Urmează școala
primară în Marghita, până în 1940, când se înscrie la Liceul comercial
„Partenie Cosma” din Oradea. După un an a continuat cursurile la Școala
profesională nr. 2 din Oradea, pe care a absolvit-o în anul 1945. Urmează apoi
Școala normală română unită pentru învățători din Oradea, unde, în 1948, își ia
Diploma de învățător.
Este trimis să urmeze un curs la Institutul
pentru perfecționarea cadrelor didactice din București. În toamna anului 1948
este numit învățător în Vărzarii de Jos, unde activează până în 1951. Între
timp, îndeplinește și funcția de bibliotecar voluntar la căminul cultural
„Mihail Florescu” din Vașcău, funcție pe care o îndeplinește și la Vărzarii de
Jos. În perioada 1951-1953 este învățător în comuna Vașcău. În octombrie 1953 este
numit inspector școlar în cadrul secției de învățământ a raionului Beiuș, reîntorcându-se
la Vașcău, în septembrie 1954, ca profesor suplinitor la școala generală. Din
iunie 1955 până în septembrie 1956 este director al căminului cultural din
Vașcău. În continuare, îl găsim șef al Bibliotecii raionale Lunca-Vașcău din
orașul dr. Petru Groza, până în septembrie 1958, când revine la Vașcău, de astă
dată ca redactor la Centrul de radioficare. Aici lucrează până în iulie 1961,
lună în care pleacă la Marghita, ca director la Casa raională de cultură. Din
toamna anului 1963 până în 1966 este director adjunct la Școala profesională
din Marghita. Din 1966 până în 1968 funcționează ca președinte al Organizației
pionierilor din Marghita, iar din 1968 și până în 1981 a condus activitatea de
creație „Atelierul fanteziei" din acest oraș. În perioada cât a muncit la
Vașcău, Patriciu Birta a coordonat întreaga activitate cultural-artistică din
această localitate și chiar din împrejurimi. Aici a organizat și o subredacție
a ziarului Crișana, al cărui
corespondent a fost timp de 8 ani; chiar după plecarea la Marghita, mai
activează încă 4 ani în calitate de corespondent al acestui ziar. Din 1962 până
în 1966 a fost deputat al orașului Marghita, iar după aceea al raionului cu
același nume. În localitatea sa natală a îndeplinit diferite funcții pe linie
cultural-sportivă și obștească. A fost membru în Consiliul județean Bihor al
pionierilor, în Consiliul de cultură și educație socialistă al orașului
Marghita. Pentru activitatea desfășurată pe tărâmul învățământului și culturii
i s-au acordat următoarele distincții: - Medalia Muncii, în 1965; - Medalia
jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii”, în anul 1972; - Diploma de
Merit, din partea Organizației Pionierilor din România, în 1976. Din căsătoria
sa (1951) cu Morar Zorica au rezultat 2 copii: Alin și Alina. Ultimii ani ai
vieții i-a petrecut în Marghita.
Referiri: - Țucra, Nicolae, Vașcău. Comună - Oraș - Ținut. Monografie,
Editura Brevis, Oradea 2000, p. 536-537; - Vasilescu, Stelian, Oameni din Bihor
1940-2000- dicționar sentimental, Vol. I, Editura Iosif Vulcan, Oradea, 2002,
p. 532-533; - marghita-magazin.ro/colectionarul-de-istorie, accesat 10 iunie
2020, ora 17.17. (I. D.)
