LA MULȚI ANIU, RODICA MONENCIU!

 

MONENCIU, Rodica **/***. Profesor. S-a născut în data de 30 septembrie 1961 în localitatea Nucet, județul Bihor, fiica lui Briscan Sabin, funcționar la EMB Băița-Plai și Briscan Aurina, bucătăreasă la Căminul de copii Beiuș.

A urmat liceul ”Samuil Vulcan” din Beiuș între anii 1976-1980, iar apoi cursurile Institutului Politehnic Traian Vuia din Timișoara, Facultatea de Mecanică Agricolă, între anii 1980-1985. În anul 2008 a absolvit cursul postuniversitar de masterat – Management educaţional.

Este profesor titular de discipline tehnice, iar activitatea didactică și-a desfășurat-o   între 1987-1997 la Colegiul Național „Samuil   Vulcan”, iar din 1997 până în prezent (2020) la Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaș” Beiuş. Începând din anul 2000 a fost numită responsabilă comisiei metodice mecanică–electrotehnică, responsabilă Ariei curriculare Tehnologii și aleasă membră în Consiliul de administrație al școlii. A urmat cursuri de formare profesională: Curs de inițiere în utilizarea calculatoarelor și gestionarea bazelor de date EXCEL; de formare continuă „Coeziunea economică și socială” – PHARE TVET RO, program de formare continuă a personalului didactic „VARADINUM”; Consiliere și orientare; Inspector protectia muncii; Asigurarea calității inspecției școlare; Monitorizarea calității examenelor de certificare a competențelor profesionale în învățământul tehnic și profesional; curs formator adulti, mentor, evaluator de competenţe profesionale; administrator retea calculatoare; ECDL-complet; Evaluarea cadrelor didactice; etc. A fost formator pentru cadre didactice   în cadrul proiectului european „Abordări inovative în didactica disciplinelor din Aria Curriculara Tehnologii”, evaluator de Competențe profesionale în cadrul proiectului ReForm Transilvania și Formator Casa Corpului Didactic   Bihor. Pentru activitatea didactică desfășurată în învățământul preuniversitar, în anul 2007 a ajutorului Ministerului Educației și Cercetării, Distincția de Merit „Gheorghe Lazăr” II. Este responsabilă Cercului pedagogic Tehnologii, pentru zona Beiuș, metodist al ISJ Bihor pentru discipline tehnice și membră în Consiliul Consultativ ISJ Bihor pentru discipline tehnologice și din anul 2012 face parte din Corpul național de experiență în managementul educațional. Între anii 2006-2012 a fost director adjunct al Colegiului Tehnic „Ioan Ciordaş” Beiuş, iar între anii 2012-2014 directorul Colegiului.   De-a lungul carierei didactice a obținute rezultate foarte bune cu elevii participanți la Olimpiadele și concursurile naționale și județene, elevii pregătiți pe domeniul mecanic și în special cei de la calificare Tehnician proiectant CAD obținând locul I, II și III la nivel național și județean. Este coautor pentru mai multe cărți și auxiliare curriculare de specialitate, pe domeniul mecanic, cu ar fi: Îndrumător tehnic pentru bacalaureat, Studiul materialelor metalice, Materiale utilizate în construcția utilajului tehnologic , Aplicații 2D de tip CAD - auxiliar curricular. La nivelul școlii a coordonat proiecte educative naționale și regionale: Creativitate și inovație în educație , Utilizarea calculatorului în reprezentări grafice, iar programul din anul 2015 sa implicat în proiectele ERASMUS+ pentru învățământul profesional și tehnic, fiind local. de proiect în Consorțiul VET-VEST, iar din anul 2017 a scris și câștigat 3 proiecte ERASMUS+ pentru Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaș” Beiuş, pe care le-a coordonat   și prin care 137 de elevi ai școlii au beneficiat de stagii de practică în companii europene. La nivelul comunității locale sa implicat în activități de voluntariat, a fost colaborator în cadrul Agenției Naționale de Dezvoltare NV în cadrul programului REGIS NW pentru întocmirea interviurilor și a chestionarelor cu agenții economici din
zona Beiuş, colaborator în programele PHARE-pentru rromi derulate de Primăria Municipiului Beiuş iar din 2004 până în 2020 a fost aleasă consilier local.

Este căsătorită cu Monenciu Mircea, de profesie inginer constructor, 2 copii: Monenciu Cristian, de profesie inginer, care este director la firma LEONI Wiring Systems Marghita și Monenciu Carmen, economistă, ofițer de credit la BCR sucursala Beiuș.

Referiri : Interviu 20 mai 2020 . (ID)

PAVEL OPRIȘA (1861-1937-)

    

OPRIȘA, Pavel **. Profesor. Sa născut la 29 septembrie 1861 în satul Ţebea, comuna Baia de Criş, judeţul Hunedoara. A încetat din viața în anul 1937, fiind înmormântat în Panteonul Moților din Țebea. Urmează Şcoala primară în satul natal, apoi Gimnaziul 

Urmează Şcoala primară în satul natal, apoi Gimnaziul din Brad, absolvit în 1877, după care se vede la cursul superior în Beiuş şi la Liceul Piarist din Timişoara. Urmează 2 ani la Sibiu la Institutul Teologic-Pedagogic (1884-1886), apoi Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Budapesta. În 1892, a primit doctoratul în filozofie cu o teză despre Miron Costin, în limba maghiară, tradusă și publicată fragmentar într-un anuar al liceului.         

     Din 1890, după ce și-a trecut examenul de capacitate, a funcționat ca profesor la Gimnaziul din Brad până la pensie, în 1927, predând româna, istoria și latina. 

    Între 1904-1908, a fost și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, durată în care are loc reorganizarea gimnaziului de la patru la opt clase, construirea noului local, afirmarea unui distins corp profesoral. 

