ILIE CRISTEA (1892-1958)

 

CRISTEA, Ilie**.  Profesor dr. Sociolog. S-a născut în 28 iulie 1892 la Leheceni, județul Bihor. A încetat din viață în anul 1958. A avut o soră, Maria Oancea, aceasta a crescut-o pe viitoarea soție a lui Nicolae Coroiu, Aurora Leuca, la Mesteacăn, județul Hunedoara, în casa preotului din localitate, Ioan Irimie, aceasta fiind orfană de ambii părinți.  

Școala primară a frecventat-o în satul natal, apoi a urmat ”Liceul Samuil Vulcan” din Beiuș, pe care l-a absolvit în anul 1911, iar în 1915 a absolvit Școala Militară din Oradea. După absolvirea liceului a urmat Facultatea de Litere a Universității din Budapesta absolvită în anul 1918, fiind numit profesor suplinitor la Brașov, iar după ce, în anul 1920, susține examenul de capacitate la Cluj, devine profesor titular definitiv la liceul ”Andrei Șaguna” din Brașov, unde funcționează până în anul 1945. Alături de Ion Clopoțel și C. Surle a avut contribuții importante la dezvoltarea sociologiei românești.

La școala militară din Oradea în 1915. Ilie Cristea se află la mijloc

Era promarxist, adept declarat al materialismului dialectic, dovadă articolul din Societatea de mâine (An X, nr. 3-4, martie-aprilie 1933, p. 67-68) Hegel și Marx: ”Până la Marx, socialismul fusese sentimental și umanitarist…  Acum el devine obiectivul unor înverșunate lupte sociale care se dau între clase… În această luptă nu există compromis, ci distrugere în prima fază, creație în a doua”. Tot în Societatea de mâine face o analiză materialist-istorică a evoluției societății româneşti realizată pe o perioadă de 100 de ani, începând cu anul 1829, care definește, în concluziile sale, stadiul social-economic atins în momentul respectiv și perspectivele socialiste ale României, în contextul unei iminente dispariții, după părerea sa, a sistemului capitalist.

După anul 1930 a editat o foarte curajoasă revistă de probleme sociale, intitulată Spre stânga, dar nu au apărut decât trei numere, deoarece parchetul şi poliţia au confiscat revista şi i-au interzis apariţia. Nu a fost înregimentat, în acea perioadă, în niciun partid politic. A fost judecat pentru ”delict de opinie” și achitat. ”Denunțătorii şi asmuţitorii interesați şi cu mentalitate obtuză împotriva distinsului intelectual Ilie Cristea au suferit înfrângerea care le poate servi de învăţătură. Ilie Cristea este din rasa celor puţini aleşi, din ceata cugetătorilor superiori cari se ridică la înălțimi deosebite de concepții. Trântorii cari-i juraseră scoaterea din învăţământ au uitat, că Ilie Cristea este un model de profesor, ca datorie în clasă, ca spirit de dreptate, ca bunătate de suflet şi peste tot ca virtuți sufleteşti cu cari prea puţini dintre caracterele profesorale se pot lăuda”.

A mai colaborat și la publicația Clopotul, fondat în Botoșani în 30 iunie 1933 de Scarlat Callimachi, la 10 decembrie 1934 fiind suprimat. Ajunsese, în timp, membru marcant al PCR. Cea mai mare parte a războiului, asemeni altor militanți comuniști, Ilie Cristea a petrecut-o în lagăre. În tot acest timp, soția sa, Cornelia Cristea, a beneficiat de sprijin moral din partea lui Nicolae și Aurora Coroiu.

În însemnările sale referitoarei la Ilie Cristea, Nicolae Coroiu descrie situații legate de detenția acestuia, cunoscute de la soția lui. La Jilava, Ilie Cristea ar fi fost coleg de celulă cu viitori lideri ai României comuniste. A fost ”unul din marii teoreticieni comuniști ardeleni pe tărâmul marxism- leninismului, fapte pentru care a făcut închisoare la Jilava și Doftana peste 12 ani (1932-1944) alături de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Pătrășcanu, Bodnăraș, Gheorghe Vasilichi etc”. După preluarea puterii, colegii de detenție ”atunci când au ajuns miniștri, pe Ilie l-au trimis pe linie moartă, pentru că se opusese lichidării claselor exploatatoare”. Potrivit familiei Coroiu, tratamentul la care a fost supus Ilie Cristea la Jilava și-a lăsat amprenta asupra întregii sale vieți.

După încheierea detenției acesta vorbea foarte puțin, deoarece în urma bătăilor își pierduse cea mai mare parte a danturii. Acest fapt a fost remarcat ani mai târziu și de Nicolae Coroiu, pe care l-a vizitat la Oradea în contextul unei inspecții în perioada în care era tras pe „linie moartă”, ca funcționar în Ministerul Învățământului.

