PROTOPOPUL ORTODOX MIHAI COSMA (1884-1940)

 MIHAI COSMA (1884 – 1940). Protopop ortodox de Ineu (județul Arad). Delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, reprezentând Cercul Ineu. Deputat în Parlamentul României.

S-a născut în 6 septembrie 1884, în Beiuș, fiul lui Mihai și Ecaterina (Catița) Cosma. A încetat din viață, în urma unei suferințe cardiace cronice, în 6 noiembrie 1940, fiind înmormântat în Cimitirul din Deal din Beiuș, în memorialul familiilor Ilarie Crișan.

După absolvirea Liceului „Samuil Vulcan”, promoția 1902, va urma teologia la Arad. Om cu vocația studiului, Mihai Cosma avea să dobândească Diploma de Licență, eliberată în 3 februarie 1927, a Facultății de Drept din Cluj, cunoștințele dobândite aici-i de un real folos ca administrator protopopesc și ulterior protopop de Ineu, cât și în activitatea parlamentară.

De la 1 septembrie 1905, trei ani la rând, tânărul teolog a fost prefect de studii al Internatului de băieți ortodox român din Beiuș.

În vara lui 1906, a fost împreună cu corul „Lyra” din Beiuș, alături de alte reuniuni de cântări din Regat și Ardeal, la concursul coral organizat la „Arenele Romane” din București, la împlinirea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I.

Încă din anii studenției la Teologie, Mihai Cosma sa aflat în vâltoarea bătăliei de emancipare culturală și politică a românilor din Țara Beiușului, supuși unei furibunde deznaționalizări de către controlle statului dualist austro-ungar. A făcut parte din comitetul constituit pentru mobilizarea locuitorilor din zona Beiușului pentru a lua parte la impresionanta adunare organizată la 14 aprilie 1907 la Beiuș pentru a protesta împotriva pachetului de legi școlare din 1907, inițiată de ministrul Albert Apponyi, care intensifică politica de deznaționalizare a românilor. În august 1907, sa numărat între 9 și 9 de ani electorali responsabil implicați în campania pentru alegerea lui Vasile Lucaciu ca deputat de Beiuș în Parlamentul budapestan.

Într-un moment de cumpănă al Reuniunii de cântări „Lyra”, în programele căreia oficialii imperiale vedeau manifestări agitatorice, teologului Mihai Cosma ia fost încredințată conducerea corului, transformat într-unul bisericesc, pentru al proteja de furia autorităților și pericolul destrămării.

Sa căsătorie   cu Lucreția Crișan, a treia dintre cele patru fiice ale lui Ilarie Crișan, primar al Beiușului între august 1921–mai 1923, a intrat într-o familie profund atașată de aspirațiile românilor care trăiau vremuri urgisite sub stăpânirea străină. Cumnatul său, avocatul și omul politic Dr. Gheorghe Crișan, a fost, între altele, secretar al Consiliului Național Român Central, deopotrivă al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și al Marelui Sfat Național Român, ministru al Ardealului, expert în delegația României la Conferința de Pace de la Paris (1919–1920). În încrengătura familii, avocatul beiuşean Augustin Ciavici, un alt cumnat de-al său, a fost senator în Parlamentul României. În același grad era înrudit Mihai Cosma și cu reputatul profesor Nicolae Mihulin, cel dintâi director al Liceului „Moise Nicoară” din Arad, dar și cu notarul Cornel Papp din Beiuș, fratele Veturiei Papp, căsătoria cu Ioan Lapedatu, ajuns Guvernator al Băncii Naționale a României. Tradiția orală locală mențin că marele patriot, conducător al Consiliului Diligent al Transilvaniei, președinte al Partidului Național Român și al Partidului Național-Țărănesc și prim-ministru al României, Iuliu Maniu (1873-1953), i-ar fi fost naș de cununie lui Mihai Cosma.

Atât Ilarie Crișan cât și Gheorghe Crișan, Mihai Cosma și Nicolae Mihulin, au fost delegați cu drept de vot la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918.

În 2 iulie 1908 a fost hirotonit [1] ca preot pentru Parohia Răpsig din județul Arad), satul de baștină al socrului său. A fost preot paroh în Răpsig până în anul 1929. Între 1929-1940 a fost preot în Ineu. [2] Mihai Cosma sa învrednicit să răsplătească speranțele credincioșilor, dovedindu-se un om al faptei. A împlinit un amplu program de reparații exterioare la biserică, a înălțat o casă parohială, sa îngrijit de școala confesională, a demarat construcția „casei culturale” a satului, edificii care sunt trainice și azi.

