vineri, 5 aprilie 2019

AVRAM CORCEA (1868 - 1951)




Sursa:https://decenei.com
CORCEA, Avram**. Preot, animator al vieţii culturale, culegător de folclor. S-a născut la 14 aprilie 1868, în Coştei, în Iugoslavia – A încetat din viaţă în anul 1951 în Pietroiu, jud. Ialomiţa. A urmat şcoala primară în Coştei, studiile secundare la Liceul "Samuil Vulcan" din Beiuş (coleg fiind cu Ioan Popovici – Bănăţeanul). Urmează studii superioare  teologice la Sibiu, la a căror terminare este numit în anul 1981 preot în Coştei. Pe lângă cea de preot, în Coştei desfăşoară şi o bogată activitate culturală. A fost  preşedinte al corului local şi  conducător până în 1918 al Reuniunii de cetire şi cântări. A iniţiat în 1911 construirea casei de cultură din Coştei. Pentru atitudinea şi activitatea lui de bun român a fost internat, în 1916, în lagărul de la Sopron, fiind acuzat de activitate ostilă faţă de statul austro-ungar. Din 1918 s-a stabilit la Nercina judeţul Caraş-Severin. Peste tot pe unde a funcţionat s-a arătat interesat de folclor. A colaborat la: Tribuna, Educătorul, Banatul,  Calendarul “Românului” etc.  Intre 1889 şi 1890 a cules de la lăutarul Vichentie Micu mai multe  balade pe care mai târziu le-a reunit într-un volum iar o parte, 15 balade şi un basm le-a publicat în Tribuna (Sibiu). Materialele culese au fost transcrise cu deosebită grijă de a respecta întocmai textul obţinut de la informator. Cântecelor vechi Avram Corcea le-a recunoscut nu numai o valoare poetică ci şi una lingvistică. In prefaţa volumului de balade sunt menţionate câteva detalii asupra împrejurărilor în care s-au cules baladele, a ocaziilor  în care acestea se cântă, precum şi observaţii privind melodiile cântecelor bătrâneşti, formulele lor finale. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt balade vitejeşti, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceştilor. Prin tematică şi circulaţie unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan ş. a. Chiar unele dintre cele mai cunoscute balade au variante specifice acestei zone. Corbea se numeşte Mârza, Doicin bolnavul se chiamă Iovan. Pe lângă cele publicate în periodicele amintite Avram Corcea a mai scos: - Balade populare. Caransebeş, Editura şi tipariul Tipografiei şi librăriei diecezane, 1899;  - Mijloace de înaintare.  Budapesta, Tipografia Poporul român, 1904.
Referiri: - Bălan, I. Un folclorist bănăţean: Avram Corcea.  In:  Actele simpozionului dedicat reciprocităţilor iugoslavo – române în domeniul literaturii populare, Pancevo, Libertatea, 1974, p. 103 – 112.   - Bârlea, Ovidiu. Istoria folcloristicii româneşti… ; - Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc. Vol. 1. 18OO-1891… nr. 2579, 4O26-4O42; - Diaconu, Ion. Folklor din Râmnicul Sărat. Vol. 2.  Focşani, Editura Cultura, 1933 – 1948; - Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900…  p. 216; - Niculescu-Varone, G. T. Cei mai de seamă folklorişti români. Bucureşti, Editura Universul, 1938. (I. I.)