    A fost director al Despărțământului Brad al „Astrei” și unul din organizatorii Adunării Generale a Societății pentru Crearea Fondului de Teatru Român, desfășurată în 15/28 și 16/29 aug. 1904, la Brad. Din iniţiativa sa, în 1904, conferinţa profesorală aprobă crearea „Fondului dr. Iosif Hodoş”, destinat premierii profesorilor, autori de lucrări ştiinţifice, manuale şcolare, conferinţe, iar în 1906 a „Fondului prof. dr. Pavel Oprişa şi soţia Eugenia” pentru premiera elevilor. 

     S-a stins din viață în anul 1937, fiind înmormântat în Panteonul Moților. Mormântul se află în partea de sud a bisericii, și are inscripția „Dr. Pavel Oprișa, fost profesor–director al liceului «Avram Iancu» din Brad și luptător pentru cultura națională a românilor din Zarand. 1861–1937. Soția Eugenia dr. Oprișa n. Cuteanu 1874–1948. 

Scrieri : Anuarul V al Societăţii pentru Fond de Teatru Român , Braşov, 1901-1902; - Andreiu Șaguna , Sibiiu, Tiparul tipografiei arhidiecezane, 1905; - Gimnaziul din Brad și teatrul român, Brașov, 1905.

CVARTETUL ȘURA UȘORILOR DIN CĂBEȘTI/BH - MICROCONCERT LA FILARMONICA DIN ORADEA

 Membrii Cvartetului Tradițional Șura Ușorilor din Căbești dar și invitații lor, copii de la „Șura Mică”, inițiați de prof Gheorghe David au susținut, marți, 23 septembrie, un microconcert în cadrul Galei UZP Bihor. 

Cvartetul a fost de fapt trio, datorită faptului că unul din membri, Nicu Fărcuț - higheghe, nu a putut participa din motive medicale, fiind prezenți pe scenă doar Zoltan Boldiș - braci și conducător muzical, Gheorghe David - rapsod popular, caval, fluier și Simion Suciu - dambă.

Grupul Tradițional Șura Ușorilor a cântat melodii din secolul XIIX-XX, cu precădere cele imprimate de Bela Bartok pe cilindri de ceară, în documentarea acestuia alături de profesorul Ioan Bușiția, în anul 1914.

 Desigur, finalul a aparținut membrilor „Șurii Mici”, tinerii maeștri ai fluierului din comuna Căbești. 

VIDEO

NICOLAE CONSTANTIN (1933-2022)

 

NICOLAE, Constantin***. Subofițer M. Ap. N. Fotbalist. Este cel mai longeviv cadru militar din Beiuș, singurul supraviețuitor dintre cei care au înființat Regimentul Roman-Beiuș, predecesorul Regimentului 23 Mecanizat. (Însemnarea este din octombrie 2021)

S-a născut în 12 septembrie 1933 în localitatea Drăgășani, județul Vâlcea, fiul lui Nicolae și al Elenei Constantin. A încetat din viață în anul 2022. 

A urmat școala primară la Liceul ”Brătianu” în Drăgășani, apoi urmează Liceul ”Frații Buzești” din Craiova. În această perioadă a fost legitimat la juniorii Științei Craiova. Urmează  Școala Militară de Ofițeri de la Ineu, județul Arad, pe care o absolvă în anul 1952, absolvă cu gradul de locotenent, dar înainte să plece, ofițerul C.I. îi comunică faptul că datorită apartenenței politice a tatălui său este avansat doar plutonier. Cu greu a fost repartizat la unitatea militară din Beiuș.

Aici, printre primele misiuni a fost cea de mutare a regimentului de la Roman la Beiuș, deoarece era regiment hipo, astfel că participă la aducerea cailor la Beiuș, ca ulterior, peste o vreme, aceiași cai (circa 60) să fie duși, tot de plutonierul Nicolae Constantin, la păstrăvăria Huta (Finiș), pentru sacrificare –”Mi-a părut rău de ei, n-am putut să salvez niciunul, în urma mea venea contrainformatorul (ofițerul C.I.). Eram verificat tot timpul... am încercat, când mergeam spre Huta, să schimb un cal, că erau frumoși, cu o gloabă a unui țăran. N-am găsit pe nimeni”. Om cu drag de cai, Nicolae Constantin a avut cai și căruță până în vara anului 2020, când vârsta nu i-a permis să se mai ocupe de ei, dar și-a cumpărat o motoretă electrică .

Și-a îndeplinit cu cinste sarcinile de serviciu, trecând în rezervă cu cel mai înalt grad pentru subofițeri, plutonier adjutant (actualmente plutonier adjutant principal). A fost sub comanda a șapte comandanți, până în anul 1992 când a trecut în rezervă, după 41 de ani de serviciu sub drapel. I s-au conferit toate distincțiile și ordinele specifice corpului subofițerilor.

Extraprofesional a fost un bun sportiv, făcând parte din echipa de fotbal a orașului. Din 1952 a jucat fotbal la ”Progresul”, ulterior ”Bihorul” Beiuș, până în 1982. În 1953 ”Progresul” a fost campioana Regiunii Crișana.

S-a căsătorit în anul 1955 cu Elena din Drăgășani, cu care a avut trei fiice și un fiu, și acesta, jucător de fotbal în echipa Beiușului.

”În ultima perioadă, fiind un admirator al fotbalului, venea la meciuri cu căruța lui trasă de un cal, deoarece îl dureau picioarele. Din căruță se uita la meci. Și acum păstrează bocancii cu numărul mare, 46, de unde are și porecla „Șalupa”.

Referiri: Interviu, decembrie 2020; - Bondor, Ionel, 100 de ani de fotbal beiușean, Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2020, p. 115-117.  (S. O.)