Adunarea populară din Ineu de pe 24 noiembrie 1918 a desemnat delegaţii pentru Marea Adunare de la Alba Iulia. Au fost aleşi dr. Ioan Suciu – avocat în Ineu, Iustin Monția – preot în Șicula, P atriciu Covaci – învățător în Sebiș, Dumitru Nica – țăran din Moroda, Teodor Hălmă g ean – țăran din Răpsi g , Mihai Cosma – preot în Răpsig, Ioan Oachiș – vicepreședinte CNR, din Beliu, Aurel din Beliu, CNR . Teodor Burda – avocat în Ineu, dr. Silviu P ăşcuţiu din Ineu, Ioan Geor g ea – protopop de Ineu, şi Avram Borcuţa – ţăran din Şicula . [3]

În lunile septembrie-octombrie 1923 a participat la „adunările poporale” ale Partidului Național Țărănesc în localități: Tauț, Sebiș, Radna, Iosășel, Talpoș, Otlaca, Șiria și Nădlac , alături de Vasile Goldiș (deputat), dr. Ştefan Cicio-Pop (deputat), dr. Iustin Marşieu (deputat), Iuliu Grofşoreanu (deputat), Alexandru Vlad (colonel în retragere), Mihail Cosma (preot), dr. Emil Micloşi (avocat), N. Lăzărescu (econom), dr. Emil Veliciu (avocat), Dimitrie Nica (econom), dr. Aurel Grozda (avocat), Nicolae Corbul (econom), dr. Al. Stoinescu (avocat), dr. Iuliu Borneas (avocat) [4]

În anul 1928 participă la Întrunirea Partidului Național Țărănesc de la Ineu, la care au participat 4-5000 de oameni. Adunarea a fost deschisă de preotul Mihai Cosma, care anunță că „înainte se va face sfințirea steagurilor naționale-țărăniste din comunele Șicula și Moroda . [5] A luat cuvântul „ bătrânul luptător Cicio-Pop ”, colonelul Alex. Vlad, preotul Mihai Cosma și țăranul Nicola Valea.

În 12 ianuarie 1930 avea să fie hirotoesit [6] și instalat ca protopop de Ineu. Fire intransigentă, le cerea preoților să se ridice la „conștiința demnității lor” și să insufle celor ce trec pragul bisericii „dragostea de credință”. La acest eveniment a participat PSS Episcopul Grigorie al Aradului, care a rostit o cuvântare, din care spicuim: …„ Am constatat că părintele Mihai Cosma cunoaște dumnezeeștile Scripturi. iar desăvârșirea sa în cunoştinţele juridice îl face cunoscut în cercuri cât mai largi, dându-i-se ocazia să înveţe pe oameni mai ales azi. că vor fi fericiți în măsura în care își cunosc drepturile și datoriile. Cu cât mai mult s-a îmbogățit Prea Cucernicul preot Cosma în cunoștințele folositoare, cu atât mai vârtos s-a smerit pe sine, tratând blând cu poporul. De aici vine împrejurarea fericită că Sfinția Sa este iubit și estimat de popor, iar Noi episcopul Aradului cu bucurie am aprobat alegerea lui ca protopop . [7]

Candidând pe listele Partidului Național Țărănesc, părintele Mihai Cosma, vicepreședinte al Organizației Județene Arad a acestei formațiuni politice, a fost ales deputat în Parlamentul României, în plasa Ineu–Sebiș, județul Arad, în legislațiile 22 decembrie 1928–30 aprilie 1931, respectiv 3 3 3 3 0 iulie 1931. socotindu-l „ unul dintre cei mai activi parlamentari ”.

