După studiile primare efectuate în satul natal a urmat vremea de șapte ani școala la piariști, în Carei, fiind coleg de clasă, printre alții, cu scriitorul Ady Endre și cu viitorii preoți Alexandru Pteancu și Ioan Darabant. Ultima clasă de liceu a urmat-o la Beiuş, absolvind în generaţia 1895-1896 la „Samuil Vulcan”, diriginte („ordonator”) al clasei, avându-l pe preotul-profesor Coriolan Ardelean. A studiat teologia la Budapesta, după unele surse, la Oradea sau Ungvár.
Sa căsătorie cu Maria Szilagyi, fiica parohului din Terebeşti, Ignaţiu Szilagyi. A fost hirotonit în anul 1901, în data de 19 decembrie, de către episcopul Mihai Pavel. A funcționat ca preot la Nadăș, județul Arad, între anii 1902-1906. În această perioadă sa născut, în 1902, fiul Coriolan Ignaţiu, la Terebeşti, în casa socrilor săi. În 1904 sa născut, în Nadăş, fiul Paul, iar în 1906, tot pe plaiurile nadăşene, fiul Victor. A funcționat apoi la Nojorid, județul Bihor, între 1906-1911. Din 1911 a funcționat la Bicău, județul Satu Mare. În 29 noiembrie 1918 a fost ales ca membru al CNR cercual Seini, alături de doi ţărani din Bicău, tânărul jude comunal Ioan Silaghi şi de Ştefan Chindriş.
A fost arestat la 18 februarie 1919 de către o patrulă a secuilor bolșevici, fiind închis la castelul lui Ujfalussy Miklos din Pomi, sub acuzația că ia jurat pe oameni pe România Mare și pe regele Ferdinand și că a colectat bani de la oameni pentru un steag. . românesc. Lui Ştefan Chindriş, învăţătorul local, i sa „stors prin forţă o declaraţie” în acest sens. A fost împușcat a doua zi, deci în 19 februarie, în drum spre Seini, aproape de malul Someșului. ”De fapt secuii l-au dus în seara zilei de 19 februarie spre bacul de peste Someș, unde, înainte de a trece râul, l-au bătut cu sălbăticie, după cum a mărturisit podarul. După trecerea râului, la un interval de 20 de minute sa auzit o împuşcătură, secuii întorcându-se fără preot. Aidoma Victoriei Lipan, văduva a bătut în zadar, mai întâi la porțile conacului Ujfalussy, unde ia spus că soțul urma să fie ”escortat la Curtea Marțială din Satu Mare, și dacă s-ar afla nevinovat va fi eliberat”. Apoi, credincioasa soţie a bătut la porţile închisorilor din Satu Mare, Debreţin, Arad şi Seghedin. Nu mai putea să-l găsească pe cel ucis printre cei vii! Înainte însă, protopopul locului, pr. Pamfil Ossian a urmat drumul soţiei martirului, la Pomi, cerând comandantul bolşevicilor eliberarea părintelui Izidor. A fost și el întâmpinat cu un refuz. De data aceasta „întemeiat”: părintele Izidor fusese deja asasinat. Corpul neînsuflețit a fost găsit după 100 de zile, în dreptul localității Seini, în al lor cimitir a și fost îngropat în data de 31 mai 1919. Episodul găsirii cadavrului este legat de o vizită a părintelui Coriolan Târnovean la Seini. Acesta a auzit de la niște copii că în Someș este un om legat de o răchită. Trupul a fost identificat, familia constatând că părintelui îi fuseseră luați banii, ceasornicul și chiar inelul de logodnă ” .
Referiri : Pavel, Constantin, Școalele din Beiuș. 1828 – 1928 , Tipografia și librăria Doina, Beiuș, 1928, p. 253; - Păcurariu, Mircea, Politica statului ungar față de Biserica românească din Transilvania în perioada dualismului 1867-1918 , Sibiu, 1986, p. 207; - Câmpean, Viorel. Izidor Silaghi, un martir sătmărean al Marii Uniri , în: ”Eroii neamului”, Serie nouă, An 1, Nr. 1, Satu Mare, octombrie 1996; - Claudiu Porumbăcean, Viorel Câmpean, Kereskényi, Sándor, Oameni din Seini
, Editura „Vasile Goldiş”, Presa Universitară Arad, Editura Muzeului Sătmărean, 2013, p. 60-65. (SS)