GALA UZP BIHOR

 Uniunea Ziariștilor Profesioniști din Bihor a desemnat marți seară cei mai buni jurnaliști ai anului 2024. Redacția BIHOREANUL a strâns cele mai multe premii. Trei jurnaliști ai publicației au fost premiați în urma voturilor unei comisii formate din profesioniști ai condeiului. Adriana Totorean a fost desemnată jurnalistul anului 2024. (Mai mult: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/gala-uzp-bihor-bihoreanul-a-strans-cele-mai-multe-premii-adriana-totorean-este-jurnalistul-anului-2024-196736.html )

Unul din momentele artistice ale acestei gale i-a adus în fațe spectatorilor pe membrii Cvartetului Tradițional Șura Ușorilor din Căbești dar și pe invitații lor, copii de la „Șura Mică”, inițiați de prof Gheorghe David. Cvartetul a fost de fapt trio, datorită faptului că unul din membri, Nicu Fărcuț - higheghe, nu a putut participa din motive medicale, fiind pe scenă doar Zoltan Boldiș - braci, Gheorghe David - caval, fluier și Simion Suciu - dambă. Desigur, finalul a aparținut membrilor „Șurii Mici”, tineri maeștrii ai fluierului din comuna Căbești. 

OLIMPIA MARTINOV (1940-2009)

 

MARTINOV, Olimpia ***.   Profesor. Este soția profesorului Milan Martinov. S-a născut în 15 august 1940, în Cioroiu, județul Olt. A încetat din viață  în  2009, în Beiuș. Este înmormântată alături de soț, în Cimitirul din Deal.

A urmat Liceul de fete din Caracal, județul Olt, iar apoi Facultatea de Filologie, secția română-germană la Timișoara, între anii 1957-1962. A fost repartizată profesor de limba și literatura română la Casa de Copii Beiuș (1962-1976), apoi, din 1976, a predat la Liceul Industrial Beiuș. Periodic a predat limba germană la Liceul ”Samuil Vulcan” și Liceul Pedagogic Beiuș. 

Referiri : - Vasilescu, Stelian, Oameni din Bihor -dicţionar sentimental, Vol. 1… p. 572.   - Rif, Teodor, Apostolatul unui dascăl – Milan Martinov – în:   ”Luna cinstirii”, Foaie editată de Primăria Oraşului Beiuş, An. 7, Aprilie 2000, p. 5; - Dărăbăneanu, Ioan, Catedra Cimitirului din Deal , Beiuș, 2013, p. 153-156.    (II, SS)

 

MARTINOV MILAN (1938-1993)

 

MARTINOV, Milan***. Profesor. S-a născut la Cenei - Timiș în 23 septembrie 1938, într-o familie de țărani sârbi. A încetat din viață la 15 mai 1993.

Școala primară și gimnaziul le-a urmat în satul natal, liceul în limba sârbă la Timișoara iar facultatea, secția română-germană, la Universitatea din Timișoara (1956-1961).

A fost profesor la Liceul „Samuil Vulcan" din Beiuș timp de 32 de ani (din 1961 până la deces). A fost un luminător al spiritelor, un deschizător al ochilor minții și inimii elevilor săi. A făcut din misiunea sa un apostolat: a îndrumat pe cei frecventați de muze din perioada revistei Pagini de ucenicie; a activat intens în cadrul Catedrei și a Cercului pedagogic de română, ajutând și îndrumând colegii tineri. Era sobru și cumpătat, insuflând dragostea pentru marile adevăruri, pentru bine, frumos, omenie, pentru țara lui de adopție, România. În orașul în care a trăit și muncit vreme de peste trei decenii a lăsat o amintire aparte elevilor, colegilor și concitadinilor săi.

 ”Şapte ani se vor împlini în luna mai 2000 de la trecerea la cele veşnice a profesorului Milan Martinov, care a oficiat timp de treizeci şi doi de ani la una din catedrele de limba şi literatura română ale Colegiului Național “Samuil Vulcan” Beiuş. Nimic nu te apropie de Dumnezeu cât strădania de a crea o operă desăvârşită, spunea Michelangelo. Prin opera desăvârşită realizată ca profesor de limba română, Milan Martinov a fost cu adevărat apropiat de Dumnezeu. Născut în satul Cenei din judeţul Timiş într-o familie de ţărani sârbi, absolvent al facultăţii de filologie din cadrul Universităţii Timişoara, promoţia 1961, profesorul Milan Martinov a fost un luminător al spiritelor, un deschizător al ochilor minţii şi inimilor elevilor săi.  A fost unul dintre dascălii care au făcut din misiunea sa un apostolat, pentru că a lăsat multă lumină în urma lui, spre folosul discipolilor săi. Dascălul se mistuie şi se dăruieşte pentru idealul urmărit fiindcă “Altarul ca să fie şi pietrele să fie / Cu inima şi viaţa zidită-n temelie”,

cum spunea Arghezi, consolidând mitul estetic al Meşterului Manole. Apostolatul dăscălesc este o misiune sfântă, care presupune jertfă, deoarece principala lui vocaţie este dăruirea. Spre a cuprinde lumina în sufletele elevilor se cere ca ea să ardă în sufletul dascălului. Nu întâmplător îl numea Goga “izvoditor al sufletelor, mag din basme”. Milan Martinov a dăltuit, în inimile tinere, iubirea de glie, de datini, de cântecul tradiţional, de omenie, de tot ce înnobilează pe om. De-a lungul anilor, el a făcut şi activitate de adevărat mecenat, îndrumând pe cei frecventaţi de muze din câteva generaţii de elevi din perioada revistei “Pagini de ucenicie”. A corectat numeroase creaţii în versuri sau în proză, făcându-se util tinerelor talente. Aşa a fost şi în cadrul catedrei şi al cercului pedagogic de română, ajutând şi îndrumând colegii mai tineri, dăruind, după modelul Mântuitorului, “lumină din lumină” în jurul său. Sobru şi cumpătat a insuflat tuturor dragostea pentru marile adevăruri, pentru bine, frumos, omenie, pentru România, ţara sa de adopţie. De aceea dacă ar fi trăit azi, în vremea războiului din Iugoslavia, ar fi suferit mult văzându-i pe români uitând o prietenie tradiţională cu sârbii din imediata vecinătate…” (Rif Teodor, Apostolatul...).