În 6 august 1931, cu ocazia aniversării luptei de la Mărășești, preotul-deputat Mihai Cosma oficiază slujba religioasă: „ La ora 8 jumătate un impozant cortegiu format din reprezentanții autorităților militare și civile, școlile, clerul și publicul care aveau în fruntea crucea de război a prinșilor de apărare a fracțiunii prin muzicilor către biserica neamului. In capela mausoleului are loc sluj ba religioasă oficiată de către preotul deputat Cosma, înconjurat de un sobor de preoţi” . [8] De asemenea oficiază și parastasul . „Slujba religioasă este săvârșită de către preotul deputat Cosma înconjurat de preoții Constantin Andrei, Apostol, Iorcea, Popescu, Angheluță și Zugravu. Din partea clerului preotului deputat Cosma a rostit o impresionantă cuvântare preamărind bravura ostașilor români și prea slăvind pentru că au fost în memoria lor naționale ”. [9]

Interpelările formulate de deputatul Mihai Cosma, notificările adresate diverselor ministere dau seamă despre râvna parlamentarului în folosul alegătorilor: nedreptăți și ilegalități în aplicarea reformei agrare, în repartizarea terenului arabil, a pădurilor și pășunilor, cu deosebiri în comunele din Valea Deznei; tărăgănarea nepermisă a unor exproprieri; preluarea neîntârziată de către stat a unor întreprinderi industriale și miniere din Valea Deznei, precum și a liniei ferate Sebiș–Moneasa; protejarea salariaților români de la Fabrica de mobilă Ineu/Arad, concediați în detrimentul unor muncitori străini, deși erau „mai specializați cu lucrul” decât aceștia; deblocarea comerțului cu vite în urma restricțiilor pe piața europeană, explorand debușee alternative în Orient; soluționarea edificiului pentru școala din Bârsa/Arad și sancționarea unor afaceri de fraudare a banului public în această casă; reabilitarea moscheii din Ineu, monument istoric de secol XVI; reglementarea mai riguroasă, în beneficiul poporului român, a exploatării bogățiilor naturale etc.

Mihai Cosma sa bucurat de prietenie lui Vasile Goldiș și de prețuirea nemăsurată a lui Ștefan Cicio Pop, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Sever Bocu ș.a. Destinul lui rămâne exemplar pentru puterea credinței, conștiința datoriei și asumarea înălțătoarelor idealuri ale neamului românesc. Nu este lipsită de importanță relația familiei Cosma cu Veturia Goga, de multe ori, această organizare serate discrete în onoarea familiilor Cosma din Oradea [10] . Tradiţia orală locală menţine că marele patriot, conducător al Consiliului Diligent al Transilvaniei, preşedinte al Partidului Naţional Român şi al Partidului Naţional-Ţărănesc şi prim-ministru al României, Iuliu Maniu (1873-1953), i-ar fi fost naş de cununie lui Mihai Cosma” . [11]

A fost căsătorie cu Lucreția Crișan. Familia Cosma a avut două fete: Zoia Lucia și Alma.

Referințe: - Degău, Ioan, Suciu, Simion, Laza, Ioan, Beiușul și lumea lui. Vol. VI. Oameni de seamă din Țara Beiușului , Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 2021, p. 292 – 293 (IL).    

---

[1] Hirotonire – ridicarea unui diacon la rangul de preot.

[2] Ineu, în arhiepiscopiaaradului.ro/

[3] Bulboacă, Sorin, Orașul Ineu, în: bibliotecaarad.ro/

[4] Sinaci, Doru, Arbonie, Emil,Administrație românească arădeană. Studii și comunicări din Banat – Crișana. Volumul VII, Universitatea Vasile Goldiș, Arad 2013, p. 214.

[5] „Dimineața”,14 decembrie 1928, p. 8.

[6] Hirotoisire -a ridica o persoană din cler la o poziție ierarhică superioară, prin punerea mâinilor arhierești sub formă de binecuvântare, fără ai conferi prin aceasta și darul, ca la hirotonie.

[7] „Biserica și școala”,an. LIV, nr. 3, Arad 19 ianuarie 1930, p. 1-3.

[8] „Adeverul”,9 august 1931, p. 3.

[9] „Adeverul”,9 august 1931, p. 3.

[10] http://www.muzeuloctaviangoga.ro/

[11] Ardelean, Flavius ​​Cristian,Istoria vieții bisericești în cetatea Ienopole - Ineu   

EPISCOPUL ROMÂN UNIT MIHAIL PAVEL (1827-1902)

 

PAVEL, Mihail.  Episcop român unit (greco-catolic) al Episcopiei de Gherla (1873-1879) și al Episcopiei de Oradea Mare (1879-1902).

