PETRU E. PAPP-DELEGAT LA ALBA-IULIA, LA MAREA UNIRE ȘI DEPUTAT ÎN SFATUL ȚĂRII

 

Foto: „Crișana”

Pap, Petru E.**/*** Protopop. Iconom stavrofor.  Delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, având credențional din partea Consistoriului Eparhial Arad și reprezentând Protopopiatul Beiuș .

S-a născut 12 aprilie 1881 în Lupoaia, comitatul Bihor.  A încetat din viață în anul 1945, la Beiuș

A urmat studiile liceale la Beiuș, iar apoi, în 1902/1903, a început să studieze teologia ortodoxă la Arad. După absolvire, în perioada 1905-1907, a fost redactor al ziarului "Tribuna" din Arad, în timpul în care Sever Bocu s-a aflat în detenție. În perioada 1907-1908, a fost preot în Pocola. A fost protopop în Pocola, iar după 1918, funcționează ca protopop de Beiuș. De asemenea, a fost președinte al Consiliului pentru ridicarea monumentului martirilor români din Bihor. Petru E. Pop a decedat în 1945 la Beiuș.

A editat schița monografică "Din trecutul Beiușului". De asemenea, a colaborat la periodicele "Tribuna", "Biserica și Școala", "Românul", "Luceafărul", "Revista Teologică", "Lumina", "Voința", "Universul", "Legea românească", "Gazeta de Vest" și "Beiușul".

În 2 decembrie 1918, a fost ales membru al Marelui Sfat Național. Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a reprezentat, ca delegat de drept, Protopopiatul Beiuș. În Marele Sfat Național, a luat cuvântul în privința reformei agrare. După 1918, a fost ales deputat, pentru a reprezenta circumscripția Răbăgani. În 1926, a fost din nou ales deputat din partea Partidului Poporului, pentru a reprezenta județul Bihor.

S-a remarcat prin acțiuni menite să contribuie la emanciparea politică, economică și culturală a românilor bihoreni. Ca profesor de religie la Liceul de fete din Beiuș, ține cursuri pentru neștiutorii de carte, înființează o bibliotecă la Pocola și publică lucrări cu tematică religioasă și istorică. Deține mai multe funcții în cadrul instituțiilor românești: vicepreședinte al despărțământului beiușean al Astrei, președinte al Casinei Române din Beiuș, membru în consiliile de administrație ale băncilor locale „Drăganul” și „Economul”, membru în Adunarea eparhială a Episcopiei Oradiei și în Congresul Național Bisericesc sau redactor al ziarului „Beiușul”.

 

A fost distins cu "Coroana României" și cu "Steaua României" în grad de ofițer. De asemenea, a fost decorat cu "Răsplata muncii pentru Biserică", clasa I. Episcopul Aradului l-a ridicat la rangul de iconom stavrofor în 1936.

Este autorul schiței monografice Din trecutul Beiușului , apărută în anul 1928.

Referiri: - Wikipedia, „Crișana”, Oradea, 21 martie 2019.