|
|
 |
| Sursa:https://decenei.com |
CORCEA, Avram**. Preot, animator al vieţii culturale,
culegător de folclor. S-a născut la 14 aprilie 1868, în Coştei, în Iugoslavia –
A încetat din viaţă în anul 1951 în Pietroiu, jud. Ialomiţa. A urmat şcoala
primară în Coştei, studiile secundare la Liceul "Samuil Vulcan" din
Beiuş (coleg fiind cu Ioan Popovici – Bănăţeanul). Urmează studii
superioare teologice la Sibiu, la a
căror terminare este numit în anul 1981 preot în Coştei. Pe lângă cea de preot,
în Coştei desfăşoară şi o bogată activitate culturală. A fost preşedinte al corului local şi conducător până în 1918 al Reuniunii de
cetire şi cântări. A iniţiat în 1911 construirea casei de cultură din Coştei.
Pentru atitudinea şi activitatea lui de bun român a fost internat, în 1916, în
lagărul de la Sopron, fiind acuzat de activitate ostilă faţă de statul
austro-ungar. Din 1918 s-a stabilit la Nercina judeţul Caraş-Severin. Peste tot
pe unde a funcţionat s-a arătat interesat de folclor. A colaborat la: Tribuna,
Educătorul, Banatul, Calendarul
“Românului” etc. Intre 1889 şi 1890 a
cules de la lăutarul Vichentie Micu mai multe
balade pe care mai târziu le-a reunit într-un volum iar o parte, 15
balade şi un basm le-a publicat în Tribuna (Sibiu). Materialele culese au fost
transcrise cu deosebită grijă de a respecta întocmai textul obţinut de la
informator. Cântecelor vechi Avram Corcea le-a recunoscut nu numai o valoare
poetică ci şi una lingvistică. In prefaţa volumului de balade sunt menţionate
câteva detalii asupra împrejurărilor în care s-au cules baladele, a
ocaziilor în care acestea se cântă,
precum şi observaţii privind melodiile cântecelor bătrâneşti, formulele lor
finale. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt
balade vitejeşti, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceştilor.
Prin tematică şi circulaţie unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman
Voinicul, Stoican, Rozan ş. a. Chiar unele dintre cele mai cunoscute balade au
variante specifice acestei zone. Corbea se numeşte Mârza, Doicin bolnavul se
chiamă Iovan. Pe lângă cele publicate în periodicele amintite Avram Corcea a
mai scos: - Balade populare. Caransebeş, Editura şi tipariul Tipografiei şi
librăriei diecezane, 1899; - Mijloace de
înaintare. Budapesta, Tipografia Poporul
român, 1904.
Referiri: - Bălan, I. Un folclorist bănăţean: Avram
Corcea. In: Actele simpozionului dedicat reciprocităţilor
iugoslavo – române în domeniul literaturii populare, Pancevo, Libertatea, 1974,
p. 103 – 112. - Bârlea, Ovidiu. Istoria
folcloristicii româneşti… ; - Bibliografia generală a
etnografiei şi folclorului românesc. Vol. 1. 18OO-1891… nr. 2579, 4O26-4O42; - Diaconu, Ion. Folklor din Râmnicul Sărat.
Vol. 2. Focşani, Editura Cultura, 1933 –
1948; - Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900… p. 216; - Niculescu-Varone, G. T. Cei mai de
seamă folklorişti români. Bucureşti, Editura Universul, 1938. (I. I.)