S-a născut în 6 septembrie 1827, în localitatea Recea, comitatul Maramureș, fiul învățătorului și cântărețului bisericesc Constantin și al Mariei, născută Ardeleanu, casnică. A încetat din viață de inimă, în 1 iunie 1902, la băile sărate din Slatina, comitatul Maramureș (Solotvino, azi în Ucraina) și a fost înmormântat în biserica pe care o ctitorise în acel oraș.

A urmat cinci clase gimnaziale la călugării Minoriți din Baia Mare, iar cele două de liceu sau filosofia în Satu Mare şi Cașovia. A fost trimis de către episcopul Muncaciului – de care ţinea atunci Recea – la Institutul „Sf. Barbara” din Viena, pe care în 1848, din cauza revoluţiei, a trebuit să-l părăsească înainte de terminarea studiilor. A absolvit teologia la Seminarul din Ungvar, în 1851. După absolvire, încă în acelaşi an, a voit să se căsătorească, însă, murindu-i logodnica înainte de cununie, s-a decis pentru celibat. În anul 1852 a fost hirotonit preot de episcopul Muncaciului, Baziliu Popovici, iar după hirotonire a fost numit notar consistorial la Episcopia Muncaciului şi referent pentru credincioşii români din acea eparhie, apoi a fost trimis paroh în parohia românească Apşa de Jos (azi în URSS). Luând fiinţă episcopia Gherlei, la care au trecut o parte din parohiile româneşti din eparhia ruteană a Muncaciului, Mihail Pavel a fost chemat în 1856 la Gherla şi numit notar consistorial, în 1860 protopop al Slatinei (azi în URSS), iar în 1862 vicar al Maramureşului. În 1860 a înființat Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramureș. În 1870, călătorind la Roma, a reuşit, cu ajutorul Mitropolitului Ioan Vancea, care era la Roma cu ocazia Conciliului ecumenic Vatican I, să obţină dezmembrarea parohiei române unite Sighetu Marmaţiei de la eparhia ruteană a Muncaciului şi anexarea ei la eparhia Gherlei. Confirmarea trecerii parohiei de la Muncaci la Gherla făcându-se prin decretul Nunţiaturii Apostolice din Viena abia la 18 aprilie 1881, arată cu câtă greutate s-a putut face acest transfer. În 1871 a fost ales în camera de la Budapesta.

În 1 septembrie 1872, după transferul episcopului Ioan Vancea de la Gherla ca mitropolit la Blaj, Mihail Pavel a fost numit episcop al Gherlei. A fost confirmat de către Papa Pius IX la 23 decembrie şi hirotonit în catedrala din Blaj la 29 ianuarie 1873 prin Mitropolitul Ioan Vancea, iar la 23 februarie 1873 a fost instalat în scaunul episcopal al Gherlei.

În 29 ianuarie 1879, a fost numit episcop la Oradea, transfer confirmat de Sfântul Scaun la 15 mai acelaşi an şi instalat la 8 iunie. Activitatea sa pastorală la Oradea e remarcată cu deosebire în viaţa spirituală, la care a stăruit nu numai prin grai viu şi îndemnuri ci şi prin exemplul său, cerându-le preoţilor să fie şi ei pildă vie pentru credincioşii lor. Continuând, ca şi la Gherla, cu introducerea disciplinei în administraţia bisericească, pe lângă publicarea decretelor Conciliului provincial, ţinut la Blaj în 1872, prin care s-au adus importante hotărâri, a întocmit personal statute şi regulamente pentru toate ramurile administraţiei bisericeşti. În anul 1899, pe lângă toată opunerea unor membri capitulari, a înfiinţat oficiul administrativ al fondurilor şi fundațiilor diecezane, ale cărui statute au fost completate şi redactate din nou în anul 1926.

La Beiuş a deschis în 1887 internatul de băieţi (Internatul Pavelian) în care intrau circa 400 de elevi, aproape toți având întreținere gratuită. Tot pentru acești elevi a construit o sală de gimnastică, iar în 1896 a înfiinţat şcoala civilă (sau medie) de fete împreună cu internat, cu rang de liceu. 120 de fete sărace au primit burse la acest liceu. A ridicat o casă parohială. La Oradea a renovat catedrala, de asemenea biserica din Beiuș, a zidit o şcoală de aplicație, a zidit cinci case pentru canonici, a creat Fundațiunea subsidiară Paveliană prin care să fie completate fondurile de pensie ale profesorilor din Beiuş, de ajutorare cu îmbrăcăminte a elevilor săraci şi îndeosebi a fetelor orfane, fiice de preot din internatul şcolii de fete din Beiuş. A descoperit și întemeiat stațiunea Stâna de Vale.