Referiri: - Butișcă, Constantin, Bihoreni de ieri și de azi, Editura Brevis, Oradea, 2021, p. 378; - ”Societatea de mâine”, An X, nr. 3 și 4, Cluj, martie-aprilie, 1933, p. 67-68; - Degău, Ioan, Brânda, Nicolae, (coordonatori), Igna, Ioan, Beiușul și lumea lui. Studiu monografic. Vol. IV, Editura Primus, Oradea, 2009, p. 864;  - Moisa, Gabriel, ”Doar nu e Nicolae?”… Nicolae Coroiu între mica și marea istorie, Editura Universității din Oradea, Editura Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, 2015, p. 47, 94, 95, 105, 129; - Achitarea lui Ilie Cristea, în: ”Societatea de mâine”, An IX, nr. 4 și 5, Cluj, 1 și 15 martie 1932, p. 73.  

(I. I., S. S.)

CĂBEȘTI-SCULPTFEST-2024. CONCERT DE CAVAL ÎN PEȘTERA MEZIAD

 În perioada 22-28 iulie, în localitatea Căbești, județul Bihor se desfășoară Festivalul Sculptfest-ediția a treia. Sâmbătă, 27 iulie, începând cu ora 14.00, s-a desfășurat concertul de caval susținut de absolvenții cursului de caval organizat de Centrul Cultural Subcarpați în localitatea Căbești, în perioada 22-26 iulie. În final „Floare de Maidan” au susținut un microrecital. La concert au participat circa 500 de spectatori.

LA MULȚI ANI, FLORIAN-LIVIU CIONCA!

 

CIONCA, Liviu Florian. Operator aparatură de propagandă și cultură și gestionar  la Cercul Militar Beiuș. Interpret de folclor și dansator la Ansamblul folcloric Lioara. Cameraman la Național TV Beiuș. Consultant asigurări la Allianz-Țiriac.

S-a născut în 17 iulie 1958 în localitatea Albești, județul Bihor. După absolvirea Școlii Generale în satul natal a urmat școala profesională de 3 ani, obținând diploma de mecanic, ulterior Liceul Industrial Beiuș, absolvindu-l cu diplomă de bacalaureat.

A avut un parcurs artistic ca solist și dansator la Ansamblul folcloric Lioara din Oradea (1976-1979), apoi, odată cu încadrarea la Casa Armatei Beiuș (ulterior Cercul Militar), până în 1 decembrie 2001, când postul pe care-l ocupa s-a desființat. În perioada petrecută la Cercul Militar, pe lângă funcția deținută, s-a preocupat de organizarea de spectacole, prezentarea acestora și instruirea formației de dansuri populare. A fost un apropiat al fanfarei militare, membrii căreia făceau parte din formațiile artistice ale Cercului Militar.  De asemenea, în perioada 1996-2001 a fost și cameraman, în cadrul emisiunii Glasul Oștirii.

Încă din anul 1982 a fost organizator de spectacole, realizând turnee în localitățile din Țara Beiușului dar și ale județului Bihor. A adus în formațiile artistice ale Cercului Militar soliști reputați bihoreni: Daniela Rada, Radu Potoran, Maria Haiduc, Corina Szatmari, Dana Buha.

În anul 2003 funcția de proiecționist s-a desființat, iar după plecarea de la Cercul Militar a funcționat cameraman la Național TV Beiuș, dar și consultant la Allianz-Țiriac.

DE ZIUA MUZICILOR MILITARE MEMBRII FANFAREI BEIUȘENE S-AU REÎNTÂLNIT

            În fiecare an, la 1 iulie, membrii fanfarei beiușene, atâția câți au mai rămas, se întrunesc, să-i comemoreze pe cei dispăruți și să se bucure alături de cei existenți și de prietenii fanfarei.

Ieri, 1 iulie 2024, a fost Ziua Muzicilor Militare. Ca în fiecare an, muzicanții beiușeni s-au reîntâlnit. Desigur, alături de aceștia au fost și prietenii Fanfarei. La ora 15.00, la Obeliscul din Cimitirul Eroilor din Beiuș, au aprins o lumânare în memoria eroilor patriei, apoi au rostit o rugăciune și au cțntat un cântec religios. Lt. col. rtr. Boldiș Zoltan a citit numele membrilor fanfarei dispăruți, iar prof. Remus Lazea, a prietenilor fanfarei, plecați în cer. A fost un moment emoționant. Apoi, toți s-au deplasat în cimitirul militar, unde au comemorat membrii fanfarei, înmormântați în acest loc, și le-au aprins o lumânare.

În partea a doua, la Restaurantul Popular, s-au sărbătorit membrii fanfarei, care în acest an împlinesc o vârstă cere se termina cu 0 sau 5. Astfel, au fost sărbătoriți mai mult. adj. șef rtr. Constantin Sava, care împlinește în acest an 85 de ani și plut. adj. rtr. Stelu Pascariu, care în acest an împlinește 65 de ani. Plut. adj. șef rtr. Stelică Burcea, care în 27 iunie a împlinit 85 de ani este plecat din localitate.

MULȚUMIIM D-LUI IOAN CURPAȘ PENTRU FOTOGRAFIILE PUSE LA DISPOZIȚIE