LA MULȚI ANI, DR. SORIN IANCEU!

 

IANCEU, SORIN***.  Medic primar chirurg la Spitalul ”Nicolae Popoviciu” din Beiuș. S-a născut în 12 decembrie 1976 la Oradea.

A absolvit liceul ”Emanuil Gojdu”, secția reală, specialitatea Informatică (1995) și Facultatea de Medicină la Cluj Napoca (2001). S-a specializat în chirurgie la Spitalul Clinic Județean de Urgențe din Oradea, cu prof, univ. dr. Adrian Maghiar și dr. Corneliu Negrini.

În 2010 a devenit medic specialist chirurg iar în 2015, medic primar. S-a specializat în prelevare de organe și transplant la Clinica Fundeni din București, cu prof. univ. dr. Irinel Popescu, conf. univ. dr. Vlad Brașoveanu și dr. Radu Zamfir. Din anul 2008 face parte din echipa de prelevări organe. Este medic primar chirurg la Spitalul ”Episcop Nicolae Popoviciu” din Beiuș, între 2011 și 2012 a fost director medical al Spitalului. Face parte din echipa de prelevări de organe a dr. Carmen Pantiș din Oradea. Participă voluntar la prelevările de organe ale echipei orădene, dar și cu alte echipe din țară.

În 20 ianuarie 2014 s-a aflat în avionul care s-a prăbușit în comuna Horia din Munții Apuseni. ” În momentul în care eu am deschis ochii, nimeni nu mișca. Am pus mâna pe Adrian Iovan [pilotul -n.n.] și a început să geamă. Printr-o spărtură a fuzelajului l-am văzut pe Radu Zamfir lângă avion. Era ieșit deja, încerca să își revină și el. Am început să-i scoatem pe ceilalți din avion. Doctorul Valentin Calu și doctorul Cătălin Pivniceru erau întinși pe banchetă. Aura Ion era proiectată din spatele avionului, undeva, pe bancheta din spatele meu. Pe copilot nu l-am văzut, cred că a fost proiectat afară din avion la impactul cu solul și era pe partea cealaltă a avionului. Adrian Iovan era prins sub bord, între fiarele contorsionate ale avionului. El s-a stins la o oră și jumătate de la prăbușire. Aura a supraviețuit 5 ore… Eu, Valentin Calu și Cătălin Pivniceru am avut grijă unul de celălalt. La un moment dat ne-am îndepărtat de avion și am făcut focul, pentru că se lăsa noaptea și începea să se facă foarte frig… Când am fost găsiți, prima noastră grijă a fost să o scoatem pe Aura din locul respectiv ca să ajungă cât mai repede la un echipaj de ambulanță. Unul dintre salvatori, Gheorghe Giurgiu îl cheamă, a reușit să încropească un foc și l-am adus la căldură și pe Răzvan (Răzvan Petrescu, copilotul avionului – n.n.). I-am rugat pe salvatorii care ajunseseră deja într-un număr mare la locul accidentului să îi facă o targă lui Răzvan, pentru că el avea ambele picioare fracturate, avea nevoie de ajutor și nu putea fi cărat pe brațe până la ambulanță. Au făcut o targă din trunchiuri de copaci și o pătură pe care o aveau la ei și l-au transportat pe Răzvan. Ulterior, eu, Valentin Calu și Cătălin Pivniceru am fost scoși pe picioarele noastre, cu toate traumele pe care le aveam. Apoi am urcat în mașinile salvatorilor care reușiseră să ajungă până sus, pe platou…. Am avut 11 oase rupte, din cap până în picioare, plus contuzie pulmonară. Erau multe leziuni. Perioada de recuperare a fost lungă, grea și grevată de patru intervenții chirurgicale. Am fost operat chiar în noaptea accidentului și au urmat încă trei intervenții. Până în 2015, în vară, am avut un program continuu de recuperare”. După accident a continuat să opereze la Spitalul ”Nicolae Popoviciu” din Beiuș, dar și să activeze în echipa de prelevare organe condusă de dr. Carmen Pantiș.

A făcut sport de performanță, baschet.

