FRANCISC HOSSU - LONGIN (1847-1935)

 

HOSSU-LONGIN, Francisc **. Jurist. Politician. Publicist. Delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, reprezentant al Cercului electoral Deva. Fiul lui Mihai Lupu Hossu, funcționar, și al Luizei (sau Aloizei) născută Pandak.

Sa născut la 2 octombrie 1847, în localitatea Zam, județul Hunedoara. A încetat din viață la 12 februarie 1935, fiind înmormântat în Băsești, județul Sălaj.

Şcoala primară a urmat-o în Deva, studiile secundare la Beiuş, Cluj şi Orăştie, iar cele superioare la Facultatea de Drept din Pesta (între 1868 şi 1872), deşi avea mari greutăţi financiare, fiind orfan de ambii părinţi.

Membru al Societăţilor Culturale Româneşti „Iulia” din Cluj şi „Petru Maior” din Pesta. Pentru atitudinea sa națională a fost închis la Vac (Ungaria).

A fost avocat în Deva . ”În anul 1882, pe data de 17/29 mai, la Deva a avut loc logodna Elenei Pop de Băsești cu avocatul Francisc Hossu-Longin, iar pe data de 12 octombrie, a aceluiași an, a avut loc cununia religioasă”. A participat la Conferinţa Naţională a Partidului Naţional Român, din 1881, fiind ales secretar şi apoi membru în comitet. A înființat un club electoral român în Deva și a fost cel care a inițiat mari demonstrații de protest împotriva legilor de maghiarizare a învățământului, legi votate de parlament din Budapesta în anii 1879, 1883 și 1907. A fost unul dintre apărătorii memorandiştilor în mai multe rezultate 1894. Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. A fost ales ca membru în Marele Sfat Naţional al Transilvaniei. După Marea Unire a fost ales senator în două legislații. După moartea socrului său, Gheorghe Pop de Băseşti, în 1919, sa stabilit la Băseşti şi sa retras din viaţa politică. La 12 octombrie 1932 este distins cu ordinul Ferdinand, în grad de comandar. A publicat în cele mai importante periodice din Braşov, Sibiu, Arad, Cluj, Bucureşti etc. A mai colaborat the periodicele Calicul, Gazeta literară, Gazeta Transilvaniei, Transilvania. 

Francisc Hossu-Longin cu  Soția, Elena,  
fiica lui George Pop de Băsești. 
Sursa: graiulsalajului.ro

” Manuscrisul a fost predat Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj,   fiind publicat în anul 1975 de Editura Dacia din Cluj-Napoca sub îngrijirea și „text stabilit, introducere, note și glosar de Georgeta Antonescu”. II], oferind și un interesant material istoric ".   Într-un articol din Adevărul , 21 februarie 1935, evocând personalitatea recent dispărutului Francisc Hossu Longin, Emil Isac spunea: ” Bătrânul Francisc Hossu Longin se duce dintre noi ca un păzitor al vremurilor trecute, autor la toate acțiunile de mai multe zile, la 88 de zile  . la procesul Memorandum-ului, în ”Congregația Hunedoarei” luptându-se cu acel amalgam de baroni, gentry și armeni maghiarizați, care au făcut din Deva, citadela celui mai feroce șovinism.” În Necrolog publicat în Gazeta Transilvaniei se spunea: ” Dacă Hossu și-a confundat viața cu datoria de a lupta pentru drepturile sale și aspirațiile neamului, soarta ia hărăzit fericirea ca la Adunarea Unirii din 1918 să fie delegat al județului Hunedoara la Alba Iulia;   satisfacția să vadă cu ochii realizarea idealului pentru a avea astfel grijă de a lupta o viață întreagă.”

Cum a fost ”botezat” de profesorul Ioan Silviu Sălăgeanu: ” Întru o zi, venind rîndul pe mine, profesorul nostru de istorie zise zîmbind: „Acum să auzim pe Francise Hossu“, pronunțând cuvîntul, respectiv numele de Hossu mai apăsat, ce știi de întîmplări de pe la noi, despre noi? Am spus eu căte și cum am știut și ce am putut învăța din ștudiul în manuscript, dar mai vîrtos m-am ocupat cu partea cum Decebal a lăsat să spînzure pe zidul cetății. „Foarte bine! esclămă voios domnul profesor, vedeți! așa erau strămoșii noștri și așa trebuie să deveniți și voi . . . așa și dvs. Longine!... Așa am devenit eu și Longin și am rămas pănă în zilele cînd scriu aceste amintiri.“

Scrieri : Amintiri din viata mea. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1975; - Chiuiture poporale. În: Familia (Oradea). Un. 5, nr. 1869, p. 291-292, 343, 487, 607, - Nedei'a. Datină romană de pe Câmpulu-ponei. În: Amicul poporului (Pesta). Un. 2, 1868, p. 114. - Nedei'a. Datina romana de pe Câmpulu-ponei. În: Familia (Oradea). Un. 5, nr. , 1869, p. 158-199. - Ospeţiulu fecioriloru. O datnă romană de pe Câmpulu-panei. În: Amicul poporului ( Pesta). An, 2, 1868, p. 61. - Siera de Sân Vasâiu (Datina poporală). În: Familia (Oradea). Un. 4, nr. , 1868, p. 532.                                         

Referiri : - Iorga, Nicolae, Oameni care au fost, Vol. 3 , Bucureşti, 1936; - Barna, Dumitru, Luptători de pe meleagurile hunedorene pentru realizarea unităţii naţionale româneşti, în: ”Dacoromânia”, Alba Iulia, nr. 23; - Hihn, Monalise, Francisc Hossu-Longin , în: Hunedoara Liberă, 26 noiembrie 2018; - Pop, Marin, Elena Pop, fiica lui Gheorghe Pop de Băsești, reprezentanta de marcă a mișcării feministe transilvănene , în: ”Graiul Sălajului”, 16 noiembrie 2018; - Razba, Maria, Personalități hunedorene , Editura Emia, Deva, 2004, P. 225; - Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian şi Sasu, Aurel, Dicţionarul scriitorilor români DL   Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998, p. 541-542; - „ Francisc Hossu-Longin”, în: Gazeta Transilvaniei , an XCVIII, nr. 14 din 17 februarie 1935, p. 1 ; - foto: https://www.graiulsalajului.ro/  (II, SS)