S-a născut în 1 septembrie 1946 în satul Mușca, comuna Lupșa, județul Alba, fiul lui Nicolae și Valeria. A încetat din viața în 12 februarie 2016. A fost cel de-al zecelea copil al familiei, fratele lui Buran Traian.
Tatăl său a fost miner la minele de aur din Roșia Montană, dar nu cu contract de muncă ci doar periodic, iarna, pentru că avea și pământ (3 hectare) și se ocupa de cultivare a lui. Era un pământ slab, în pantă, dar îl lucra. Când a ajuns la vârsta pensiei, el nu a beneficiat de pensie, așa că a avut o viață grea. Mama a fost casnică, a avut mult de lucru, fiind mamă a zece copii.
A început școala la Mușca din anul 1953 până în 1960, când a plecat la Școala Militară de Muzică de la București. Acolo a fost repartizat ca instrument principal trompeta, iar instrument secundar a fost acordeonul.
Ca profesori de trompetă în timpul școlii ia avut pe maestrul trompetist la Opera Română, profesorul Ducheci, iar la acordul pe maestrul Stângaciu. În fanfara regimentului a cântat partitura de la trompeta întâi. A activat în cadrul orchestrei populare din unitate ca acordeonist.
În anul 1964, a fost repartizat la Muzica militară din regimentul de la Beiuș.
Și-a desfășurat activitatea în mai 1995, când Muzica sa desființat, iar el a fost numit șef de depozit la Serviciul Geniu și Serviciul Chimic. Neavând nimic comun cu aceste arme, la început nu ia fost ușor dar, pe anilor următori, până în anul 2001, când a ieșit la pensie, a îndeplinit cu succes funcția de șef de depozit.
A fost un trompetist foarte bun dar și un acordeonist excepțional, un bun armonist și, sigur, dirijor. A făcut parte din diferite forme artistice din zonă în anul 2003.
Panfil nu știa să spună nu se poate; întotdeauna, cu un zâmbet blând, căuta o soluție. Spun asta, și știu ce spun, pentru că am colaborat cu acest om mai bine de 20 de ani. De o bonomie ieșită din comun și cu un calm imperturbabil era imposibil să nu-l îndrăgești pe acest om.
Pe lângă activitatea de șef de depozit, a activat în cadrul corului bisericii ortodoxe din Beiuș, devenind dirijorul corului.
Sa preocupat de îmbogățirea repertoriului și de calitatea execuției pieilor muzicale. A căutat cele mai frumoase cântece, ca „Tatăl nostru”, de Ciprian Porumbescu, pe patru voci, lucrare compusă și armonizată de autor. O altă piesă reprezentativă din repertoriul corului bisericesc este „Miluiește-mă, Dumnezeule” de Gheorghe Cucu. Textul acestei lucrări corale este scurt, dar plin de esență, iar muzica, foarte inspirată: melodia fuge de la o voce la alta, armonia este destul de consonantă, liniștind auzul ascultătorului.
Soarta ia întrerupt cursul activității, astfel că, în februarie 2016, cade răpus de o boală necruțătoare (cancer) și totul a rămas așa…
Fratele său, Daniel Pavel, este de asemenea baterist în formația Frații Jdieri de asemenea din Oradea. Iată că amândoi fii lui Pavel Luca (Luță) au îmbrățișat meseria tatălui lor.
O perioadă, între 1995-1997, a cântat alături de Simion Suciu și Gusti Macavei în formația Retro , ulterior, împreună cu Ghiță David și Nicu Fărcuț.
TRAȘCĂ, Miron . Plut. Adj. Șef. Flaut de instrumentist.
Sa născut în 9 septembrie 1950 în satul Dumitrești, comuna Verguleasa, județul Olt. Este fiul lui Marin, agricultor și Rada, casnică. Mai are trei frați: Ilie, subofițer muzicant, Oana, casnică și Ion, sudor, lăcătuș montor.
A urmat ciclul primar în localitatea natală, gimnaziul în localitatea Poganu, iar între 1966-1971 Școala Militară de Muzică București. În școala militară a studiat flautul, cu prof. Rizea și acordeonul, cu prof. Stângaciu.
În urma unei epidemii de hepatită la parada din 23 august 1971 a fost trecut în rezervă și reactivat în anul 1972, repartizat la cerere în 15 septembrie 1972 la UM 01343 Beiuș.
A activat în UM 01343 Beiuș până în 1995, când sa desființat fanfara, iar după aceea, la serviciul contabilitate al unității, până în 30 aprilie 2002, când a fost trecut în rezervă și pensie.
A participat la activitățile specifice ale fanfarei și formărilor artistice ale Casei Armatei până în 1995, iar după aceea, între 2002-2008 la Fanfara Cercului Militar Beiuș. A avut colaborări cu taraful, grupul vocal și formația de dansuri de la „Muncitorul” Beiuş.