         A fost căsătorit cu  Olimpia Martinov.

 

PATRICIU BIRTA (1928 - 2015)

 

BIRTA, Patriciu****. Învățător și animator cultural. S-a născut la data 22 septembrie 1928 în Marghita, fiul lui Patriciu (agronom) și Iuliana (casnică). A încetat din viață la 19 noiembrie 2015.  Tatăl său a rămas invalid din primul război mondial și s-a numărat printre participanții la Marea Adunare Națională de la Alba lulia de la 1 decembrie 1918.

Urmează școala primară în Marghita, până în 1940, când se înscrie la Liceul comercial „Partenie Cosma” din Oradea. După un an a continuat cursurile la Școala profesională nr. 2 din Oradea, pe care a absolvit-o în anul 1945. Urmează apoi Școala normală română unită pentru învățători din Oradea, unde, în 1948, își ia Diploma de învățător.

 Este trimis să urmeze un curs la Institutul pentru perfecționarea cadrelor didactice din București. În toamna anului 1948 este numit învățător în Vărzarii de Jos, unde activează până în 1951. Între timp, îndeplinește și funcția de bibliotecar voluntar la căminul cultural „Mihail Florescu” din Vașcău, funcție pe care o îndeplinește și la Vărzarii de Jos. În perioada 1951-1953 este învățător în comuna Vașcău. În octombrie 1953 este numit inspector școlar în cadrul secției de învățământ a raionului Beiuș, reîntorcându-se la Vașcău, în septembrie 1954, ca profesor suplinitor la școala generală. Din iunie 1955 până în septembrie 1956 este director al căminului cultural din Vașcău. În continuare, îl găsim șef al Bibliotecii raionale Lunca-Vașcău din orașul dr. Petru Groza, până în septembrie 1958, când revine la Vașcău, de astă dată ca redactor la Centrul de radioficare. Aici lucrează până în iulie 1961, lună în care pleacă la Marghita, ca director la Casa raională de cultură. Din toamna anului 1963 până în 1966 este director adjunct la Școala profesională din Marghita. Din 1966 până în 1968 funcționează ca președinte al Organizației pionierilor din Marghita, iar din 1968 și până în 1981 a condus activitatea de creație „Atelierul fanteziei" din acest oraș. În perioada cât a muncit la Vașcău, Patriciu Birta a coordonat întreaga activitate cultural-artistică din această localitate și chiar din împrejurimi. Aici a organizat și o subredacție a ziarului Crișana, al cărui corespondent a fost timp de 8 ani; chiar după plecarea la Marghita, mai activează încă 4 ani în calitate de corespondent al acestui ziar. Din 1962 până în 1966 a fost deputat al orașului Marghita, iar după aceea al raionului cu același nume. În localitatea sa natală a îndeplinit diferite funcții pe linie cultural-sportivă și obștească. A fost membru în Consiliul județean Bihor al pionierilor, în Consiliul de cultură și educație socialistă al orașului Marghita. Pentru activitatea desfășurată pe tărâmul învățământului și culturii i s-au acordat următoarele distincții: - Medalia Muncii, în 1965; - Medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii”, în anul 1972; - Diploma de Merit, din partea Organizației Pionierilor din România, în 1976. Din căsătoria sa (1951) cu Morar Zorica au rezultat 2 copii: Alin și Alina. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în Marghita.

 Referiri: - Țucra, Nicolae, Vașcău. Comună - Oraș - Ținut. Monografie, Editura Brevis, Oradea 2000, p. 536-537; - Vasilescu, Stelian, Oameni din Bihor 1940-2000- dicționar sentimental, Vol. I, Editura Iosif Vulcan, Oradea, 2002, p. 532-533; - marghita-magazin.ro/colectionarul-de-istorie, accesat 10 iunie 2020, ora 17.17.   (I. D.)

LA MULȚI ANI, Prof. Univ. GAVRIL BUDĂU

 

BUDĂU, Gavril**.  Profesor universitar, doctor, inginer. Este fratele lui Budău Victor.  

S-a născut pe 21 septembrie 1951 în localitatea Șuncuiș, comuna Finiș, județul Bihor.

Urmează studii primare în localitatea natală. Între 1966-1970 urmează cursurile Liceului ”Samuil Vulcan” din Beiuș. După absolvirea liceului, în perioada 1970–1975, urmează  Facultatea de Industria Lemnului la Universitatea din Brașov, obținând diploma de inginer. Între 1981–1988 urmează studii doctorale la Universitatea din Brașov, obținând în anul 1985 titlul științific doctor inginer.

După absolvirea facultății, până în anul 1979 este inginer stagiar la I.P.L. Timișoara. Între 1979–1990 este asistent universitar la Universitatea din Brașov, Facultatea Industria Lemnului, șef lucrări între 1990–1992, conferenţiar universitar până în 1995, iar din 1995, profesor universitar. Are trei brevete de invenții. Este membru în următoarele asociaţii profesionale şi ştiinţifice:  Expert Evaluator CNCSIS – din 1997, Evaluator ANCS – cod: Budău – 15785, Membru AOS – din 1997.

Premii şi distincţii: - Diploma de Onoare acordată de Ministerul Educaţiei şi învăţământului – iunie 1989; - Diploma Jubiliară şi Medalia „50 Ani de învăţământ Superior la Braşov” – octombrie 1998.

