MIHAI COSMA (1884 – 1940). Protopop ortodox de Ineu (județul Arad). Delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, reprezentând Cercul Ineu. Deputat în Parlamentul României.
S-a născut în 6 septembrie 1884, în Beiuș, fiul lui Mihai și Ecaterina (Catița) Cosma. A încetat din viață, în urma unei suferințe cardiace cronice, în 6 noiembrie 1940, fiind înmormântat în Cimitirul din Deal din Beiuș, în memorialul familiilor Ilarie Crișan.
După absolvirea Liceului „Samuil Vulcan”, promoția 1902, va urma teologia la Arad. Om cu vocația studiului, Mihai Cosma avea să dobândească Diploma de Licență, eliberată în 3 februarie 1927, a Facultății de Drept din Cluj, cunoștințele dobândite aici-i de un real folos ca administrator protopopesc și ulterior protopop de Ineu, cât și în activitatea parlamentară.
De la 1 septembrie 1905, trei ani la rând, tânărul teolog a fost prefect de studii al Internatului de băieți ortodox român din Beiuș.
În vara lui 1906, a fost împreună cu corul „Lyra” din Beiuș, alături de alte reuniuni de cântări din Regat și Ardeal, la concursul coral organizat la „Arenele Romane” din București, la împlinirea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I.
Încă din anii studenției la Teologie, Mihai Cosma sa aflat în vâltoarea bătăliei de emancipare culturală și politică a românilor din Țara Beiușului, supuși unei furibunde deznaționalizări de către controlle statului dualist austro-ungar. A făcut parte din comitetul constituit pentru mobilizarea locuitorilor din zona Beiușului pentru a lua parte la impresionanta adunare organizată la 14 aprilie 1907 la Beiuș pentru a protesta împotriva pachetului de legi școlare din 1907, inițiată de ministrul Albert Apponyi, care intensifică politica de deznaționalizare a românilor. În august 1907, sa numărat între 9 și 9 de ani electorali responsabil implicați în campania pentru alegerea lui Vasile Lucaciu ca deputat de Beiuș în Parlamentul budapestan.
Într-un moment de cumpănă al Reuniunii de cântări „Lyra”, în programele căreia oficialii imperiale vedeau manifestări agitatorice, teologului Mihai Cosma ia fost încredințată conducerea corului, transformat într-unul bisericesc, pentru al proteja de furia autorităților și pericolul destrămării.
Sa căsătorie cu Lucreția Crișan, a treia dintre cele patru fiice ale lui Ilarie Crișan, primar al Beiușului între august 1921–mai 1923, a intrat într-o familie profund atașată de aspirațiile românilor care trăiau vremuri urgisite sub stăpânirea străină. Cumnatul său, avocatul și omul politic Dr. Gheorghe Crișan, a fost, între altele, secretar al Consiliului Național Român Central, deopotrivă al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și al Marelui Sfat Național Român, ministru al Ardealului, expert în delegația României la Conferința de Pace de la Paris (1919–1920). În încrengătura familii, avocatul beiuşean Augustin Ciavici, un alt cumnat de-al său, a fost senator în Parlamentul României. În același grad era înrudit Mihai Cosma și cu reputatul profesor Nicolae Mihulin, cel dintâi director al Liceului „Moise Nicoară” din Arad, dar și cu notarul Cornel Papp din Beiuș, fratele Veturiei Papp, căsătoria cu Ioan Lapedatu, ajuns Guvernator al Băncii Naționale a României. Tradiția orală locală mențin că marele patriot, conducător al Consiliului Diligent al Transilvaniei, președinte al Partidului Național Român și al Partidului Național-Țărănesc și prim-ministru al României, Iuliu Maniu (1873-1953), i-ar fi fost naș de cununie lui Mihai Cosma.
Atât Ilarie Crișan cât și Gheorghe Crișan, Mihai Cosma și Nicolae Mihulin, au fost delegați cu drept de vot la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918.
În 2 iulie 1908 a fost hirotonit [1]
ca preot pentru Parohia Răpsig din județul Arad), satul de baștină al socrului său. A fost preot paroh în Răpsig până în anul 1929. Între 1929-1940 a fost preot în Ineu. [2]
Mihai Cosma sa învrednicit să răsplătească speranțele credincioșilor, dovedindu-se un om al faptei. A împlinit un amplu program de reparații exterioare la biserică, a înălțat o casă parohială, sa îngrijit de școala confesională, a demarat construcția „casei culturale” a satului, edificii care sunt trainice și azi.
Adunarea populară din Ineu de pe 24 noiembrie 1918 a desemnat delegaţii pentru Marea Adunare de la Alba Iulia. Au fost aleşi dr. Ioan Suciu – avocat în Ineu, Iustin Monția – preot în Șicula, P atriciu Covaci – învățător în Sebiș, Dumitru Nica – țăran din Moroda, Teodor Hălmă g ean – țăran din Răpsi g , Mihai Cosma – preot în Răpsig, Ioan Oachiș – vicepreședinte CNR, din Beliu, Aurel din Beliu, CNR . Teodor Burda – avocat în Ineu, dr. Silviu P ăşcuţiu din Ineu, Ioan Geor g ea – protopop de Ineu, şi Avram Borcuţa – ţăran din Şicula . [3]
În lunile septembrie-octombrie 1923 a participat la „adunările poporale” ale Partidului Național Țărănesc în localități: Tauț, Sebiș, Radna, Iosășel, Talpoș, Otlaca, Șiria și Nădlac , alături de Vasile Goldiș (deputat), dr. Ştefan Cicio-Pop (deputat), dr. Iustin Marşieu (deputat), Iuliu Grofşoreanu (deputat), Alexandru Vlad (colonel în retragere), Mihail Cosma (preot), dr. Emil Micloşi (avocat), N. Lăzărescu (econom), dr. Emil Veliciu (avocat), Dimitrie Nica (econom), dr. Aurel Grozda (avocat), Nicolae Corbul (econom), dr. Al. Stoinescu (avocat), dr. Iuliu Borneas (avocat) [4]
În anul 1928 participă la Întrunirea Partidului Național Țărănesc de la Ineu, la care au participat 4-5000 de oameni. Adunarea a fost deschisă de preotul Mihai Cosma, care anunță că „înainte se va face sfințirea steagurilor naționale-țărăniste din comunele Șicula și Moroda . [5]
A luat cuvântul „ bătrânul luptător Cicio-Pop ”, colonelul Alex. Vlad, preotul Mihai Cosma și țăranul Nicola Valea.
În 12 ianuarie 1930 avea să fie hirotoesit [6]
și instalat ca protopop de Ineu. Fire intransigentă, le cerea preoților să se ridice la „conștiința demnității lor” și să insufle celor ce trec pragul bisericii „dragostea de credință”. La acest eveniment a participat PSS Episcopul Grigorie al Aradului, care a rostit o cuvântare, din care spicuim: …„ Am constatat că părintele Mihai Cosma cunoaște dumnezeeștile Scripturi. iar desăvârșirea sa în cunoştinţele juridice îl face cunoscut în cercuri cât mai largi, dându-i-se ocazia să înveţe pe oameni mai ales azi. că vor fi fericiți în măsura în care își cunosc drepturile și datoriile. Cu cât mai mult s-a îmbogățit Prea Cucernicul preot Cosma în cunoștințele folositoare, cu atât mai vârtos s-a smerit pe sine, tratând blând cu poporul. De aici vine împrejurarea fericită că Sfinția Sa este iubit și estimat de popor, iar Noi episcopul Aradului cu bucurie am aprobat alegerea lui ca protopop . [7]
Candidând pe listele Partidului Național Țărănesc, părintele Mihai Cosma, vicepreședinte al Organizației Județene Arad a acestei formațiuni politice, a fost ales deputat în Parlamentul României, în plasa Ineu–Sebiș, județul Arad, în legislațiile 22 decembrie 1928–30 aprilie 1931, respectiv 3 3 3 3 0 iulie 1931. socotindu-l „ unul dintre cei mai activi parlamentari ”.
