CLINTOCU, Ioan***. Preot, poet. S-a născut în 5 octombrie 1849. A încetat din viață în anul 1914. Este fiul administratorului parohial Ioan Clintoc. A fost botezat de administratorul parohial din Rogoz, Alexandru Farkaș. Nașul a fost protopopul din Holod, Alexandru Vlass.
La vârsta de 19
ani, în 1868, a redactat foaia umoristică „Huhurezul". În anii 70, pe
lângă câteva poezii originale, mai traduce și din românește în ungurește pentru
ziarul Nagyvarad. Astfel, în nr.
42/1873 traduce poezia lui Sfura Dumitru: Mai turnați-mi înc-odată!,
tradusă și de Gh. Ember. În
28 iulie 1876 a fost numit profesor de limba română și maghiară și de științe
naturale, la liceul din Beiuș, iar în anul 1883 devine profesor titular
definitiv, funcționând aici până în anul
1887. „În această calitate — scrie
Marki - a condus cu mult zel și pricepere
societatea de lectură, îndemnându-i pe elevi la activitate". În 1879,
publică Acrosticon cu ocazia primei
mergeri a episcopului Pavel la Beiuș. În 1887 e numit preot în Cheniz,
județul Sălaj. Între 1888-1891, a
slujit în parohia Racova din județul Satu Mare. După informațiile părintelui
Augustin Sabău din Cheniz, Ioan Clintoc a încetat din viață în 1914.
Istoricii literari
îl adaugă pe Ioan Clintoc unor creatori de versuri contemporani lui precum
Maria Bosco, Isaia Bosco, Lucreția Suciu, Iosif Vulcan sau Vasile Budescu.
Vocabularul şi frazeologia lui Ioan Clintoc sunt latiniste.
Referiri: - Neș Teodor. Oameni din Bihor 1848-1918. Vol. 1.
Editura Aureo. Oradea, 2018. P. 253; - Din trecutul Beiușului – Pagini de glorie și de
jertfe, Doina Tipografie și librărie. Beiuș 1928. P. 236; Câmpean, Viorel.
Preotul și poetul Ioan Clintoc. Poemul închinat năzuințelor românilor adunați
pe Câmpia Libertății. În: ”Buletin de Carei”, 3 Mai 2020. (I.I. S. S.)
