ANDRIŢOIU,
Alexandru**: Poet, publicist,
traducător. S-a născut la 8 octombrie 1929 în Vaşcău – Se stinge din viaţă la 2
octombrie 1996 în Bucureşti. Este fiul Ştefaniei şi al lui Nicolae Andriţoiu. Urmează
şcoala primară la Vaşcău şi Liceul „Samuil Vulcan" la Beiuş, absolvit în
1948. Se înscrie la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj, pe care
o părăseşte după doi ani (în 1951), fiind trimis la Şcoala de Literatură „M.
Eminescu" din Bucureşti făcând parte din prima ei promoţie de absolvenţi (1950-1951). Stabilit
în capitală va fi redactor la Contemporanul, Luceafărul, Gazeta literară, Viaţa
militară, la mai multe reviste pentru copii. In anul 1965 este chemat la Oradea
unde pune bazele noii serii, a V-a, a revistei Familia al cărei redactor şef a
fost până în anul 1990, ducând-o printre cele mai importante reviste de cultură
din ţară. Între 1965-1980 revista
în care debutase Eminescu dădea direcţia în viaţa intelectuală nu doar a
Oradiei, ci a întregii ţări. Meritul era al redactorului-şef Alexandru
Andriţoiu, care a catalizat recuperarea din puşcării a unor literaţi valoroşi,
închegând un colegiu sonor. Adjunct era Radu Enescu, secretar Stelian
Vasilescu, redactori Ovidiu Cotruş, Nicolae Balotă, Dumitru Chirilă, Francois
Pamfil, Vasile Spoială şi Mircea Bradu, iar între colaboratori Ioan Alexandru,
Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Maliţa. "A apărea în Familia era o onoare
şi un certificat. Revista nu obliga la compromisuri şi îşi permitea mai mult
decât altele să fie critică. Se vindea în 12.000 de exemplare, uneori în
20.000, care circulau în toată ţara", îşi aminteşte dramaturgul Mircea
Bradu . (http://www.ebihoreanul.ro)
Debutul său poetic are loc în anul 1949, în
ziarul de partid “Lupta Ardealului” din Cluj. În anul următor Almanahul literar
clujean îi publică mai multe poezii. Debutează editorial în 1953 cu volumul “In
Ţara Moţilor se face ziuă”, volum distins cu Premiul de Stat. Volumul “impune
un poet care descinde din patetismul grandios al unor Goga şi Beniuc de la
începutul carierei”. De atunci încoace a scris şi a publicat poezie, a făcut
gazetărie, a tradus din literatura universală: Utkin, A.S. Puşkin, Victor Hugo,
Ch. Baudelaire, H. Heine, Nicola Vapţarov, K. Simonov, Horaţiu, Ovidiu, din
lirica maghiara, din lirica elină, din lirica chineză, vietnameză şi coreeană
etc. A scris şi scenarii de filme: Cine va deschide uşa (împreună cu Nicolae
Ștefănescu,1969); Sub soarele Bihorului; Şah la rege, Elixirul tinereţii etc.
Primele sale creaţii însumează imnuri şi ode ocazionale, uneori deghizate sub
tonul confesional. Treptat, pe măsură ce interesul e orientat către formă şi
către meditaţia asupra condiţiei creatorului, poezia sa ajunge să reprezinte un
mod ideal de existenţă a formelor clasice, de la lirismul trubaduresc la
parnasaismul glacial. “Constelaţia Lirei” şi “Vârful cu dor” sunt momentele
principale ale acestei etape, previzibilă prin inventivitatea formală nativă
mărturisită încă de la începuturi. Poetul se lasă în voia fanteziei debordante
şi a freneziei senzuale a cântului goliardic limpede şi muzical cadenţat,
întotdeauna jovial şi solar. Nu lipsesc formele canonizate ale sentimentului,
cum sunt madrigalul, balada, romanţa, dar nici autohtonul cântec de lume, prin
care Alexandru Andriţoiu poate fi încadrat într-o tradiţie prestigioasa care
începe cu Anton Pann. Predispoziţii minulesciene se fac prezente mai ales prin
intervenţia livrescului onomastic, prin trimiterile mitologice, ezoterice şi,
mai ales prin autoironia care devine un fel de măsură de precauţie
antieuforică. Publică versuri şi articole diverse într-un mare număr de reviste
de cultură din ţară. (I. I., S.S.)
Scrieri:
- În Ţara Moţilor se face ziuă (Versuri). Bucureşti, E.S.P.L.A., 1953;
-Dragoste şi ură (Versuri). Bucureşti,
E.S.P.L.A., 1957; - Deceniul primăverii
(versuri). Bucureşti, Editura Militară a Ministerului Forţelor Armate
ale R.P.R., 1958; - Porţile de aur (Versuri). Bucureşti, Editura Tineretului,
1958; - Cartea de lângă inimă (Versuri). Bucureşti, Editura Militară, 1959; -
File de cronică (Versuri). Bucureşti,
Editura Tineretului, 1962; - Mărturisiri (Versuri). Bucureşti, Editura
Tineretului, 1964; - Mărţişor (Versuri).
Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1964, - Vârful cu dor (Versuri). Bucureşti,
Editura Tineretului, 1964; - Versuri. Bucureşti, Editura Tineretului, 1968; -
Andriţoiu, Alexandru şi Străvoiu, Nicolae A.
Moartea lui Valdi şi alte povestiri. Bucureşti, Editura Tineretului,
1969; - Prin “Ţara dimineţilor liniştite”
(Versuri). Bucureşti, Editura Eminescu, 1970; - Simetrii (Versuri). Bucureşti,
1970 (Premiul Consiliului Culturii şi
Educaţiei Socialiste); - Avram Iancu
(Versuri). Bucureşti, Editura Albatros, 1972; - Euritmii (Versuri). Bucureşti,
Editura Albatros, 1972; - Aur (Versuri).
Bucureşti, Editura Albatros, 1974; - Pe
drumul meu (Versuri). Bucureşti, Editura Eminescu, 1974; - Or (Versuri). Bucureşti, 1982; - Poeme noi
(Versuri). Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1984; - Constelaţia lirei
(Versuri). Bucureşti, Editura Minerva, 1985; - Curcubeu peste Carpaţi.
Bucureşti, Editura Sport - Turism, 1987; - Două flori, două surori (Versuri).
Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1988. - Ardelenească (versuri). În:
Îndrumător bisericesc misionar şi
patriotic (Oradea). An. 5, nr. 5, 1988, p. 172. - Întâmpinare (versuri). În: Îndrumător bisericesc misionar şi
patriotic (Oradea). An. 5, nr. 5, 1988, p. 19. - Horea (versuri). În:
Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic (Oradea). An. 5, nr. 5,
1988, p. 190. - Zăpezi (Versuri).
În: Îndrumător bisericesc
misionar şi patriotic (Oradea). nr. 5, 1988, p. 21-22.
Traduceri
• Iosif Utkin,
Versuri, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1959;
• Din lirica
latină, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1964;
• A.S. Puşkin,
Versuri, ediţie bilingvă, Bucureşti, 1964 (în colaborare cu Maria Banuş etc.);
• Antologia
literaturii maghiare, I-II, Bucureşti, 1965-1966 (în colaborare);
• Din lirica elină,
prefaţă de Edgar Papu, Bucureşti, 1968 (în colaborare cu Dimos Rendis);
• N. Zidarov,
Versuri, Bucureşti, 1971 (în colaborare cu I. Brad şi I. Horea);
• Dang Tran-Con,
Doan Thi-Diem, Plângerea femeii după bărbatul ei plecat la război, Bucureşti,
1974;
• Antologie de
poezie canadiană de limbă franceză, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1976 (în
colaborare cu Ursula Şchiopu);
• Antologie de
poezie vietnameză clasică şi contemporană, prefaţa traducătorului, Bucureşti,
1980 (în colaborare cu Liliana Blajovici-Liciu);
• R.M. Rilke,
Poemele franceze, prefaţa traducătorului, Timişoara, 1984;
• To Hun, Poeme,
Bucureşti, 1987;
• Horvath Imre, Noi
doi în oglindă, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1988;
• Antologie de
poezie chineză modernă şi contemporană, prefaţă de Zou Difan, Bucureşti, 1990
(în colaborare cu Ioan Budura).
Referiri:
- Alexiu, I. Ideografii lirice contemporane. Bucureşti, 1977; - Barbu, E. O
istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până în
prezent. Vol. 1. Poezia contemporană. Bucureşti, 1975; - Cistelecan, Al. Poezie
şi livresc. Bucureşti, 1987; - Constantin, I. Despre poeţi. Bucureşti, 1971; -
Felea, V. Secţiuni. Cluj-Napoca, 1974; - Grigurcu, Gh. Poeţi români de azi.
Bucuresti, 1979; - Grigurcu, Gh. Teritoriu liric. Bucureşti, 1972; - Martin, A.
Poeţi contemporani. Vol. 2. Bucureşti, 1971; - Micu, D. Limbaje lirice
contemporane. Bucureşti, 1988; - Negoiţescu, I. Engrame. Bucureşti, 1975; -
Piru, Al. Poezia românească contemporană. Vol. 2. Bucureşti, 1975; - Poanta,
P. Modalităţi lirice contemporane, Bucureşti,
1974; - Ruja, Al. Valori lirice actuale. Bucureşti, 1979; - Simion, E.
Scriitori români de azi. Vol. 4. Bucureşti, 1989; - Ştefănescu, Alex.
Prim-plan. Bucureşti, 1987; - Taşcu, V.
Poezia poeziei de azi. Bucureşti, 1985; - Bibliografia literaturii române
1948-1960… p. V, 50-52, 66, 68, 154, 158, 196, 492, 639, 784, 874, 917, 930,
985. - Duma-Suceveanu, Constantin. Documentar.
În: Pagini de ucenicie (Beiuş).
An. 6, nr. 2-3 (11-12), 1972, p. 35-45. p. 37; - Mărgineanu, Ion. Oameni din
Munţii Apuseni… p. 251; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor… p. 243, 244; - Zaciu, Mircea, Papahagi,
Marian şi Aurel Sasu. Dicţionarul scriitorilor români. A – C. Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995.