Experienţa managerială: - Director al Colegiului Universitar Forestier, Economic şi de Informatică 1992–1995; - Secretar ştiinţific al Universitatății Transilvania din Braşov; 1996–1998; - Director al Departamentului Relaţii Internaţionale; 1998–2000; - Prodecan Facultatea de Industria Lemnului 2004; - Decan Facultatea de Industria Lemnului 2004–2012; - Vicepreședinte Senat- Universitatea TRANSILVANIA din Braşov 2012-2016.

Monografii : - Budău, G., 2008, Maşini-unelte pentru prelucrarea lemnului. Partea I. Cinematica. Organologia. Comanda. Editura Universităţii “Transilvania” Braşov; - Budău, G., 2011, - Maşini-unelte pentru prelucrarea lemnului. Partea I. Cinematica. Organologia. Comanda. ediţia a II-a, CD. Editura Universităţii TRANSILVANIA din Braşov ; - Budău, G., Ispas, M., - Tehnica Comenzii Numerice in Industria Lemnului.CD. Editura Universităţii TRANSILVANIA din Braşov, 2011; - Budau,G.,Voinea,M.,Bota, O.A., - Didactica Specialității în Ingineria Forestiera. CD. Editura Universităţii TRANSILVANIA din Braşov, 2012; - Budau,G,Ispas,M., -  Maşini-unelte pentru prelucrarea lemnului. Editura LUX LIBRIS, 2014.

Dintre lucrările publicate în volumele conferințelor de specialitate:

- Budău, G., Zerbeş, M. V., 2005, Cercetări privind descrierea proceselor unui sistem de management al Calităţii într-o organizaţie cu profil de prelucrarea lemnului. În Buletinul Conferinţei Naţionale "ştiinţa şi ingineria lemnului în mileniul III", Braşov, 4-6 noiembrie 2005 ; - Budău, G., Zerbeş, M. V., 2005, Cercetări privind descrierea proceselor unui sistem de management al calităţii la uscarea cherestelei. În Buletinul Conferinţei Naţionale "ştiinţa şi ingineria lemnului în mileniul III", Braşov, 4-6 noiembrie 2005 ; - Budău, G., PHARE - RO - 2002/000-586.05.02.02 - Utilizarea maşinilor-unelte cu comandă numerică în tehnologiile moderne de prelucrare a lemnului - Conferinţă susţinută la Colegiul Tehnic "Petru Muşat" din Suceava, în cadrul proiectului PHARE - RO - 2002/000-586.05.02.02, în data de 29.10.2005 ; - Budău, G., Şova, D., 2006, Wood mass resource aviable for producing of low polluant energy in Romania. Buletinul Conferinţei Internaţionale “the 10^th aniversary of FEVT fonndation”, Secţia 2, Zvolen, 5-7 Septembrie 2006; - Şova, D., Budău, G., 2006, Agricultural Biomass a source of low polluant energy. Buletinul Conferinţei Internaţionale “the 10^th aniversary of FEVT fonndation”, Secţia 2, Zvolen, 5-7 Septembrie 2006; - Budău, G., Zerbes, M.V., 2007, The resources concerning the integrate management system of qualitz, environment, occupational health and safety within an organiyation of wood industry, International Conference in Wood Science and Engineering ICWSE 20-22 iunie 2007, Braşov; - Budău. G., Câmpean, M., 2007, Quality Management Sistem Applied to Timber Drying. Proceedings of 10^th International IUFRO WOOD Drying Conference, 26-30 august 2007, Orono, Maine, USA; Editura University of Maine; - Budau,G., Campean,M.,2009. - Zerbes,M.V. Pascu,R.V. Budau,G. Popescu,L.G. 2011. Breakeven Analysis –main element to establish the prices for furniture production. Proceedings of 8^th International Conference ICWSE, “Wood Science and Engineering in the third Milenium”.TRANSILVANIA University ,Braşov, Romania.

Referiri: Carţiș, Gh. Ioan Fii ai Bihorului absolvenţi și slujitori ai Politehnicii din Timișoara, în ”Plai Românesc”, Nr. 9, sept. 2005, p. 3-5. Beiuș; Curriculum Vitae Gavril Budău.  (I.I. I. D.)

LA MULȚI ANI, MARIUS PAVEL!

   

 PAVEL, Marius. Agent Șef. Instrumentist basfligorn, percuție.     

    Este fiul lui Luca și Dorina Pavel. S-a născut în 21 septembrie 1974. A urmat Școala Militară de Muzică din București, a absolvit-o în anul 1994, fiind repartizat în Beiuș, unde rămâne până în anul 1995, când este mutat la Arad. 

    Din anul 1998 a fost mutat la Fanfara din Oradea, unde rămâne până în anul 2002, când este mutat din nou la Beiuș, la Depozitul Delani. 

    În 2005 este mutat la Școala de Agenți Poliție de frontieră, unde lucrează și azi. Actualmente face parte din Fanfara Școlii Militare de agenți poliție de frontieră din Oradea. 

    Extra profesional cântă la baterie cu formația „Naty Loves Monday” din Oradea. 

Fratele său, Daniel Pavel, este de asemenea baterist în formația Frații Jdieri de asemenea din Oradea. Iată că amândoi fii lui Pavel Luca (Luță) au îmbrățișat meseria tatălui lor. 

Marius, între 1995-1997, a cântat alături de Simion Suciu și Augustin Macavei în formația Retro, ulterior, împreună cu Ghiță David și Nicu Fărcuț.

FAMILIA ACIU ALEXANDRU ȘI ELENA

 

 

ACIU, Elena**.  Profesoară. Scriitoare. Militantă pentru drepturile femeilor. S-a născut în anul 1874 în Bârsana, județul Maramureș. A fost a doua din cele patru fiice ale dascălului Nicolae Fabian. A încetat din viață în 3 iunie 1955 la Cluj.

A urmat școala secun­dară la Sighet și Școala Normală din Cluj. În perioada 1894-1897 a ur­mat cursurile In­stitutului Su­perior Pedagogic de la Budapesta.

