A urmat clasele primare şi cele gimnaziale în Cărăsău şi Tinca, studiile secundare la Şcoala Pedagogică din Oradea, iar ultimul an de studii şi bacalaureatul la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuş, după care urmează Şcoala Sanitară din Oradea obţinând diploma de asistent de farmacie, profesie în care lucrează până la pensie.
Lucrează în farmaciile din mai multe localităţi: Hălmagiu, judeţul Arad, Nucet, Oradea etc. Debutează în Crişana
în numărul din 2 aprilie 1961. Din anul 1980 este membru al Uniunii Scriitorilor. Iată cum prezintă el
debutul : „ De la Hălmagiu (unde lucram la farmacia din localitate), am trimis versuri în toate direcțiile, exceptând Apusul. Într-o duminică, 2 aprilie 1961, mi-au apărut patru poezii în ziarul "Crişana". A fost o bucurie imensă, am cumpărat o sticlă de "monopol" cu sirop roșu, beam și citeam, eram pe jumătate în rai, până când am adormit… nu adoarmă spir(i)tul în tine!"… Am trecut pe la chioșcul de ziare și am cerut "Luceafărul" care apărea sâmbăta, dar ajungea acolo lunea, și iată-mă și aici cu trei poezii și cuvinte de îmbărbătare! Pe la Hălmagiu au trecut oameni mari: Şt. Aug. Doinaş, Ovidiu Cotruş, şi Paul Everac, ginerele morarului din satul Bănești, ultimul ma propulsat la Horia Aramă, la "Scânteia tineretului", de unde primesc drepturi de autor mai mari decât salariul meu lunar, puteam să-mi pierd capul, beutura era ieftină, aveam însă un organism care se pricepea să…
refuze. Când a apărut revista "Familia" eram poet cunoscut… Poetul Al. Andriţoiu, redactorul şef al noii serii a revistei, mă cunoştea de multişor şi ma publicat chiar în primul număr la Familiei, pe prima pagină (în numărul de probă - Stelian Vasilescu), apoi aproape număr de număr, până la pensiunea lui îmbrâncită, până la la "declanșarea" ingratitudinilor (1990)."
Debutul editorial al lui Ioan Davideanu se petrece în anul 1974 în culegerea intitulată Toate iubirile . ”Au scris elogios despre cel dispărut: Alexandru Andriţoiu, Gheorghe Grigurcu, Alexandru Cistelecan, Eugen Barbu, Radu Enescu, Constanţa Buzea, Laurenţiu Ulici, Ştefan Augustin Doinaş, Nicolae Ciobanu, Ioan Moldovan, Nicolae Brânda, Miron Blaga, Alexandru Sfârlea, Dimitrie Bălan, Marin Chelu etc. Pe vremea când era farmacist la Nucet, conducea un cenaclu activ în oraşul Ştei şi era nelipsit din paginile revistei "Familia", cu care a avut cea mai îndelungată colaborare şi anume din 1965 până la data dispariţiei sale a cucerit, în scurt timp, cetatea Oradiei prin armele subtile ale poeziei. A fost, prin excelență, prototipul de scriitor autodidact și stăruitor care, altădată, îl îndemnă pe Nichita Stănescu să creadă că „poetul, ca și soldatul, nu are viață personală”. A slujit din toate puterile literatura română și a rezultatelor remarcabile, fiind publicate în nenumărate reviste din județ și din întreaga țară, drept pentru care a fost distins cu Premiul de Excelență al Primăriei municipiului Oradea și Consiliului local al municipiului Oradea, în domeniul literaturii, pe anul 2007”.
Din anul 2011, Casa de Cultură din Nucet poartă numele.
Scrieri: - Gravuri. Timișoara, Ed. Facla, 1977; Zbor deschis . Timişoara, Editura Facla, 1979; - Pe-o frunză din plai . Timişoara, Editura Facla, 1984; - Reprezentările . Oradea, Editura Brevis, 1997; - Parodii.
Oradea, Editura Brevis, 1997; - Libertatea condiționată . Oradea, Editura Brevis, 1998; - Manuscrisul neterminat . Oradea, Editura Brevis, 1999; - Amintiri despre Radu Enescu (proză). Oradea, Editura Abaddaba, 1999; - Ruginile de pe jos . Oradea, Editura Abaddaba, 2000; - Singura mea lunetă . Oradea, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor, 2003.
Referiri : - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni … p. 259; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor … p. 312-313; - Ionaș, Loredana. În 2007, poetul a fost premiat de municipalitate cu Premiul de Excelență - Mormântul lui Ion Davideanu, lăsat în paragină , în: ”Crișana”, Oradea, 26 iulie 2018.
Despre poet şi creaţia lui au mai scris : Alexandru Andriţoiu, Constanţa Buzea, Nicolae Ciobanu, Alexandru Cistelecan, Gheorghe Grigurcu, Ioan Moldovan, Laurenţiu Ulici etc. (I.I., S.S.)