Referiri: - Butișcă, Constantin, Bihoreni de ieri și de azi, Editura Brevis, Oradea 2021, p. 228; - Laboș, Adrian, INTERVIURILE BihorJust | Medicul Sorin Ianceu, supraviețuitor al accidentului de avion din Apuseni, din 2014: ”Faptul că am scăpat îmi dă speranța că acolo, Sus, există un plan și mai avem multe de făcut pe pământ” ( 21 ianuarie 2021), în: bihorjust.ro, accesat în 11 iunie 2021 .   (S. S.)

DALEA MARIA (1933 - 2020)

 

DALEA, Maria***.  Profesor. S-a născut la 8 decembrie 1933 în Copăcel, judeţul Bihor. A încetat din viață la Beiuș, în 8 mai 2020, fiind înmormântată în Cimitirul din Deal.

Urmează şcoala primară şi gimnaziul în localitatea natală. În anul 1952 absolvă Şcoala Pedagogică din Oradea.

După absolvire începe să pro­feseze în localitatea Girișu de Criș, de aici a fost scoasă „din producție" și angrenată în munca politică pen­tru tineret. Între timp urmează studii superioare de filologie. După încheierea activităţii politice este numită director al Liceului Pedagogic din Beiuş iar apoi a Liceului "Samuil Vulcan". "A fost o bună organizatoare, fapt scos în evidență de pregătirea şi desfăşurarea marii sărbători de la Beiuş, cu prilejul celebrării, în 1978, a celor 150 de ani de la întemeierea Liceului "Samuil Vulcan".  Maria Dalea a avut rolul principal în alocarea unei sume de 2.500.000 lei pentru reparaţii generale în exteriorul şi interiorul clădirii liceului, amenajări de laboratoare şi cabinete pe specialităţi, extinderea bazei sportive a şcolii, s-a introdus încălzirea centrală etc. În vremea directoratului său la renumitul liceu, învăţământul s-a desfăşurat cu succes, activitatea cultural-artistică a luat avânt, colegii profesori înțelegând să-i acorde tot sprijinul. După eliberarea din funcţia de conducere,  în anul 1987, Maria Dalea a continuat să lucreze ca profesor de limba şi literatura română, până la data pensionării (1989)

Referiri: - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor 1940 – 2000. Dicționar sentimental. Editura Iosif Vulcan. Oradea, 2002. p. 552 553; - Beiușul și lumea lui. Studiu monografic. Vol. IV, Editura Primus, Oradea, 2009. p. 866; - Hădăreanu, Gavril, Cuc, Sorin, 85 de ani de învățământ pedagogic în Beiuș, Editura Emia, Deva, 2007. p. 128.   (I., I.)

 

TEODOR ROXIN (1885 - 1960)

 

ROXIN, Teodor**.  Avocat. S-a născut la 6 decembrie 1885 în comuna Tămașda, județul Bihor, fiul lui Teodor Roxin, învățător confesional ortodox și al Mariei Roxin. A încetat din viață în închisoare, în anul 1960.