În 1897 intră în învățământ la școala civilă greco-catolică din Beiuș, devenit liceu de fete, unde a ac­tivat până în 1921, când a plecat la Șimleu. Începând cu acest an a fost profesoară la Școala Medie de Fete, care s-a transformat în anul 1924 în Școala Normală de Fete pentru Învățătoare, iar apoi în Școala Nor­mală de Conducătoare, unde și-a desfășurat activitatea până la pensionare.

A fost pre­ședinta Reuniunii Femeilor Române Sălăjene (1924-1934), directoare de școală și organizatoare a unor acțiuni și serbări culturale, fiind una dintre cele mai alese figuri ale Șimleului. S-a pensionat în 1 februarie 1934, după 36 de ani de activitate. A contribuit la dezvoltarea teatrului din Țara Silvaniei, piesele sale de teatru fiind inspi­rate din folclor. Ani la rând, piesele sale au fost jucate la Șimleu Silvaniei și în întregul județ. În același an se mută la Cluj, unde devine președintele Comitetului Diecezan Cluj-Gherla al Uniunii Mariane a Femeilor Române Unite.

După război s-a căsătorit cu ACIU, Alexandru, bancher, avocat şi publicist, a fost unul dintre fruntaşii mişcării naţionale din judeţul Sălaj, delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918.

S-a născut în 16 septembrie 1875 la Măieriște, județul Sălaj. A încetat din viață în 15 ianuarie 1954 la Cluj.

S-a afirmat încă din anii studenţiei, în anul 1898 fiind exmatriculat, alături de alţi 16 studenţi români, de la Academia de Drept din Oradea, pentru activitate unionistă. A reuşit să-şi finalizeze studiile de drept la Cluj şi Budapesta. În timpul Primului Război Mondial a fost mobilizat în armata austro-ungară. După prăbușirea Imperiului austro-ungar în toamna anului 1918, a luat parte activă la formarea Consiliului Naţional Român şi a Gărzii Naţionale Române din zona Şimleu Silvaniei. A fost ales secretar al C.N.R. şi comandant al G.N.R. local. A condus delegaţia Șimleului la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, unde a fost ales membru în Marele Sfat Naţional.

A fost arestat în martie 1919 de către armata roșie maghiară sub acuzația de ”trădare de patrie”, încarcerat în diverse locuri din Ungaria şi s-a întors în ţară în mai 1919, în urma unei evadări spectaculoase, unde va fi numit, în 7 mai 1919, prim-pretor al plasei Şimleu Silvaniei.

A fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal, organizația din Sălaj. Între 1925-1937 a fost director al Gazetei de Duminecă şi al Băncii "Silvania". Între anii 1928-1931 a fost prefect al judeţului Sălaj. Stabilit la Cluj, a fost expulzat de autorităţile horthiste în anul 1940, după ce nord-vestul Transilvaniei a fost cedat de România Ungariei în urma Dictatului de la Viena. După expulzare, a lucrat ca notar la Ineu, judeţul Arad.

A fost ales deputat primul Parlament al României, ulterior fiind ales deputat sau senator în mai multe legislaturi.

Scrieri: (A.E.)- Din istoria neamului. Șimleu Silvaniei, 1920; - Maial, Ti­pografia Lazăr, Șimleu Silvaniei, 1921; - Ileana Cosânzeana: Feerie melodramatică în trei acte și un tablou, Tipografia Lazăr, Șimleu Silvaniei, 1922; (ediția a 5-a Arad, 1943); - O șeză­toare, Tipografia Lazăr, Șimleu Silvaniei, 1922; - Inimi nobile,  Tipo­grafia Lazăr, Șimleu Silvaniei, 1924, - Romana. Piesă națională într-un act pentru școlari și tinerime, Tipografia Lazăr, Șimleu Silvaniei,  1924, - Bunica. Piesă ocazională pentru serbarea națională de 10 Maiu în 2 acte, Tipo­grafia Lazăr, Șimleu Silvaniei, 1926; - Rosamunda, Alegorie eucharistică în patru acte și un tablou. Legenda lui Gral prelucrată pentru scenă de Elena dr. Aciu, n. Fabian, Șimleu Silvaniei, 1927; - Visul mamei, Tipografia Lazăr, Șimleu Silvaniei, 1930; - Cuibul. Piesă ocazională de Paști pen­tru copiii de la grădiniță, cu cântece și dansuri populare în 3 acte, Cluj, 1935.

Referiri: (A.E.) - Pop, Florica, (coordonator), Sălaj – oameni și opere, Ediția a II-a, adăugită și revizuită, Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu Sălaj, Zalău, 2017, p 13;  – „Alexandru Aciu”, în: www.cdep.ro;  -Mihailovici, Cosmin, „Alexandru Aciu”, în: buletinulnotarilor.ro.  (S. S.)

LA MULȚI ANI, SORIN CUC! SALVATOR DACIAN PALLADI, LA MULȚI ANI!