În 6 august 1931, cu ocazia aniversării luptei de la Mărășești, preotul-deputat Mihai Cosma oficiază slujba religioasă: „ La ora 8 jumătate un impozant cortegiu format din reprezentanții autorităților militare și civile, școlile, clerul și publicul care aveau în fruntea crucea de război a prinșilor de apărare a fracțiunii prin muzicilor către biserica neamului. In capela mausoleului are loc sluj ba religioasă oficiată de către preotul deputat Cosma, înconjurat de un sobor de preoţi” . [8] De asemenea oficiază și parastasul . „Slujba religioasă este săvârșită de către preotul deputat Cosma înconjurat de preoții Constantin Andrei, Apostol, Iorcea, Popescu, Angheluță și Zugravu. Din partea clerului preotului deputat Cosma a rostit o impresionantă cuvântare preamărind bravura ostașilor români și prea slăvind pentru că au fost în memoria lor naționale ”. [9]
Interpelările formulate de deputatul Mihai Cosma, notificările adresate diverselor ministere dau seamă despre râvna parlamentarului în folosul alegătorilor: nedreptăți și ilegalități în aplicarea reformei agrare, în repartizarea terenului arabil, a pădurilor și pășunilor, cu deosebiri în comunele din Valea Deznei; tărăgănarea nepermisă a unor exproprieri; preluarea neîntârziată de către stat a unor întreprinderi industriale și miniere din Valea Deznei, precum și a liniei ferate Sebiș–Moneasa; protejarea salariaților români de la Fabrica de mobilă Ineu/Arad, concediați în detrimentul unor muncitori străini, deși erau „mai specializați cu lucrul” decât aceștia; deblocarea comerțului cu vite în urma restricțiilor pe piața europeană, explorand debușee alternative în Orient; soluționarea edificiului pentru școala din Bârsa/Arad și sancționarea unor afaceri de fraudare a banului public în această casă; reabilitarea moscheii din Ineu, monument istoric de secol XVI; reglementarea mai riguroasă, în beneficiul poporului român, a exploatării bogățiilor naturale etc.
Mihai Cosma sa bucurat de prietenie lui Vasile Goldiș și de prețuirea nemăsurată a lui Ștefan Cicio Pop, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Sever Bocu ș.a. Destinul lui rămâne exemplar pentru puterea credinței, conștiința datoriei și asumarea înălțătoarelor idealuri ale neamului românesc. Nu este lipsită de importanță relația familiei Cosma cu Veturia Goga, de multe ori, această organizare serate discrete în onoarea familiilor Cosma din Oradea [10] .
Tradiţia orală locală menţine că marele patriot, conducător al Consiliului Diligent al Transilvaniei, preşedinte al Partidului Naţional Român şi al Partidului Naţional-Ţărănesc şi prim-ministru al României, Iuliu Maniu (1873-1953), i-ar fi fost naş de cununie lui Mihai Cosma” . [11]
A fost căsătorie cu Lucreția Crișan. Familia Cosma a avut două fete: Zoia Lucia și Alma.
Referințe: - Degău, Ioan, Suciu, Simion, Laza, Ioan, Beiușul și lumea lui. Vol. VI. Oameni de seamă din Țara Beiușului , Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 2021, p. 292 – 293 (IL).
[1]
Hirotonire – ridicarea unui diacon la rangul de preot.
[2]
Ineu, în arhiepiscopiaaradului.ro/
[3]
Bulboacă, Sorin, Orașul Ineu, în: bibliotecaarad.ro/
[4]
Sinaci, Doru, Arbonie, Emil,Administrație românească arădeană. Studii și comunicări din Banat – Crișana. Volumul VII, Universitatea Vasile Goldiș, Arad 2013, p. 214.
[5]
„Dimineața”,14 decembrie 1928, p. 8.
[6]
Hirotoisire -a ridica o persoană din cler la o poziție ierarhică superioară, prin punerea mâinilor arhierești sub formă de binecuvântare, fără ai conferi prin aceasta și darul, ca la hirotonie.
[7]
„Biserica și școala”,an. LIV, nr. 3, Arad 19 ianuarie 1930, p. 1-3.
[8]
„Adeverul”,9 august 1931, p. 3.
[9]
„Adeverul”,9 august 1931, p. 3.
[10]
http://www.muzeuloctaviangoga.ro/
[11] Ardelean, Flavius Cristian,Istoria vieții bisericești în cetatea Ienopole - Ineu