Urmează școala primară în comuna natală. Urmează studii secundare la Salonta, Ciaba și Beiuș (absolvit în 1904), apoi Universitatea în Oradea, Budapesta și Graz. Ca student a luat parte la mișcarea națională a Românilor din Ardeal. După ce obține doctoratul în drept și trece cenzura de avocat, se stabilește în Pecica-Română județul Arad, mai târziu în Arad și Oradea. În toamna anului 1918 activa ca avocat în Arad. În acest context s-a implicat în pregătirea Adunării de la Alba Iulia, organizând Gărzile Naționale din Lipova, plasa Lipova și Boroș-Sebiș. A participat ca membru în Consiliul Național revoluționar din Arad. A fost unul dintre cei mai importanți membri ai Consiliului Național Român din Arad, fiind însărcinat de Ștefan Cicio-Pop să înmâneze Regelui Ferdinand proclamația Comitetului Național din Arad, prin care se pregătea Marea Adunare Națională. Teodor Roxin și George Crișan au fost primiți în audiență de Regele Ferdinand I și de Regina Maria, precum și de Ionel Brătianu.[1] Cu ocazia acestei audiențe, Teodor Roxin și George Crișan au primit asigurări că Regatul României va acorda sprijin militar românilor din Ardeal. În ziarul Românul din Arad există un anunț, conform căruia dr. Teodor Roxin, avocat, și-a mutat cancelaria avocațială din Pecica-Română în Arad, și altul în care se anunță că avocații dr. Teodor Roxin și Gheorghe Crișan și-au asociat cancelariile, prin urmare, colaborarea lor anterioară a fost fructuoasă și pe plan profesional. Când armata română a intrat în Ungaria (1919), Teodor Roxin a devenit principalul responsabil din partea guvernului român de a administra și supraveghea teritoriul dintre Tisa și linia de demarcație stabilită de Clemenceau. După acest moment s-a stabilit la Oradea, unde și-a continuat activitatea de avocat. O vreme a ocupat funcția de președinte al Consiliului Județean. Pentru activitatea desfășurată a fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de ofițer și a fost numit Cavaler al Ordinului Regele Ferdinand. A fost ales deputat în mai multe legislaturi. Judeţul Bihor a fost la înălţime în timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946, dând o majoritate zdrobitoare P.N.Ţ-ului. Aceasta a dus la punerea sub observaţie a lui Theodor Roxin. În iulie 1947, Securitatea a încercat să-l implice în procesul Maniu-Mihalache, ca membru al Delegaţiei Permanente a Partidului. Teodor Roxin împreună cu Aurel Dobrescu, alt fruntaş P.N.Ţ, s-au ascuns la doctorul Aurel Moga, a cărui soţie, Marie, era nepoata lui Theodor Roxin. A fost acuzat de tentativă de reorganizare a P.N.Ţ. A fost arestat în 15 martie 1948 pentru uneltire împotriva statului. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare și încarcerat la penitenciarul Aiud. De aici a fost transferat la penitenciarul Jilava și mai apoi trimis la Râmnicu Sărat la 10 august 1957. Nu a ispășit întreaga pedeapsă deoarece a murit din cauza condițiilor și tratamentului inuman din închisoare, din cauza torturilor la care a fost supus alături de ceilalţi deţinuţi, printre care se afla şi Ion Mihalache. A fost aruncat în groapa comună, la marginea cimitirului oraşului

Referiri: - Tripon, Aurel, Monografia Almanah a Crişanei, Tipografia Diecezană, Oradea, 1936, p. 455; - Vaida, Maria, Bihorenii la Marea Unire, Editura Școala Ardeleană. Cluj Napoca, 2018. p. 156-158; - ”Românul”, an VIII, nr. 4, 18 ianuarie, 1919, p. 7.  (S. S.)

 

---

[1] În acest scop la Iaşi s-au deplasat două delegaţii reprezentând C.N.R.C. Cele două delegaţii au fost conduse de Nicolae Bălan, iar a două de George Crişan şi Todor Roxin. Prima delegaţie condusă de Nicolae Bălan a ajuns în 16 noiembrie la Iaşi şi a purtat o serie de tratative cu primul ministrul, generalul Coandă, şeful statului major generalul Prezan, dar şi alţi politicieni importanți ca I. I. C. Brătianu, M. Cantacuzin şi N. Iorga. La Iaşi reprezentanții C.N.R.C. au fost primiți în audiență de ambasadorul Franţei în România, care i-a primit pe românii transilvăneni, potrivit celor mărturisite de Nicolae Bălan, „cu o extraordinară căldură ne-a garantat şi mai departe tot sprijinul pentru realizarea întreagă a tuturor aspirațiilor naţionale”. A doua delegaţie, din care făceau parte Gheorghe Crişan, Teodor Roxin şi Laurenţiu Oanea a fost trimisă de C.N.R.C şi a purtat tratative cu politicieni de la Iaşi. Prin această delegaţie conducerea C.N.R.C, a trimis o scrisoare guvernului de la Iaşi prin care se solicita ajutor din partea armatei române. La Iaşi, Oanea a primit o scrisoare din partea lui I. I. C. Brătianu prin care acesta se adresează C.N.R.C şi arată că „cea mai sfântă aspirație a neamului se îndeplineşte...ne-am regăsit cu aceleaşi simțire şi cu acelaşi gând” - Gagea, Eugen, Aradul, cetate a Marii Uniri, în: ”Columna”, nr. 3, Comănești, 2014. pag, 363.