Episcopul Mihail Pavel a avut de suferit mult, uneori chiar de la conaţionalii săi. Presa maghiară, mai ales cea orădeană, l-a atacat cu toată furia. În vara anului 1892, după prezentarea Memorandului la Viena, în seara zilei de 28 iulie, şovini maghiari, incitând şi studenţimea de la Academia de Drept şi „canaliile străzilor”, vociferând şi urlând la adresa episcopului Mihail Pavel, „Jos cu mizerabilul valah, puturos, opincar, trădător de patrie, belciug în nasul lui”, i-au zdrobit ferestrele cu bolovani de câte 3-4 kg fiecare, obloanele, uşile. Dar toate aceste răutăţi le vor compensa clipe de mângâiere ce i se vor oferi, cu deosebire la 29 ianuarie 1898, la împlinirea a 25 de ani de la consacrarea ca episcop.

Mihail Pavel a fost unul dintre marii mecenați ai românilor. A donat circa 4 milioane de florini de aur pentru susținerea instituțiilor cultural-politice românești. În două rânduri a fost la Roma, la Sf. Părinte care i-a conferit titlul de conte roman, asistent la tronul pontificiu și prelat papal (17 aprilie 1888). A fost distins cu ordinul imperial Coroana de fier clasa I . Inițial a fost numit consilier intim al Împăratului.

Referiri: - Tripon, Aurel, Monografia Almanah a Crișanei, Tipografia Diecezană, Oradea, 1936, p. 342; - Bălaș, Otilia, Mihai Pavel, episcopul greco-catolic al diecezei de Oradea, părintele școlilor din Beiuș, în: egco.ro, accesat 4 aprilie 2021, ora 14.31. (S.S.)

 

LA MULȚI ANI, FLORINA CLAUDIA CIGHIR

      CIGHIR, Claudia Florina*/**/***.  Profesor. Director Colegiul Tehnic ”Ioan Ciordaș” Beiuș. S-a născut la 5 septembrie 1983 în Beiuș. A  urmat Liceul Vocațional Pedagogic din Beiuș (1998-2003), obținând diploma de învățătoare-educatoare. Între 2003-2007 a urmat Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Finanţe – Bănci la Universitatea din Oradea, fiind licențiată în finanțe-bănci. Între 2009-2011 urmează cursuri masterale la Universitatea din Oradea, Departamentul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului Didactic (DPPPD), specializarea  Management educaţional.

Activitatea profesională: 1 septembrie 2003-31 august 2005 a fost învățătoare la Liceul Vocațional Pedagogic din Beiuș, iar din 1 septembrie 2007 – profesor/economist la Colegiul Tehnic Ioan Ciordaș din Beiuș. Între 12 martie 2015-12 decembrie 2015 a fost Expert coordonare organizare și funcționare FE, conform proiectului POSDRU 175/2.1/S/150697, echivalent cod COR 242403-Organizator/Conceptor/Consultant formare Colegiul Economic “Nicolae Titulescu” Baia Mare/ Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaş”. Între 2015-2017 a funcționat ca director adjunct la Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaş ”din Beiuş, iar din 9 septembrie 2017 este directorul acestei instituții.

Cursuri de perfecționare profesională: 2016 - „Autoevaluarea sistemului de control intern managerial. Managementul riscului și tehnici de evaluare a riscului” – Universitatea Dimitrie Cantemir, Târgu Mureș;

2016 - „Dacă aș ști... cum să salvez o viață” – C&D Medical Service Training S.R.L. Bihor;

2015 -  ”Evaluator pentru examenul de certificare a calificărilor profesionale”, CCD Bihor;

2015 -  membru al  Corpului Național de Experți în Management Educațional

2015 -  „Metodist” - cod COR 214906, (60 ore), DOCEO;

2015 - „Evaluarea performanțelor” (40 ore) , DOCEO;

2015 -  „Comunicare și leadership” (40 ore) , DOCEO;

2015 - „Managementul echipei de proiect”(40 ore) , DOCEO;

2014 - 2015 -  „Utilizarea instrumentelor on-line în educație”, JAR România;

