duminică, 7 iulie 2019

IOAN IGNA (1938 - 2012)


Dacă îmi este greu să fac ceva astăzi, este să scriu despre Puiu Igna, bun prieten și profesor, omul de la care am învățat multe -  inițiatorul ”Bibliotecii Beiușului - serie nouă„ - om de aleasă cultură, profesionist desăvârșit. Am organizat multe activități culturale împreună, mi-a fost sfetnic și îndrumător dar, înainte de toate, un bun prieten. El a fost cel care m-a convins să mă alătur proiectului ”Biblioteca Beiușului - serie nouă”, alături am realizat lucruri care în acei ani păreau imposibile. Împreună, alături se Silviu Odobasianu, primar pe vremea aceea, am încercăt să resuscităm cultura beiușeană, împreună am ”scos” primul dicționar al personalităților beiușene. Din păcate, timpul a lucrat împotriva noastră, pe 16 aprilie 2012, Puiu fiind musai să plece în călătoria fără întoarcere. În urma lui a rămas o impresionantă bază de date, unele dintre ele fiind și pe computerul meu, celelalte... Când a plecat, aveam încă multe proiecte, pe unele am încercat să le duc la capăt, altele sunt în lucru, altele... au fost întrerupte brutal și irevocabil în nefasta dimineață a zilei de 16 aprilie 2012... 
Astăzi Puiu ar fi împlinit 81 de ani... 


IGNA, Ioan**/***: Născut la 7 iulie 1938 în Ţara Beiuşului la Tărcaia. A încetat din viață la 16 aprilie 2012. Şcoala primară şi clasele gimnaziale le face în bună parte în  Beiuş şi în mai multe localităţi din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Sălaj iar studiile secundare la Beiuş la Şcoala medie de băieţi nr. 1 (Liceul “Samuil Vulcan”) cu diploma de bacalaureat luată în anul 1956. În perioada 1 august - 1 noiembrie 1956 încadrat la Direcţia de drumuri naţionale Cluj - Secţia autoexpediţii Beiuş. De la 1 noiembrie 1956 până la 30 aprilie 1957 la Biblioteca comunală Uileacul de Beiuş. Cu data de 1 mai 1957 şi până la pensionare la 31 martie 2001 încadrat la actuala Bibliotecă municipală “Constantin Pavel” Beiuş  bibliotecar şef până în august 1965 şi director al bibliotecii până la 31 martie 2001. Între octombrie 1957 - iunie 1960 face Şcoala Tehnică de Activişti Culturali din Bucureşti,  secţia biblioteconomie. Sub conducerea şi îndrumarea Acad. Dr. Doc. Dan Simonescu, prof. univ. dr. Gheorghe Pârnuţă, prof. Atanasie Lupu, prof. Gheorghe Popescu, prof. Antoaneta  Tofan, prof. univ. dr. Costache Olăreanu, prof. Mircea Ionescu ş. a.  face cursuri de specializare în Informarea bibliografică şi documentare în bibliotecă, cursuri organizate de Biblioteca Centrală de Stat şi Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din Cultură la: Braşov, Bucureşti, Buşteni, Cluj, Constanţa, Deva, Iaşi, Predeal, Sinaia, Timişoara. În perioada 1970 - 1974 a făcut parte din colectivul condus de Octavian Neamţu care a făcut cercetări sociologice în localităţile: Buciumi (Sălaj), Şanţ (Bistriţa-Năsăud) şi Tinca (Bihor). A colaborat cu diverse articole la presa locală şi cu lucrări de specialitate la “Biblioteca” “Călăuza bibliotecarului”, “Îndrumătorul cultural”, "Revista bibliotecilor”.
Despre Ioan Igna şi activitatea sa s-a scris în mai multe rânduri în “Crişana”, “Ştirea”, Beiuşul” etc. În continuare reproducem dintr-un articol al lui Stelian Vasilescu apărut în “Crişana” din 11 martie 2000.  “ …La început în tinereţe, s-a mulţumit să stea la o masă şi să aştepte cititorii… Pe urmă a realizat că oamenii trebuie atraşi la bibliotecă şi, odată ajunşi aici, să le recomanzi cărţi, să le îndrumi lectura. Apoi a înţeles că trebuie să se antreneze în viaţa cultural-artistică a urbei şi, concomitent, să treacă şi la munca de cercetare. Cărţile şi documentele  care îi cădeau în mănă nu trebuiau doar citite (în fugă), ci era necesar să fie studiate, cu creionul în mână, apoi fişate, spre binele cercetătorilor din bibliotecile, muzeele şi arhivele din judeţ. L-a interesat şi continuă să-l intereseze - tot ce este legat de Istoria Beiuşului, viaţa şi activitatea oamenilor de aici. Dup ani de muncă (şi ) în această direcţie a constatat că mulţi istorici au nevoie de rezultatele muncii sale, pe care le-a oferit cu generozitate…”. Această pasiune a cercetării a informării bibliografice şi a documentării s-a materializat în peste 5.600 de referinţe bibliografice cu privire, în special, la istoria culturală a Beiuşului şi Ţării Beiuşului, la viaţa şi activitatea personalităţilor sale, fişe care stau la baza unor dintre lucrările documentare apărute în noua serie (de această dată în cea mai mare parte documentară de interes local) a noii serii a “Bibliotecii Beiuşului” din care au apărut până în prezent 28 numere dintre care amintim: - “Constantin Pavel 1876 - 1934 - 126 de ani de la naştere . Beiuş, 2002. (Biblioteca Beiuşului, serie nouă, nr. 2); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului”. Beiuş, 2002. (nr. 3); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului - Gheorghe Pituţ -. Beiuş, 2002.  (nr. 4); - “Profesorul Nicu Papp. Beiuş, 2002. (nr. 5); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului. Nicolae Brânda (la 60 de ani de viaţă). Beiuş, 2002. (nr. 7); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului. Partea I. Personalia (A - C). Beiuş, 2003. (nr. 9); - “Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului. Zsisku Janos. Beiuş, 2003. (nr. 11); - “Academicienii. Beiuş, 2004. (nr. 15). La realizarea acestor documentare a trudit un colectiv: Ioan Igna, Silviu Odobasianu, Ingrid Oiţă-Igna şi Simion Suciu. Iniţiativa reluării în condiţiile şi posibilităţile actuale a colecţiei “Biblioteca Beiuşului” a venit din partea lui Anton Naghiu, directorul Casei orăşeneşti de cultură şi Ioan Igna scoţând împreună lucrarea Contemporanul nostru Gavril Hădăreanu. O viaţă închinată şcolii. Beiuş, 2001 (Biblioteca Beiuşului. Serie nouă. Nr. 1).  A mai publicat: - Reuniunea femeilor române din Beiuş şi jur şi Casina română.   În:  Contribuţii culturale bihorene. p. 161-167.
Referiri: - Crăciun, Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Buşiţia… p. 123; - Faur, Viorel. Cultura Românilor din Bihor… p. 105.-  Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor -dicţionar sentimental- Vol. 1… p. 564. (S. O.)