CUC, Sorin*/**/***. Profesor. S-a născut în Beiuş la 18 septembrie 1973. A urmat cursurile  primare şi cele gimnaziale la Şcoala Generală Nicolae Popoviciu, iar studiile secundare la Liceul Industrial ”Ioan Ciordaș”, pe care îl absolvă în 1992. Urmează Facultatea de Istorie - Filozofie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca și obține licenţa în anul 1996 cu lucrarea Consistoriul ortodox Oradea 1900-1918, având coordonator la lucrarea de licență pe prof. univ. dr Vese Vasile, profesor emerit. Începând cu 1 septembrie 1996, este numit profesor la Liceul Pedagogic “Nicolae Bolcaş” din Beiuş. Din 1997 este lector asociat la Universitatea din Oradea. În anul 1997 se înscrie la doctorat la Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române, coordonator la lucrarea de doctorat fiindu-i dr. Gheorghe Iancu, cercetător principal la Institutul de Istorie  ”George Barițiu” al Academiei Române. În 16 noiembrie 2004 obține doctoratul în istorie cu distincția cum laudae cu teza: Episcopia ortodoxă din Oradea 1920 – 1940. În 2011 obține titlul de formator, tot în 2011 certificatul ID/IFR,[1] în 2012, metodist iar în 2017 mentor în știinţele educației. Din octombrie 1998 este lector universitar dr. asociat la Colegiul Universitar Pedagogic Beiuș/asociat la Facultatea de Științe Socio-Umane, Catedra de Științe ale Educației. Din octombrie 2006 este lector universitar doctor asociat Facultatea de Științe Socio-Umane, Catedra de Științe ale Educației, iar între octombrie 2007 – iulie 2010 a fost Lector doctor  asociat la Facultatea de Istorie Geografie, Departamentul Relații Internaționale Studii Europene. În perioada august 1997 – 2000 a fost director adjunct al Liceului Vocațional Pedagogic ”Nicolae Bolcaş” din Beiuş. În perioada septembrie 2013-2017 a fost director al Liceului Vocațional Pedagogic ”Nicolae Bolcaş” din Beiuş. A publicat articole și studii în volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale, în reviste de specialitate de circulație naţională recunoscute, a prezentat lucrări la diferite seminarii ori expoziții. Este membru în Asociaţia pentru promovarea cooperării în educaţie (din 2006), Asociaţia europeană pentru cetățenie şi identitate europeană a copiilor ( Children`s Identity and Citizenship in Europe Association – CiCea) (din 2008), Federația Internațională a Comunităților Educative (FICE) din 2008.

Experienţa acumulată în alte programe naţionale/internaţionale: - Comenius , Paix dans les cours, paix dans les coeurs, europaysons nous 2013-2015, nr. referință 13-PM-891- BH-BE; - Erasmus+ Movie And Image Education Project ID 2017-1-PT01-KA201-035858.

A participat la conferinţe, simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice: - Membru în comitetul de organizare al Conferinței interjudețene cu participare internațională ”Repere practice în stimularea creativității”; - coordonator în Proiectul internațional de voluntariat ” Pentru noi oamenii”; - colaborator la Proiectul ”Twinning The Harmony of Nature”; - participare la International Scientific Conference ”The role of tradition in erly childhood”; - membru în echipa proiectului transfrontalier ”Noi suntem Români”; - coordonator concurs interjudețean ”Gând pentru Mihai Eminescu”; - participare simpozion interjudețean ” Istoria locală integrată în modernism”; - participare Conferința Națională ,,Educația azi: Modernitate, Acceptare, Inovație”; participare la Săptămâna științifică ”MAI învață!”.

Scrieri: - Episcopia Ortodoxă de Oradea 1920-1940, Oradea: Editura Universității din Oradea. 2005; - Hădăreanu, G., Cuc, I.S.  85 de ani de învățământ pedagogic în Beiuș. Editura Emia, Deva. 2007; - Începuturile Școlii Normale de învățătoare din Beiuș, în, Antonio Faur, Radu Românașu (coord.). 2016; - Perseverență și devoțiune în căutarea adevărului istoric: omagiu profesorului și istoricului Viorel Faur la împlinirea vârstei de 75 de ani, Cluj-Napoca: Editura Academia Română. Centrul de Studii Transilvane. 2018;- Sabău, I., Iordache, B., Cuc, I.S., (2016), Jeux Europeens, Amis Europeens - Romania, din Ghidul Jeux Europeens, Amis Europeens  în cadrul proiectului multilateral Comenius 2013-2015 „Paix dans les cours, paix dans les coeurs, europaysons-nous”, Lifelong Learning Programme, Nr. Referință 13-PM-891-BH-BE,  Belgia, 2016; - Activitatea Senatului Consistoriului Ortodox din Oradea 1920-1940, în: Antonio Faur (coord.) In Honorem Ioan Degău: istorie, economie, etnografie și folclor, Cluj-Napoca: Editura MEGA, 2014. - Profesorii beiușeni, delegați de drept la Marea Adunare Naționalã de la Alba Iulia, în, Ioan Degãu, Viorel Faur (coord.). În: Beiușul și lumea lui, vol.5: - Lupta pentru Unire (1918-1919): oameni, fapte, întâmplãri din Bihor, Cluj Napoca: Editura Academia Românã. Centrul de Studii Transilvane. 2018; -Cuc, Ioan, Sorin. Odiseea unui monument. În: Degău, Ioan. Laza, Ioan. Martirii bihoreni ai Marii Uniri. Editura Academia Românã. Centrul de Studii Transilvane. 2019.

Cărţi de specialitate apărute în edituri recunoscute CNCSIS, editor sau prim autor/coautor: -  Cuc, I.S. Episcopia Ortodoxă de Oradea 1920-1940. Oradea. Editura Universității din Oradea, 2005;  -  Elisaveta Rosu (coord.), Portofoliul profesorului de istorie, Barta Florentina, Bogdan Ramona, Cuc Sorin, et. al., Editura Didactica Militans, 2014, Oradea,. Coautor; - Cuc I. Sorin, The Role of the movie and images in Teaching the historical concepts in education, În: EDUCATION AND APPLIED DIDACTICS, vol. 2, Issue2, Oradea, Universitatea din Oradea, 2019. pp.46-53.

Referiri: - Beiușul și lumea lui. Studiu monografic. Vol. IV. Editura Primus. Oradea, 2009. p. 864; - Curriculum Vitae Cuc Sorin; - Interviu 17 octombrie 2018.  (I.I.  S. S.)

---

[1] ID/IFR – învățământ la distanță/ învățământ cu frecvență redusă.

        PALLADI, Dacian Salvator*/**/***  Jurist. Administrator al Municipiului Oradea. Profesor colaborator Universitatea ”Emanuel” din Oradea.

