Fiică a Țării Beiușului, Ramona Adela Novicov își aniversează, astăzi, ziua de naștere. Îi doresc ani mulți și fericiți, sănătate, bucurii și împliniri!
NOVICOV, Ramona Adela****. Critic de artă. Profesor universitar dr. Este nepoata pictorului Niculiță Papp. S-a născut în 10 iulie 1960 în orașul Dr. Petru Groza, actualul Ștei.
Bazele educației umaniste i-au fost formate în mare măsură, de școala din orașul natal. A urmat cursurile liceelor de artă din Brașov și Oradea, apoi a devenit studentă a Institutului de Arte Plastice din București, secția Istoria și Teoria Artei Muzeologiei, absolvit în 1983. În 2001 și-a susținut doctoratul la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, teza Arta de avangardă din România, deceniile 7-9.
Pe lângă toţi cei care şi-au pus amprenta asupra ei ca şi om în primul rând, dar şi în ipostaza de critic de artă, Ramona l-a avut alături şi pe unul dintre cei mai cunoscuţi pictori bihoreni, care de altfel era unchiul ei, Niculiţă Papp. După cum spune artista, el a fost acela care a învăţat-o să deseneze, să picteze, dar şi să schieze şi să iubească muntele.
Apropierea de arta contemporană dar mai ales de direcția ei avangardistă a fost prilejuită de organizarea unor expoziții de artă contemporană românească la Muzeul Țarii Crișurilor. A participat în calitate de critic de artă în cadrul cenaclului național al tinerilor artiști, „Atelier 35”. A plecat la Cluj-Napoca, unde a fost profesor la catedra de istoria artei a Liceului de Artă „Romulus Ladea”. A revenit în Oradea la Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, iar apoi la Universitatea din Oradea, la Facultatea de Arhitectură și Construcții.
Este autoarea a două cărți despre arta experimentală românească contemporană, a unui album despre catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea, precum și a unui dublu album pe suport electronic despre arhitectura anilor 1900 din Oradea. A scris numeroase studii și articole despre arta românească, a prefațat cataloage de autor, a organizat expoziții de artă contemporană. Este colaborator permanent al revistelor Photomagazine și Arta și realizator de emisiuni la TTV sau producător (TVS Oradea). A scris cărți și studii în domeniul tendințelor și curentelor de artă, concentrându-se în principal pe fenomenul artistic al avangardei românești din anii '70 și '80 (Arta de avangardă în România între 1968-1974, Studio 35. Experiment Cluj – Oradea. Face parte din următoarele fundații și asociații profesionale și sportive: Asociația Internațională a Criticilor de Artă, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Asociația „Ars Transilvaniae”, Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din 699 județul Bihor, Asociația Artiștilor Fotografi din Romania, Federația Română de Tir cu Arcul. În calitate de curator de artă a organizat expoziții individuale și colective în România și în străinătate. În anul 2019 a primit titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Ștei, iar din anul 2019 este membru în Comitetul Științific al Asociației Reseau Art Nouveau Network.
Între anii 2000-2006, alături de mama sa, doamna Zorița Novicov, au colaborat cu Cercul Militar Beiuș, realizând împreună mai multe activități, cum ar fi: Aniversarea a 50 de ani de teatru în Beiuș (2003), Seri culturale „Niculiță Papp” (2002, 2004), Proiectarea filmului pe peliculă de 16 mm. Niculiță Papp (realizat de Cineclubul „Crisia din Oradea în anul 1984), în 2003, Proiecții video cu aspecte din viața și creația pictorului beiușan, Inaugurarea Galeriei de artă „Niculiță Papp” a Cercului Militar Beiuș (2004), realizarea filmului (video) Niculiță Papp (2005), Festivalul Național de Poezie „Nichita Stănescu” (2003-2006 inclusiv) ș.a. Reproducem comentariul filmului Niculiță Papp, scris de Ramona Novicov: „Cu fiecare an, cu fiecare anotimp, golul lăsat de cei a căror viaţă a fost orientată imperturbabil de o idee, mai mult, de un ideal, se amplifică pe măsura nevoii noastre de a avea repere. Nicu Papp a fost şi a rămas un astfel de reper pe care timpul nu-l şterge. Timpul şterge doar însemnele memoriei noastre înscrise pe reperele esenţiale. Asemeni marcajelor din munţi (deloc întîmplător, una din pasiunile pictorului şi profesorului exceptional care a fost Nicu Papp, cel ce iubea şi cunoaştea Apusenii ca nimeni altul, se putea numi “pictarea” de marcaje turistice!) semnele orientării noastre, ale drumului cel bun, se fac pe muchii de stîncă sau pe copaci puternici, nu pe garduri sau tulpini plăpînde, ce cad repede sub vremelnicia meteorică sau sub efectul capriciilor omeneşti. Nicu Papp a fost puternic şi datorită firii sale libere, de artist înnăscut, şi datorită educaţiei aspre din copilărie şi adolescenţă, dar şi pentru că a făcut parte dintr-o generaţie puternică , care încă ştia şi respecta preţul şi ierarhia valorilor şi îşi asuma cu demnitate responsabilitatea deciziilor. De aceea astăzi, cînd pare că plutim în derivă, grăbiţi şi năuci, liberi să navigăm pretutindeni şi nicăieri, avem nevoie mai mult ca oricînd de modele umane care şi-au împlinit vocaţia, de oameni care au ştiut să meargă pînă la capăt, care au ştiut să găsească şi să urmeze cu pas egal, apăsat şi neşovăielnic, aşa cum e pasul urcuşului la munte, drumul marcat de providenţă al destinului lor. Compoziție, Niculiță Papp 700 Dar sunt încredinţată ca Nicu Papp, unul din stirpea acestor înaintemergători, nu şi-a încheiat urcuşul pe versanţii munţilor. El îl reface nevăzut, dar prezent, asemeni unui înger păzitor al locului, cu fiecare generaţie şi cu fiecare solitar, visător şi curajos, născut pe vatra Beiuşului. Dacă am fi puţin atenţi, poate am vedea dimineaţa, pe bocancii, rucsacul şi schiurile sprijinite de peretele atelierului său, chiar lîngă şevalet, roua celestă de pe vechile cărări ale munţilor Apuseni”.
Referințe: - Bradu, Mircea, Stanik Istvan, Monografia județului Bihor. Vol. III. Oameni din Bihor, Editura Arca, Editura Universității din Oradea, 2010, p. 198; - PORTRET: Criticul de artă Ramona Novicov îi învaţă pe tineri să iubească arta, în: ”Adevărul” (Oradea), 14 decembrie 2009; - Degău, Ioan, Suciu, Simion, Laza, Ioan, Beiușul și lumea lui (VI). Oameni de seamă din Țara Beiușului, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 2021.