2014 - „Managementul calității proiectului ” (40 ore) , DOCEO;

2014 - „Consiliere și orientare”, CCD Bihor;

2014 – ”O școală pentru toți”, CCD Bihor;

2013 – ECDL pachetul START şi COMPLET, ECDL

2013 – Educatori pentru societatea cunoașterii – „Proiectarea şi implementarea curriculum-ului bazat pe competențe”, ISJ Bihor, CCD Bihor;

2013 – Educatori pentru societatea cunoașterii – „Metode interactive de predare-învățare” , ISJ Bihor, CCD Bihor;

2012 – Educatori pentru societatea cunoașterii – „Formarea competențelor IT- certificare ECDL” , ISJ Bihor, CCD Bihor;

2012 – Proiectul „Perfecționarea cadrelor didactice, din învățământul liceal, care predau discipline economice”, Programul  Didactica contabilități, ECON, FSEGA – Cluj-Napoca;

  2012 – Educatori pentru societatea cunoașterii - ”Managementul clasei de elevi -  gestionarea situațiilor de criză”, ISJ Bihor, CCD Bihor;

2011 – Scriere și implementare proiecte, SES, Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaș” Beiuș;

2011 – „Mentor”, curs pentru perfecţionare, Fundaţia cultural umanitară „Henri Coandă”,  Timişoara

2011 – „Abordări  inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară Tehnologii”, Casa Corpului Didactic Cluj,  SC SIVECO Romania SA

2009 – „Formator”, curs pentru perfecţionare, organizat de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulților, S.C. Institutul Regional  pentru Cercetare, Educaţie şi Transfer Tehnologic S.A., Cluj – Napoca;

2008 – “Scrierea şi implementarea proiectelor pentru educaţie finanţate din Fondul Social European”, Ministerul Internelor şi reformei administrative, INA(Institutul Naţional de Administraţie),CRFCAPL Cluj-Napoca, Oradea, Bihor

2008 – “Leonardo da Vinci”, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor şi ANPCDEFP, Oradea, Bihor

2007 – Cursul „Inițiere IT şi Utilizare Ael”, organizat de Centrul Naţional de Formare a Personalul din Învăţământul Preuniversitar, furnizor SIVECO România S.A.;

2004 – “Crearea claselor responsabile”, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională, Beiuş, Bihor.

Competențe manageriale:   A coordonat desfășurarea examenelor, în calitate de președinte, Bacalaureat - Competențe lingvistice și digitale, Evaluare Națională,  Examenul de certificare a calificării absolvenților învățământului liceal, filiera tehnologică - nivelul 4 de calificare, Admiterea în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani;

-        A participat în comisii județene de evaluare din cadrul olimpiadei interdisciplinare;

-        A coordonat proiectul Concursul Național de Machete ”Învăț, Știu, Aplic”, domeniul Tehnic, cuprins în CAEN 2016;

-        Organizator și coordonator în cadrul Simpozionului Național ”Creativitate şi inovație în educație” mai 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 și 2016;

-        Coordonator activitate Firma de exercițiu;

-        Organizare de concursuri  și  excursii tematice pentru elevi;

-        Organizare și coordonare proiecte educative naționale (JAR, proiecte CAEN, CAER) județene, concursuri școlare, elaborare subiecte pentru olimpiada județeană;

-        Coordonare: tutore în derularea practicii de specialitate a studenților de la programul de studii Psihologie, anul I și II de studiu și medierea colaborării studenților cu elevii, supervizarea și îndrumarea acestora;

-        Voluntar la acțiunea de curățenie din zona Beiuș, județul Bihor, organizată în cadrul proiectului ”Let`s do it Romania” -26 septembrie 2015 –Ziua Națională a Curățeniei;

-        Activitatea de voluntariat ECO ”Activ și responsabil” din cadrul Festivalului Internațional ECOFEST JUNIOR, ediția a XIII-a, Simeria, 14-18 iulie 2015;

-        Participare la programul mondial ”Learning about forests - Să învățăm despre pădure”, LeAF, CCDG, iunie 2015.

Referiri: Interviu, octombrie 2019;  (N. S. O.)

