marți, 28 iunie 2011

Comemorare Zsisku Janos

Scris de Simion Suciu 

Duminică 26 iunie a.c. începând cu ora 11.00 a avut loc în incinta Bisericii Reformate din Beiuş comemorarea celui care a fost Zsisku Janos, preot, poet dar, înainte de toate, un mare beiuşean, un mare OM. 
Au participat credincioşi reformaţi maghiari, membrii familiei - soţia, fiica, nepoata precum şi fratele dar şi Szabo Odon - preşedintele executuv al UDMR.  
Au luat parte la manifestare şi invitaţi romîni: primarul prof.ec. Adrian Domocoş, fostul primar Ec. Nicu Silviu Odobasianu, preoţi de diferite confesiuni, foşti prieteni ai marelui dispărut. 
Comemorarea a început cu oficierea liturghiei apoi corul bisericii a interpretat 2 piese corale. 
Şirul luărilor de cuvânt a început cu preotul paroh Reman Ştefan, urmat de Borsi Zsigmond, protopop pensionar, Ioan Mada, protopop gr. cat., Ioan Pituţ, preot ortodox, Miklo Francisc, protopop, Szabo Odon, preşedintele executuv al UDMR, Adrian Domocoş, primarul Beiuşului, Nicu Silviu Odobasianu, fostul primar, actualmente director "Edilul", Nicolae Brânda, directorul Muzeului din Beiuş, Tasi Sandor, prim epitrop Debreţin, Zsisku Annamaria, soţia şi în final, Miklos Janos, artizanul acestei manifestări. 
In memoria lui Zsisku Janos a fost dezvelit, lângă biserică, un monument sculptat de Miklos Janos.
Cu ocazia acestui eveniment a fost editată şi difuzată o plachetă omagială cuprinzând date şi referiri despre Zsisku Janos.

                                  ACROBATII
           
                             de Zsisku Janos

      (Prietenului meu grafician din Beius)

Există doar un singur postulat, Janos
avem un singur argument ceea ce creem.
Asta-i totul, crede-mă, asta-i DEJA şi ÎNCĂ
Cel din urmă instinct al vieţii din noi
ultima zvâcnire, semn că mai suntem
şi nu ne trage hăul fără fund
căci tu şi eu, noi, încă ne agăţăm de ceva,
la fel ca acrobaţii de-asupra abisului.
Unghiile noastre toate s-au rupt,
şi în ultima mare căţărare ni s-au rupt şi totţi         
                                                                dinţii.
Fiecare muşchi ai mâinilor şi picioarelor
i-am lăbărţat în marea înălţare
ş-am ajuns acolo încât numai
degetul mic se mai ţine de scară.
Şi de pânza de păianjen ne ţinem,
tu de pensulă eu de pană.
Ne ţinem atât de tare că nici naiba
nu ne poate trage în hău.
Ne ţinem de frânghie cu dârzenie
ca şi cei pe care i-a prins curentul
asigurându-ne deasupra prăpastiei.
Tu tragi mereu liniile,
încrustezi în lemn, eu buchisesc cuvinte.
Şi pe trapez
                             în balansul frânghiei
stând în creştet
                           provincial,
                                               poate !!!


        Pereat mundus!

Nem mondom, hogy a vilag 
                                   vesszen,
de Belenyesbe temetkestem.
Itt, vegul job formamat hoznam,
ne tapossatok utat hozzam!

Nu spun să piară lumea
deşi-n Beiuş m-am îngropat.
Azi, în fine, vremea
drum vieţii mele-a dat!

                  (Trad. Anton Naghiu)

         Ez itt Belenyes

Koszonom Uram azt, hogy eletem
en itt elhetem le, a vegeken
......................................................
Csutortokon bezsong az utcazai,
itt moc beszedel vegul a magyar.
Mig hangasulnak utcau szavak
a Vers kiomkik, mint buvopatak,
en osztom Krisztus testet, 
                                      magamat.

          Acesta-i Beiuşul

Mulţumescu-ţi Doamne pentru  
                                      viaţa-mi
care în acest ţinut o pot sfârşi
.................................................
Joile aicea-s târguri, zarva
                                      străzii...
Moţii-şi cântă graiul iar maghiara,
                                                  ea,
întregeşte coru-n zumzetul amiezii
şi poezia-mi curge ca o apă grea
Crist îşi împarte trupul prin
                                   credinţa mea.

                   (Trad. Nicolae Brânda)
 
Miklos Janos(stânga) şi fratele lui Zsisku Janos (planul doi, central)
Soţia, nepoata şi fiica (de la dreapta la stânga)
Corul bisericii