tot atât de sterile: dacă reforma aceasta este un act de dreptate naţională sau socială. Noi zicern ‚că amândouă, îndatăce 1.600.000 jughere cad, trec în mâna populaţiei rurale, stăpânul cel mai îndreptăţit la glia strămoşească, răpită de străini.
Având în vedere greutăţile tehnice şi politice, guvernul a ordonat deocamdată arândările forţate, menite a satisface nevoile momentane ale ţărănimii rurale, lipsite de pământ şj păşune.
AnuI trecut Comisia agrară judeţană, condusă de d. magistrat Valentin lonescu, a împlinit după putinţă cererile drepte ale satelor noastre, aducând hotărări, ce le-a declarat definitive până la înfăptuirea reformei agrare.
Spre cea mai mare surprindere, sătenii noştri, în primăvară, au fost citaţi la Oradea - mare pentru a li se ceti hotărârea mai nouă prin care, la cererea Domeniului episcopesc, arânda se urcă la unii chiar cu 300%.
Aceste hotărâri au fost aduse de o comisiune nouă, compusă şi din membri cari habar n-au de agricuItură, cu atât mai puţin de stările de aici şi de nevoile populaţiei de la munte.
Aici, reforma agrară, în lipsă de pământ arător, se reduce la păşuni şi păduri, care formează în întregime proprietatea celor mai tipici reprezentanţi ai feudalismului: episcopia gr. - cat. şi cea romano-catolică, ce au moşii pe o întindere de 400.000 jugh. cad.
Nu înţelegem de ce călcându-şi cuvântul dat comisia a urcat arănda păşunilor chiar în vremea, cănd scăderea preţului vitelor a cernit sufletele ţăranilor noştri, care trăiesc aproape numai din prăsirea vitelor?
Motivul invocat de domeniul episcopesc, că are să plătească 129.000 lei dare de război, este pe cât de răutăcios pe atât de naiv, odată ce domeniul se putea regresa din esploatările de păduri, de la firmele şi fabricile ce-i aduc anual venite de milioane.
La stăruinţa oamenilor de bine şi în urma cererii satelor, Comisia în 13 1.c. a venit din nou la Beiuş unde revizuindu-şi hotărârile aduse în primăvară la Oradea, a scăzut arânda, deşi nu în tot locul. In general ţăranii, chibzuind şi ei asupra greutăţilor împroprietărirei, au plecat împăcaţi, aşteptând cu încredere exproprierea. Se cuvine la acest loc să esprimăm mulţumitele populaţiei din plasa Beiuş către d. preşedinte Valentin lonescu, frate venit din vechiul regat pentru a sluji celui mai mare act de dreptate socială şi naţională! Prin tactul răbdarea şi sentimentul său de echitate a contribuit mult la restabilirea autorităţii şi a respectului legilor, câştigând încrederea satelor în dreptatea românească.
îi atragem Ia acest loc atenţiunea asupra manoperelor viclene ale domeniului episcopesc din Beiuş, care pe la spate este aplicat să cedeze satelor teritorii ce le apără în faţa comisiei, ca proprii pentru silvicultură şi amenajare.
Le-am aflat târziu, dar vom reveni.