marți, 30 septembrie 2014

PERSONALITĂŢI BEIUŞENE - FRANCISC HOSSU - LONGIN




preluare www.bcucluj.ro
HOSSU-LONGIN, Francisc**: Jurist, om politic, publicist, memorialist. S-a născut la 2 octombrie 1847, în localitatea  Zam, jud. Hunedoara - A încetat din viaţă la 12 februarie 1935 fiind înmormântat în Băseşti, jud. Sălaj. Descendent al unei vechi familii de nobili români din Ţara Chioarului (Cetăţii de Piatră) -  fiul lui Mihai Lupu Hossu, functionar, si al Luizei sau Aloizei (n. Pandak). Şcoala primară a făcut-o în Deva, studiile secundare la Beiuş, Cluj şi Orăştie, iar cele superioare la Facultatea de Drept din Pesta (între 1868 si 1872). Membru al Societăţii Culturale Româneşti “Iulia” din Cluj şi “Petru Maior” din Pesta. Pentru atitudinea sa naţională a fost închis la Vac (Ungaria). Avocat în Deva. S-a căsătorit cu Elena, fiica renumitului om politic George Pop de Băseşti. Membru în Comitetul Central al PNR. Căsătorit cu Elena fiica lui Gheorghe Pop de Băseşti. „A participat la Conferinţa Naţională a Partidului Naţional Român, din 1881, fiind ales secretar şi apoi membru în comitet. A înfiinţat un club electoral român în Deva şi a fost cel care a iniţiat mari demonstraţii de protest împotriva legilor de maghiarizare a învăţământului, legi votate de parlamentul din Budapesta în anii 1879, 1883 şi 1907. A fost unul dintre apărătorii memorandiştilor în procesul acestora din mai 1894. Între  anii 1895 şi 1899 a fost director al Despărţământului Deva al ASTREI, desfăşurând o vastă activitate pe teren cultural şi economic alături de românii hunedoreni, obţinând rezultate deosebite. La 7 noiembrie 1918 a fost ales membru în Consiliul Naţional Român din Deva şi delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Aici a fost ales ca membru în Marele Sfat Naţional al Transilvaniei. După moartea socrului său, Gheorghe Pop de Băseşti, în 1919, s-a stabilit la Băseşti şi s-a retras din viaţa politică. A decedat în 1935 la Băseşti unde este şi înmormântat.” (http://www.dacoromania-alba.ro/nr23/luptatori.htm) La 12 octombrie 1932 este distins cu ordinul Ferdinand, în grad de comandor. A publicat în cele mai importante periodice din Braşov, Sibiu, Arad, Cluj, Bucureşti etc. A lucrat în redacţiile revistelor Familia şi Gura satului în care îşi şi publică unele dintre creaţii, semnând uneori cu pseudonimul Letiţia. A mai colaborat la periodicele Calicul, Gazeta literară, Gazeta Transilvaniei, Transilvania. Între anii 1923 şi 1932, la o vârstă înaintată  scrie Amintiri din viaţa mea, consacrate biografiei sale, referindu-se mai mult la copilărie, la anii de şcoală.
preluare www.referatele.com
”Ele se referă mai ales la anii copilăriei şi ai tinereţii (1850-l872), capitolul final, privitor la pribegia din 1916, situându-se cu totul in afara planului fundamental al textului. Amintirile sunt interesante nu atât prin informatiile exacte cu privire la anumite evenimente (deşi pot fi exploatate si sub acest aspect), cât prin recrearea ambianţei şi prin mărturia pe care o oferă despre procesul de formare a conştiinţei unui intelectual transilvănean din secolul trecut (XIX, n.n.). Stilul este de o deplină simplitate, fară nici o autocomplacere sau dulcegarie. Autorul crede in valoarea pedagogică a faptului în sine, a experienţei de viatp câştigată personal sau imaginată în deplină libertate, pe baza unor informaţii comunicate cu detaşare şi obiectivitate. Francisc Hossu Longin se numara printre acei memorialişti care-şi acceptă copilăria şi adolescenţa şi, deşi ar fi avut motive s-o facă, nu pozează  nici un moment în victimă a destinului sau a oamenilor. Peste Amintirile sale pluteşte o uşoara nostalgie creată de sentimentul trecerii vremii, dar mai ales un zâmbet împăcat, seninatatea celui care s-a detaşat, prin timp si prin intelepciune, de impresiile prea acute, deşi n-a uitat nimic din conturul întâmplărilor şi-i vede încă, cu precizie, pe oamenii care l-au legat de ele.” (www. referatele.com) Manuscrisul predat Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj fiind publicat în anul 1975  de Editura Dacia din Cluj-Napoca sub îngrijirea şi "text stabilit, introducere, note şi glosar de Georgeta Antonescu". Memoriile "reconstituie, fără pretenţii literare, dar cu savoarea autenticităţii, moravuri şi întâmplări caracteristice vieţii transilvănene din a doua jumătate a veacului trecut [sec, 19. I. I.], oferind şi un interesant material istoric". (Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian şi Sasu, Aurel. Dicţionarul scriitorilor români D-L  Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998, p. 541-542).
Scrieri: Amintiri din viaţa mea.  Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1975; - Chiuiture poporale.   În:  Familia (Oradea). An. 5, nr. 1869, p. 291-292, 343, 487, 607, -  Nedei’a. Datină romana de pe Câmpulu-ponei.   În:  Amicul poporului (Pesta). An. 2, 1868, p. 114. - Nedei’a. Datina romana de pe Câmpulu-ponei.    În:  Familia (Oradea). An. 5, nr. , 1869, p. 158-199.  -  Ospeţiulu fecioriloru. O datină  romană de pe Campulu-panei.   În:  Amicul poporului ( Pesta).   An, 2, 1868, p. 61. - Siera de Sân Vasâiu (Datina poporală).   În:  Familia (Oradea). An. 4, nr.   , 1868, p. 532.
Referiri: Achim, Al. În: Gazeta ilustrată. Nr. 5, 1934; - Antonescu, N. În: Steaua (Cluj). Nr. 4, 1975; - Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc. Vol. 1. 18OO-1891… nr. 2179, 2180, 5201; - Iorga, Nicolae. Oameni care au fost. Vol. 3. Bucureşti, 1936; - Mureşianu, A. A. În:  Carpaţii (Braşov). Nr. 894, 1927; - Fanache, V.  “Gând românesc” şi epoca sa literară. Studiu şi bibliografie…  nr. 1106 - Iancu, Gheorghe.  Contribuţia Consiliului Dirigent la consolidarea statului naţional unitar român (1918-1920)… :p. 236. - Matei, Pamfil.  Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) şi rolul ei în cultura naţională…  p. 264, 277; - 1918 la români. Documentele unirii. Unirea Transilvaniei cu România. 1 Decembrie 1918. Vol. 7, 8… p. (8) 239, 240; - Polverejan, Şerban şi Cordoş, Nicolae. Mişcarea memorandistă în documente (1885-1897)… p. 103, 106, 108, 166, 168, 169, 183, 186, 209, 210, 231, 232, 233, 234, 236, 237, 240, 243, 244, 268, 269, 274, 286, 287, 334, 343. (I. I., S.S.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu