IOAN DĂRĂBĂNEANU senior (1906 - 2000)

DĂRĂBĂNEANU, Ioan (S)***. Învăţător. S-a născut la 27 august 1906 în Localitatea Lunca Dorohoi azi judeţul Botoşani - A încetat din viaţă la 1 decembrie 2000. Şcoala primară a urmat-o în localitatea natală după care a urmat cursurile Şcolii normale din Şendricani, judeţul Botoşani, luându-şi, în anul 1925, diploma de învăţător. Ca foarte mulţi alţi învăţători din Moldova, Muntenia, Oltenia etc. trece Carpaţii şi vine învăţător în Ardeal unde era foarte mare nevoie de cadre didactice calificate. În perioada 1925- 1940 a fost învăţător în mai multe  sate bihorene printre care Biharea, Răbăgani, Sâmbăta, Sântandrei, Tărian. În perioada 1940 - 1945 a fost învăţător în localitatea Rapoltul Mare judeţul Hunedoara, ca apoi să revină din nou în Bihor la Biharea, apoi la Curăţele, ca în anul 1955 să fie transferat la Beiuş, unde a pus creionul şi cartea în mâna copiilor până în anul 1966 când se pensionează. A fost unul dintre învăţătorii cei mai apreciaţi, iubiţi şi respectaţi învăţători pe care i-a avut Beiuşul. A iubit mult copii şi aceştia la rândul lor l-au iubit şi respectat. Fiind format în respectul tradiţiile şcolii normale româneşti, i-a aplicat în practică tradiţiile şi peste tot unde a funcţionat, i-a învăţat pe copii şi pe părinţii acestora să sădească un pom, o floare, un copac şi cum să îi întreţină, i-a învăţat să crească păsări, să se ocupe de stupărit.  A participat la viaţa social-culturală a oraşului de la venirea în Beiuş şi până la pensionare făcând parte din conducerea Sindicatului Învăţământ Beiuş. A luat parte la organizarea şi desfăşurarea activităţii culturale din oraş. (I. I.)

LA MULȚI ANI, MARGARETA CATRINU!

Margareta Catrinu - foto: artindex.ro

CATRINU, Margareta, Maria */**. Pictor. Născută la 9 august  1949 în Beiuş. Studii superioare la Academie de artă “Ioan Andreescu” din Cluj (1974). Profesoară la Liceul de artă “Romul Ladea” din Cluj-Napoca. Directoare a liceului.

A participat la peste 50 de expoziţii personale şi de grup. A expus în Franţa

şi Olanda. Expoziţii personale începând din 1975. Lucrări în colecţii şi muzee din ţară şi străinătate. A avut printre altele expoziţiile: “Poem culorii şi luminii” (1999), “Metaforă plastică” (Retrospectivă în 2000). Marţi 21 Decembrie 2004. Clipe de extaz in lumea artelor plastice. Am intrat in Galeria U.A.P. Cluj-Napoca, din str. Iuliu Maniu, să văd lucrările prezentate de artiştii plastici în cadrul Salonului Judeţean de Pictură şi Sculptură. Manifestarea a devenit de acum tradiţională, fiind organizată la sfârşitul fiecărui an sau altfel spus, un fel de "dare de seamă" a ceea ce au lucrat artiştii plastici şi in 2004. Am întâlnit un cunoscut amator şi cunoscător al acestor arte, care, la întrebarea mea "Cum vi se pare salonul?" mi-a răspuns fără ezitare: "Am trăit clipe de extaz în această lume feerică a artelor plastice. Intr-adevăr, salonul prezintă publicului peste 140 de lucrări de pictură şi sculptură (mica)… Desigur, nu putem vorbi despre fiecare lucrare în parte şi nici nu facem ierarhii, însă ne-au reţinut atenţia si cele două picturi miniaturale semnate de Margareta Catrinu, extrem de frumoase… “. Participă la  multe manifestări dedicate actului de cultură ţi în special artelor plastice, manifestări printre care am aminti: Institutul de istorie “George Bariţ” Departamentul de Cercetări Socio-Umane Sâmbătă 29 mai, ora 10.00 Str. M. Kogălniceanu, nr. 8 Masa rotundă: “Dotare superioară şi talent în domeniul artelor plastice” Cu aplicaţii la expoziţia elevelor Malvina şi Miruna Manoilă (în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, Liceul de arte plastice “R. Ladea” şi Şcoala “Ioan Lupaş”). Participanţi: Monica Albu, Ioan Berar, Margareta Maria Catrinu, Erika Cîmpian, Lucia Faiciuc, Marius Florea, Ludmila Fratescu, Nicoleta Meseşan. Într-un material dedicat Liceului de Arte Plastice “Romul Ladea” din Cluj-Napoca se spunea: “Cu o tradiţie de peste 50 de ani, Liceul de Arte Plastice "Romul Ladea" a fost, mult timp, singurul centru de învăţământ preuniversitar din întreaga Transilvanie. Indiferent de vremurile istorice traversate (1949-2002), acest liceu a ştiut să păstreze vie credinţa in valoarea eternă a frumosului, ca o posibilă salvare a lumii şi a eului creator. Ne mândrim cu artişti de talie internaţională care au absolvit liceul nostru... dar si cu medici..., profesori, scriitori, arhitecţi, filosofi”. Participa la saloanele de arta organizate de Uniunea Artistilor Plastici din Cluj, la expozitiile organizate de Liceul de Arte Plastice din Cluj, este prezenta in galerii particulare de arta. Finalizeaza cariera didactica de profesor de pictura la Liceul de Arte Plastice "Romul Ladea" Cluj, caruia i-a fost fidela 34 de ani, conducand institutia ca director intre anii 1982-1986 si 2000-2005. În 2006 apare albumul Margaretei Catrinu pe parcursul a mai bine de 30 de ani. Albumul contine un studiu al etapelor de creatie, aprecieri si texte din prezentarile expozitiilor sale apartinand unor cunoscute personalitati culturale romanesti; bibliografie, cataloage, peste 80 de imagini color ale creatiilor artistei din toate perioadele de activitate. Toate textele sunt traduse si in limbile franceza si engleza. Tot in anul 2006 este admisa si expusa la Salonul National de Arta Bucuresti, Palatul Parlamentului, cu lucrarea "Lumina activa", tehnica pastel pe carton, reprodusa in catalogul acestei importante expozitii. Participa la saloanele de arta organizate de Uniunea Artistilor Plastici din Cluj, la expozitiile organizate de Liceul de Arte Plastice din Cluj, este prezenta in galerii particulare de arta. Finalizeaza cariera didactica de prfesor de pictura la Liceul de Arte Plastice "Romul Ladea" Cluj, caruia i-a fost fidela 34 de ani, conducand institutia ca director intre anii 1982-1986 si 2000-2005. Se dedica acum numai artei cu pasiune statornica, calatoreste si continua sa caute perfectionari ale creatiei sale.  (În: http://www.margareta-catrinu.net/) (I.O. –I S.S.)

SALVATOR P. CUPCEA (1908 - 1958)

         CUPCEA, P. Salvator**. Profesor universitar, psiholog, medic și personalitate politică. A fost fiul lui Petru Cupcea, preot din Carei și al Augustei Cupcea, născută Pteancu, fiica vestitului dascăl român, George Pteancu. S-a   născut la 08 august 1908 în  Carei – A încetat din viaţă în anul 1958 la Cluj-Napoca. Medic. Doctor în medicină. Şcoala primară  în oraşul natal. Studii secundare la Carei, Oradea şi Beiuş, studii superioare la Facultatea de Filozofie (1925) şi facultatea de Medicină din Cluj ( 1939 ). Carieră universitară. Profesor universitar, şef al catedrei de igienă (igienă specială). 

Cupcea în picioare, al doilea din stânga), cu Alexandru Roșca , Lucian Bologa , Nicolae Mărgineanu , Liviu Rusu , Teodor Bugnariu și alții, la Institutul de Psihologie, în sau în jurul anului 1928 foto: wikimilli

A fost remarcat, alături de prietenul său Alexandru Roșca, ca un pionier al psihologiei experimentale și al psihanalizei , studiind în special marginile sociale. Ulterior s-a afundat în mișcarea de igienă socială și eugenică , specializându-se, de asemenea, în medicina genetică , antropologie biologică și criminologie . A fost colaborator al lui Iuliu Moldovan , a predat cursuri la Institutul de Igienă și Igienă Socială din Cluj o mare parte din cel de-al doilea război mondial, când s-a concentrat pe studierea inteligenței diferitelor tipuri de corpuri. După război a fost numit reprezentant al ţării noastre la  Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).  Intre 1945 - 1947 este secretar general al Ministerului Sănătăţii. Și-a dat demisia din această funcție, revenind la Cluj. In 1949 este numit director al Institutului de Igienă din Cluj. A contribuit la organizarea, în Cluj, a primei facultăţi de igienă, al cărei decan a fost mai mulţi ani. Din 1950 a lucrat în cadrul unui colectiv de cercetare care a funcţionat pe lângă Filiala din Cluj a Academiei Române. A ocupat  mai multe funcţii cu caracter profesional: preşedinte al Societăţii Ştiinţelor Medicale, filiala Cluj (din 1951), decan al Facultăţii de Igienă, director al clinicilor universitare, şeful Catedrei de Igienă a IMF Cluj. Împreună cu acad. A. Moga a iniţiat primele cercetări din ţară asupra epidemiologiei bolilor cardiovasculare. A publicat studii şi comunicări. A întreprins campanii de igenizare. Până la deces (1958) a îndeplinit funcţia de director al Institutului de Igienă din Cluj. Moartea sa prematură, survenită în urma unei intervenţii chirurgicale nereuşite, a îndurerat profund lumea medicală clujeană dar nu numai.

Despre Salvator Cupcea: . În paralel cu Facultatea de Litere şi Filosofie, Salvator Cupcea a urmat cursurile Facultăţii de Medicină, care la acea vreme era parte componentă a universităţii clujene. S-a specializat în psihiatrie, încadrându-se la Spitalul de Neuro-Psihiatrie din Sibiu. Neîndoielnic, pregătirea de psiholog s-a îmbinat armonios cu cea de medic psihiatru şi apoi de specialist de igienă mintală. Faptul că imediat după război a fost numit reprezentant al ţării noastre la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), ne îndreptăţeşte să afirmăm că şi-a dovedit valoarea ca medic. Până la deces a îndeplinit funcţia de director al Institutului de Igienă din Cluj. Când intra în amfiteatru - notează unul dintre foştii studenţi ai lui Salvator Cupcea - acest gentilom cu o statură impunătoare, care era Şeful Igienei Generale, ţinea o adevărată dizertaţie, care captiva auditoriul aducând la un procent de 100% frecvenţa studenţilor. (Nicolae Jurcău - ŞCOALA CLUJEANĂ DE PSIHOLOGIE - NAVA AMIRAL A PSIHOLOGIEI DIN ROMÂNIA - Interviu cu Doamna Mariana Roşca)

Scrieri: Silicoza și silicotuberculoza – Leon Daniello, Salvator Cupcea, Leon Prodan – ESPLA; Adaptarea socială, Ed. Institutului de Psihologie al Universității din Cluj, 1938; Instabilitatea emotivă – F. Ștefănescu Goangă, Alexandru Roșu, Salvator Cupcea, Ed. Institutului de Psihologie al Universității din Cluj, 1936; Teste pentru masurarea functiilor mintale-Fl.Stefanescu Goanga, Al.Rosca, S.Cupcea, Ed. Institutului de Psihologie al Universității din Cluj, 1940. Articole în  Revista de Psihologie: Constituţia morfologică la bolnavii mintal (1941) ; Încercarea unui sistem de psihopatologie constituţională evolutiv (1944)

Referiri: Jurnalul de Satu Mare-8 august 2018; wikimili.com.

(I. O-I. S.S.)

CONCORDIA - ziar

"CONCORDIA”, gazetă politică şi literară bisăptămânală care a apărut la Pesta între 3 august 1861 şi 25 decembrie 1870. Până la 3 ianuarie 1863, a fost redactată de Sigismund, V. Pop [Papp n.n. I.I.] care, de la această dată, în calitate de proprietar al periodicului, îi transferă sarcina de "redactor răspunzător" lui Al. Roman, profesor de limba şi literatura română La Universitatea din Pesta. Divergenţele de natură politică, privitoare la orientarea gazetei, îl fac pe Al. Roman să renunţe la conducerea ei, după mai bine de trei an. Începând cu numărul 96 din 1866, Sigismund Pop îşi asumă din nou răspunderea redacţiei. Mai ales în primii ani, apariţia periodicului a fost deseori oprită de cenzură, care nu dădea aprobarea de imprimare sau confisca numărul tipărit. C. se citea în întreaga Transilvanie şi, pentru a răspunde interesului cititorilor, ţşi organizase o reţea de corespondenţi în comitate şi în marile oraşe. După retragerea lui Al. Roman, care va edita din 1868 "Federaţiunea", gazetă mai activă şi mult mai fermă ca atitudine naţională, C. îşi pierde cu încetul colaboratorii, mai ales pe cei literari, şi, ca o consecinţă directă, şi cititorii. Politiceşte, gazeta lui Sigismund Pop încerca o mediere între interesele naţionale ale românilor din Transilvania şi autorităţile de la Pesta şi Viena. Programul cultural şi literar era mai vag. Notabilă este grija, statornic anunţată şi în editoriale, pentru cultivarea limbii române… De la primele numere au colaborat cu versuri I. Vulcan, I. Papiu, J. Popfiu, At. M. Marienescu, I. Grozescu, M. Sora Noac, apoi A. Densuşianu, I. S. Bădescu, I. C. Drăgescu , V. Bumbac. I. Vulcan publica şi nuvele, la fel Constanţa Dunca-Şchiau, M. Besanu, I. C. Drăgescu. Ceea ce dă interes, din acest punct de vedere, gazetei este faptul că în paginile ei şi-a tipărit I. Codru-Drăguşanu (începând cu numărul 22 din annul 1863) însemnările din călătoriile sale prin Europa. Foarte des au apărut şi numele unor scriitori din Principate: V. Alecsandri, în primul rând, apoi D. Bolintineanu,, cu versuri şi articole politice, C. Bolliac, C. D. Aricescu, G. Baronzi, Gr. H. Grandea, Gh. Tăutu, şi V. A. Urechea…" (Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900… p. 205). ( I.I. )

HENIȚESCU ADAM (1856 - 1925)

HENŢIESCU, Adam**: Farmacist. S-a născut la 1 august 1856 în satul Rişca, comuna Baia de Criş - A decedat la 9 aprilie 1925. “Primii ani de şcoală îi face la Ţebea apoi gimnaziul la Brad şi Beiuş, iar cursul superior la Sibiu. Obţine diploma de asistent farmacist la farmacia lui Nicolae Vlad din Abrud. După acest stagiu se angajează ca farmacist în Hălmagiu. Trece în România în 1877, la 28 aprilie, înrolîndu-se voluntar în armată. Re­partizat în Batalionul 2 vînători, caporalul Adam Hențiescu partici­pă la atacul din 30 august asu­pra redutei Grivița 1, fiind grav rănit. După însănătoși­re, este trecut în serviciul sa­nitar al armatei, ca subfarmacist. Pentru faptele sale de arme, Adam Hențiescu este decorat cu „Virtutea Militară" de argint, „Trecerea Dunării" și „Apă­rătorilor Independenței". ­Se înscrie la Universitatea din Bucureşti obţinând în anul 1880 titlul de licenţiat în farmacie. Se stabileşte definitiv în România, schimbându-şi numele din Henţiu în Heniţescu, locuind un timp în Caracal, apoi la Bucureşti. Împreună cu alţi farmacişti înfiinţează în 1905 “Centrala farmaceutică”, pe care a condus-o timp de cinci ani. Deşi în vârstă, participă la luptele din primul război mondial, ca voluntar în Moldova. A activat în cadrul societăţilor: “Carpaţi”, “Transilvania”, “Cercul românilor de peste munţi” (1880-1916). A sprijinit organizarea celui mai mare Congres al românilor de peste hotare, la Bucureşti, 15 martie 1915, congres la care participanții și-au reafirmat hotărîrea de a lupta pentru unirea Tran­silvaniei cu Țara. În anul 1915 participă la Congre­sul românilor ardeleni, bănă­țeni și bucovineni aflați în România, ținut la București, Participă la luptele din primul război mon­dial ca voluntar în armata română.

Referinţe: - “Autobiografia lui Nicolae Henţiu” (1856-1925). Sălişte, Tiparul Tipografiei Săteanul, f. a. p. 8 - 10; - “Farmaciştii  noştri”. Bucureşti, 1906, p. 175-177; - “Reporter de medici, farmacişti, veterinari” (personal sanitar) din ţinuturile româneşti”. Vol. 1. Brăila, Tipografia Presa, p. 200- 201; - Pop, Emil. ”Un reprezentant de frunte al luptei pentru independenţa şi libertatea poporului român. Adam Henţiu-Heniţescu”.  În: Sargeţia. Vol. 13, 1977, p. 601 - 604”. (Din: - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni… p. 350); - Tucă, Florian. Cociu, Mircea. Chirea, F. Bărbați ai datoriei. 1877 – 1878. Mic dicționar. Editura Militară. București, 1979.  (I. I.  S.S.)