|
|
Deși sa născut în Timișoara, nu și-a uitat originea bihoreană. Relevantă este ”autobiografia” sa, din cântecul ” Lumea-mi zice bănățean ”:
Lumea-mi zâșe bănățean/ Eu mi-s pui de bihorean./ Mi-s dragi mie bihorenii/ Că mă trag din Zăvoienii/ Dă pă malul Crișului/ Din Țara Beiușului/ Din Țara Beiușului/ Biho-mi-e-adevărat Și cu inima curată/ Cu dor și dragoste multă/ Unde și pădurea cântă.…
Având un talent precoce, la doar 5 ani, pe scena Grădinii Capitol din Timișoara, a interpretat Cruce albă de mesteacăn , cântec învățat de la tatăl său, fapt publicat în presa timișoreană a vremii (1945 !). După 1945, mama îl constituie în trupa Teatrului de Copii din Timișoara, unde a evoluat frumos, învățând, printre altele, și să iubească oamenii și să încerce, în tot ce face, să realizeze bine și frumosul. Aici, va avea mentori pe mama sa și pe direcția teatrului, Suzana Comănescu, căreia îi poartă o amintire de neșters. Un văr al său mai mare, Gheorghe Moț, acum în SUA, îl ducea la spectacolele Operei timișorene, dar școlarul Tiberiu Ceia era și o mică vedetă în corul școlii. Era îndrăgostit și de orașul natal, care, în aceea vreme, era cel mai frumos din România, „un oraș al florilor și al oamenilor de a trăi bine”, unde „boarea” capitalistă, occidentală, ajungea mai repede, influențând în bine viața burgului timișan. Școala primară, gimnaziul, liceul le-a urmat în Timișoara. După absolvirea Liceului „CD Loga" din Timişoara, a urmat Şcoala Tehnică Financiară timp de doi ani. Apoi a urmat la Universitatea din Timişoara, unde visul sau era să termine Facultatea de Filologie. În 1967 a devenit profesor de limba şi literatura română şi tot atunci a cântat în cadrul emisiunii de televiziune „Dialog la distanta”, în concursul dintre Timişoara şi Iaşi. A câștigat și a devenit oficial interpret de muzică populară, în seara de 21 mai.
 Tiberiu și Anca Ceia |
Anul 1967 este unul de referință în viața lui Tiberiu Ceia: a absolvit facultatea, sa căsătorie cu Anca Gligor, profesoară, fostă colegă de facultate, și și-a făcut lansarea oficială la TVR. Au urmat anii de profesorat, de director de școală, de director al Ansamblului „Banatul”, de redactor-șef la TVR Timișoara, apoi de director al Studioului timișorean. A fost, între 1978-1994, solist al Ansamblului „Rapsodia Română”, din București, al Filarmonicii din Brașov, al Ansamblului „Hațegana” din Hunedoara. Din 1995 lucrează în TVR, realizând emisiunile „Cântecul de-acasă” și „Sărbătoare la zi mare”, unde promovează autenticul, valoarea și tinerețea. În cei peste 50 de ani de activitate în slujba cântecului, a colindat aproape întreaga țară, cu spectacole și turnee, festivaluri și întâlniri de specialitate, dar și Europa, cele două Tiberiu Ceia și Ioan Degău
Americi, Australia, Japonia etc. Ar fi putut rămâne oriunde, dar rădăcinile nu l-au lăsat, Tiberiu Ceia fiind convins că „ un român aici găsește locul, acasă numai”. De altfel, n-a fost nici ca om, nici ca artist, un adept al compromisurilor majore. „Poate am greșit, dar numai din dorința de a face bine ”, spune Tiberiu Ceia, dar „nu am făcut compromisuri”. Are un băiat, pe nume Cristian (50 de ani în 2019), care trăiește în California, căsătorie cu Jennifer Klabunde, și o nepoată, pe JuIia Anca (21 de ani în 2020), de care îi este dor, „ așa cum numai românilor le este dor ”! răpusă de o boală necruțătoare.
A înregistrat peste 20 de albume din care amintim:
- Mă dusei la Vărădie, Vinil, Electrecord, STM-EPE 01399 (1977)
- Tot așa mă bate gândul, Vinil, Electrecord, ST-EPE 01739 (1980)
- Doi voinici din lumea mare (împreună cu Ion Dolănescu), Electrecord, ST-EPE 02016 (1982)
- Dragu mi-i să cânt prin sat, Vinil, Electrecord, ST-EPE 02293 (1983)
- Tiberiu Ceia, Vinil, Electrecord, ST-EPE 02669 (1985)
- Glas de clopot, Vinil, Electrecord, ST-EPE 03910 (1991)
- Tiberiu Ceia (1980), Casetă, Electrecord, STC 00109
- Glasul meu nu-i de vânzare, Casetă, Electrecord, STC 001139 (1996)
- M-am gândit,l, să-ți cânt (1990), Vinil, Electrecord, ST-EPE 04141 (1992)
- Frumoasă vecină noastră (1998), CD, Electrecord, EDC 253
- Bănățeanu cât îi viu (2003), CD, Electrecord, EDC 441
- Mi-o fost drag în viața mea (2006), CD
- Discuri de 7 inch
- Tiberiu Ceia, Vinil, Electrecord, EPC 10.025 (1968)
- Tiberiu Ceia, Vinil, Electrecord, EPC 10.308 (1973)
- Tiberiu Ceia, Vinil, Electrecord, 45-STM-EPC 10.459 (1976)
- Compilații
- Fonoteca de Aur, Casetă, Studio Recording (1997)
- Tiberiu Ceia și invitații săi (2008), CD, IJAC Music Production, IMP-004
- Frumoasă vecină noastră (19 aprilie 2012), CD, Taifasuri, 358, etc.
De asemeni, să remarcăm și melodiile devenite șlagăre: Sorocul
(1959), Câtu-i sătul meu de mare
(1965), Toată lume-mi zice lotru
(1973), Dragu-mi-i să cânt pe-afară
(1976), Douăzeci de primăveri (1976) , Timimărul
apă-, 1976ișără, 1977 (1977), Scoate, mândră, calu-afară (1982), Bată-te, mândruță, bată (1983), Bătrânețe, bătrânețe (1983), Eu mi-s Pavel din Banat (1983), Descunună-mă, părinte (1991) etc., etc., care le adăugăm și altele nu mai celebre : Umblu noaptea ca și-un lot, Glasul meu nu-i de vânzare, De ce, mândro, n-ai venit, Cine scârțâie fântână, Trandafir crescut în iarbă, Busuioc de prin Banat, Zice Efta din vioară, Am umblat din tot am stat de mirare și m-am crucii. mesteacăn, Lumea-mi zâș bănățean etc.
Referiri : - Degău, Ioan. Cântecul de după cântec . Editura Primus. Oradea, 2010. p. 364-368. (ID)