S-a născut în 15 septembrie 1969, oraşul Beiuş, judeţul Bihor, fiul lui Cornel Salvator Palladi, constructor de viori cu goarnă și a Eugeniei Palladi.

A urmat școala generală în localitatea natală, iar apoi Liceul ”Samuil Vulcan”, profil montaj mașini şi utilaje, absolvit în anul 1987. După absolvire a efectuat stagiul militar cu termen redus la Școala Militară de Ofițeri Activi ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Urmează apoi Facultatea de Drept la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care o absolvă în iulie 1991 (a absolvit cursurile Facultăţii de Drept pe parcursul a trei ani de studii şi nu patru, aşa cum era firesc, deoarece a parcurs ultimii doi ani de studii într-unul singur), cu media 9,50.

În timpul studiilor universitare a fost implicat în proiecte şi programe de cercetare în următoarele domenii şi cu următoarele teme:

- Natura juridica a actului unirii de la 1 decembrie 1918 - anul 1988, coordonator prof. univ. dr. I. Firoiu

            - Puterea. Idee – acţiune - anul 1988, coordonator prof. univ. dr. I. Deleanu

            - Informaţia si comunicarea in aparatul administrativ. Prezent și Perspective - anul 1989, coordonator prof. univ. dr. D. Iovănaș

            - Omul potrivit la locul potrivit. Politici de personal - anul 1989, coordonator prof. univ. dr. D. Iovănaș

            - Contractul de vânzare-cumpărare în materie civilă și comercială  - anul 1990, coordonator prof. univ. dr. Liviu Pop

            -  Drept al afacerilor de lege lata si de lege ferenda - anul 1990, coordonator prof. univ. dr. I. Turcu

După decembrie 1989 şi până în octombrie 1990 a fost reprezentantul studenţilor Universităţii ”Babeş Bolyai” în Senatul acesteia.

În iulie 1991 este repartizat ca procuror stagiar la Procuratura Locală Oradea, unde lucrează până în ianuarie 1992, când demisionează. În februarie 1992 este autorizat, la cerere, de către Prefectura Județului Bihor (în baza Decretului 54/1990 privind libera inițiativă) să desfășoare activităţi de informare, documentare şi consultanţă comercială, servicii de intermediere și activităţi de comerț exterior. În septembrie 1992 ocupă, prin concurs, postul de preparator, iar mai apoi   asistent universitar la Facultatea de Drept de la Universitatea din Oradea.

Într-un asemenea context în 1995 publică lucrarea Drept privat roman, iar în 1996 publică lucrarea Drept civil - Succesiuni. În perioada 15 iunie - 16 decembrie 1998 - a ocupat postul de director al Direcţiei Teritoriale a Fondului Proprietății de Stat Bihor. La aceea vreme avea 28 de ani, iar pe parcursul celor şase luni, prin rezultate, a reuşit să plaseze Direcţia Teritorială a Fondului Proprietății de Stat Bihor în primele trei din ţară.

În 16 noiembrie 1998 a demisionat din funcţia de director al Direcţiei Teritoriale a Fondului Proprietății de Stat Bihor datorită întârzierii apariției deciziilor de natură politică, executiv macro-economica şi legislativă, atât de necesare însănătoșirii economiei naţionale și datorită presiunilor şi a tendințelor de imixtiune în munca şi decizia sa, a factorilor politici.

În perioada mai 1999 – octombrie 1999 a fost consilier al primarului Municipiului Oradea în aceea perioadă, Mihai Sturza. Începând cu anul 1992 și până în anul 2016, a desfășurat, în cadrul companiilor proprii, activități de consultanță juridică, consultanță financiar-contabilă, consultanță în managementul general al companiilor, consultanță în managementul schimbării, consultanță în marketing și consultanță în psihologia consumatorilor.

Din 2006 este profesor colaborator al Universității Creștine ”Emanuel ” din Oradea, la catedrele de Management și Asistență Socială iar între 2008-2010 a ocupat funcția de Președinte al Asociației Consilierilor Juridici din județul Bihor. Începând cu  septembrie 2016 și până în mai 2019 a ocupat funcția de Administrator Public al Municipiului Oradea.

Prezența socială: Între 1998-2002 a fost sponsorul şi partenerul principal al “European Law Students’ Association” (Asociaţia Europeană a Studenţilor de la Drept), cu care a desfăşurat peste 50 de acţiuni cu prezențe interne şi internaţionale. Din anul 2001 este membru al Clubului Rotary Oradea – District 2241. Din 1999 şi până în 2002 a organizat trimestrial un curs de Supraviețuire şi evoluție în societatea românească, oferit gratuit şi destinat în special tinerilor români. În 1999 a realizat, împreună cu doi tineri orădeni, site-ul oradea-online.ro.  În perioada aprilie 2006–martie 2007 a  realizat emisiunea Cota de piață la TTV, dedicată mediului de afaceri. Din ianuarie 2008 a fost membru al juriului dedicat panelului de conferinţe “Europa – Actualitate şi Perspective”, organizat sub egida Parlamentului European al Tinerilor – sesiunea 28 mai – 1 iunie 2008, iar din 1998 este membru al Asociaţiei Marea Lojă Naţională din România, retras din aceasta în anul 2018. A publicat peste 500 de articole în presa scrisă locală sau naţională și a avut peste 60 de apariţii pe an la posturi de televiziune locale sau naţionale. Din anul 2012 a scris peste 350 de articole pe diverse teme, pe blogul propriu – dacianpalladi.ro. În anul 1995 devine membru al Partidului Noua Românie. În 1996 este președintele organizației județene, iar în 1996 este ales președintele organizației de tineret a PNR. În 1997 se retrage din PNR, iar din 2016 este membru PNL.

Este căsătorit cu designerul Blandina Ilica, având împreună doi copii, Maria și Cristian.

Referiri: Interviu realizat cu Dacian Palladi, mai 2021.  (I. D.)