|
|
În 11 aprilie 1944, tatăl său, la numai 34 de ani, a căzut în luptă la Odessa. Urmează școala primară în satul natal, iar apoi, la insistențe, mama sa a încuviințat să facă gimnaziul la Remetea. După gimnaziu urmează Liceul ”Samuil Vulcan” la Beiuș, pe care îl absolvă în 1957. Susține examenul de admitere la Facultatea de Drept din Cluj, nu reușește, dar obține un post de învățător suplinitor în satul natal, Săucani. După trei luni s-a înscris la Școala sanitară postliceală din Oradea, pe care a absolvit-o în 1959, fiind repartizat ca asistent medical de laborator clinic la Spitalul Unificat din Hunedoara. După trei luni a fost încorporat la o unitate militară din Caransebeș. După efectuarea stagiului militar se angajează ca asistent medical la o policlinică din orașul Dr. Petru Groza (actualmente Ștei). Este admis la Facultatea de Drept la București, pe care o absolvă în 1967, fiind prima persoană din satul Săucani care a ajuns pe băncile facultății.
Între 1967 – 1969 urmează cursul postuniversitar de relații internaționale, ulterior este încadrat la Secția internațională a organizației de tineret, în această secție rămânând până în 1973. În 1973 este încadrat în M.A.E, prin transfer în interesul serviciului.
În 1973 ajunge Secretar III la Ambasada României în Brazilia iar în același an fiind promovat Secretar II. În anul 1981 este Însărcinat cu afaceri en pied la Ambasada României din Quito (Ecuador) iar între 1983–1984, Secretar II la Direcția America din M.A.E. Începând cu anul 1984 este economist principal la Direcția valutară și metale prețioase din B.N.R., prin transfer în interesul serviciului. În 1986 îl găsim Consilier juridic principal în centrala B.N.R. iar în 1990 este reîncadrat în M.A.E. ca Secretar II. În același an este promovat Secretar I și Șef al secției consulare la Ambasada României din Paris. În 1993 este avansat în gradul de consilier diplomatic. În perioada 1994–1995 este Director al Direcției Relații cu Românii din Afara Granițelor din M.A.E.
Între 1995–1996 este Ambasador Extraordinar și
Plenipotențiar al României în Angola, în 1997 i se acordă gradul de ministru
consilier iar între 1996–1999 este Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al
României în Republica Federativă a Braziliei. În decembrie 1999 se pensionează
la cerere. După pensionare, începând cu 15 ianuarie 2000, este director adjunct
al Secției de cooperare internațională, în cadrul Ministerului public.
Prin decretul 528/1 decembrie 2000, i se conferă Ordinul Național ”Steaua
României” în grad de Cavaler. În primăvara anului 2001, ca urmare a unor
”jocuri politice” a fost îndepărtat din Ministerul Public.
Scrieri: - Brazilia inimii mele, Editura Dayac,
Satu Mare, 2008; - La voia destinului.
File din jurnalul unui diplomat, Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca,
2019.
Referiri: Ioan,
Bar, La voia destinului. File din jurnalul unui diplomat,
Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2019. (S. S.)