  

ȘTEFAN SZERAC

 

SZERAK, Istvan (nume de scenă Piști Muzicantul)

S-a născut în 21 august 1943 în oraşul oraş Marghita, județul Bihor

A urmat Liceul Samuil Vulcan Beiuș, secția umană 1962–1968, absolvit cu Diploma de Bacalaureat seria E nr.4185/190-47. În perioada 1968–1970 a urmat Școala Populară de Artă Oradea, absolvită cu  Diploma nr. 138/15 mai 1970, Specialitatea Dansuri populare, în calitate de instructor, cu  calificativul 10. Simultan, între 1968–1971, urmează Școala Populară de Artă Oradea, secția Beiuș, Specialitatea Instrumente de suflat, Saxofon Alto Mib, studii nefinalizate cu examen și diplomă.

Activitatea artistică și de scenă: A activat ca instrumentist (Saxofon Alto Mib), dar și ca membru al corului Lira.

- 1962 Spectacol cu orchestra de estradă a Casei de Cultură Beiuș,   interpret la Saxofon alto Mib. 

- 1966 Spectacol cu orchestra de estradă al Casei de Cultură Beiuș, Saxofon alto Mib.

- 1967 Spectacol cu orchestra de muzică ușoară a Casei de Cultură Beiuș, dar și cu formația de estradă a aceleiași instituții.

1969 Spectacol folcloric pe scena Căminului Cultural al comunei Pietroasa, cu formația de muzică populară al Casei de Cultură Beiuș, Saxofon alto Mib.

A activat în calitate interpret vocal în cadrul corului Lira al Casei de Cultură Beiuș: 

- A  activat în spectacolele corului Lira al Casei de cultură Beiuș în calitate de instructor, administrator, metodist, încadrat la Casa de Cultură Beiuș, în perioada 1965–1971, și în calitate de corist în perioada 1971–2012.

     

A fost dansator și instructor coregraf al echipei de dansuri, de asemenea instructor al grupului vocal, orchestrei și al întregului ansamblu, în calitate de instructor principal artistic încadrat la Coop. Muncitorul Beiuș.  

Locuri de muncă / funcţii ocupate:

- 25 iunie 1965–21 noiembrie 1966 - Instructor artistic la Consiliul Raional Sindical Beiuș;

1966.12.15 – 1968.02.29. Instructor artistic / la Casa Raională de Cultură Beiuș (Casa de cultură al orașului Beiuș);

- 1968.03.01. – 1968.06.08. Administrator la Consiliul Popular al Raionului Beiuș (Casa de cultură al orașului Beiuș)

- 1968.06.08. – 1971.12.30. Metodist la Consiliul Popular al Raionului Beiuș (Casa de cultură al orașului Beiuș);

- 1978.01.16. – 1991.01.01. Instructor principal cultural la Coop. Muncitorul Beiuș. După pensionare a activat în cadrul Corului Lyra.

 

ELEONORA URSU (1943-2012)

URSU, Eleonora . Profesor. Instructor cu munca culturală la Casa Armatei Beiuș. Sa născut în 24 august 1943 la Beiuș. A încetat din viață în 13 octombrie 2012 în Beiuș, fiind înmormântată în Cimitirul din Deal. 

A absolvit Școala medie în anul 1961 apoi a urmat Institutul Pedagogic din Oradea, Facultatea de istorie-geografie, absolvit în 1969. În 1980 a absolvit facultatea de geografie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. 

După absolvirea Institutului Pedagogic din Oradea a funcționat între anii 1969 – 1975 instructor cultural la UM 01334 Beiuș și Casa Armatei Beiuș. Între anii 1975 – 1980 a fost instructor la Casa Pionierilor Beiuș, la cercul de etnografie și filatelie, iar din 1980 până în 1999, profesor la Colegiul Național „Samuil Vulcan” din Beiuș. 

În anul 1999 se pensionează. A fost căsătorită cu colonelul Ion Ursu, având împreună doi copii: Dana și Dan. 

În anul 1982 devine profesor gradul I. A participat cu elevii la expoziții naționale de filatelie (medalia de argint - Iași, 1976; argint și bronz - Alba-Iulia 1977; argint și mențiuni - Târgoviște 1978). A fost membru în Comisii de Admitere la Facultatea de Studii Economice, Universitatea Timișoara. A publicat: Beiușul, populație și așezare, Beiușul, ieri și azi, Mituri și legende din Munții Apuseni (2003), articole în „Crișana”, „Crișana Plus”, „Adevărul de Cluj” etc.