Drum bun, Geo!

Regizorul Geo Saizescu, în vârstă de 81 de ani, a murit, luni seara.

Am aflat de la radio si doar azi am ajuns in fata unui calculator. Ce nu se spune este ca dl. Geo Saizescu alaturi de d-nii Tudor Caranfil, Bob Calinescu si alti profesionisti ai cinematografiei romanesti au indrumat miscarea cinematografica de amatori pana in 1989 si chiar dupa. L-am cunoscut pe dl. Geo Saizescu - un om deosebit. Domnia sa si cu regretatul Bob Calinescu mi-au pus Krasnogorsk-ul iar apoi, prin 1988, Arriflex-ul in mana... Sunt multe de spus dar... acum, nu-mi ramane decat sa rostesc cu tristete:

DRUM BUN, PRIETEN DRAG!!!
  Geo Saizescu sa născut pe 14 noiembrie 1932, în comuna Prisăceaua, judeţul Mehedinţi. A fost un regizor, scenarist şi actor român. S-a remarcat de-a lungul timpului ca un cineast singular prin consecventa cu care se consacra comediei satirice intr-o conjunctura politica nefavorabila genului. Primul film regizat de Geo Saizescu a fost "Aventurile bravului soldat Svejk" (1956). în 1958 a scris scenariul și a regizat filmul "Doi vecini". Au urmat: "Un surîs în plină vară", (1963), "Dragoste la zero grade" (1964), "La porțile pamantului" (1965), "Balul de sîmbăta seara", (1968), "Astă seară dansăm în familie" (1972), "Păcala" (1973), "Eu, Tu și Ovidiu" (1977), "Santaj" (1980), "Grăbește-te încet " (1981), "Secretul lui Bachus" (1983), "Sosesc păsările călătoare" (1984), "Secretul lui Nemesis" (1986), "Harababura" (1990) etc.

Umorul său sănătos, de care s-a ocupat la modul cel mai serios, ne-a cucerit pe toți.

Geo Saizescu a fost membru fondator și doctor honoris causa al Academiei DacoRomâne, un nemuritor al acesteia.

A lăsat drept moștenire o imensă operă de creație cinematografică, lucrări de referință pentru cei ce vor veni. A reușit să formeze o clasă de urmași și a dovedit că a fost și un bun profesor, un om de mare onoare, care a susținut acțiunile culturale de la salonul cărții de la Centrul Cultural UNESCO ”Ionel Perlea” – Ialomița ca un mare și adevărat om al cetății.

DECI, SE POATE SI FARA CIANURI

Categoric, Rosia Montana este cartoful fierbinte din mainile politrucilor. Nu stiu cum sa-l paseze de la unul la altul. Iata si un alt punct de vedere, al unui jurnalist de stiinta, pe care-l cred mai mult decat pe orice politruc.

 Preluare: http://stiintasitehnica.com/stiinta/rosia-montana-o-alternativa-nepoluanta-la-cianuri/index.html

 

Cunoscutul jurnalist de știință Alexandru Mironov a descris, în revista Știință&Tehnică, ediția februarie 2012, o tehnologie de extracție a aurului nepoluantă, alternativă la metoda cu cianuri propusă de RMGC și contestă în cadrul protestelor de stradă, de la început de septembrie 2013. În contextul în care liderii politici ai principalelor partide s-au pronunțat împotriva proiectului de exploatare RMGC, iar acesta din urmă urmează a fi respins în Parlamentul României, republicăm aici articolul d-lui Mironov, invitând oficialii români și mass media să investigheze mai amănunțit cazul alternativei nepoluante propuse la Baia Mare.

Am descris cu puțini ani în urmă – în revista „Esenţial” şi ziarul „Cronica Română”, într-o emisiune de televiziune şi în alta de radio – o tehnologie de extragere a aurului şi argintului din reziduuri miniere prin metode nepoluante, propusă de un grup de cercetare ştiinţifică numit SC Larechim (cercetători care lucraseră anterior la excelentul „Institut pentru metale neferoase” din Baia Mare pe care marea dezindurializare l-a suprimat pur şi simplu). Mediatiatizarea metodei a avut un efect neaşteptat, voi vorbi mai târziu despre dubioasa întâmplare de la Baia Mare, acum mă întorc la tehnologia descrisă de dr. ing. Vasile Coman, un manager cum puţini există în România şi un om în al cărui cuvânt te poţi încrede.

Prietenul Vasile Coman mi-a spus, atunci, că ei lucrau, de ceva vreme, la o tehnologie care, se pare, avea meritul de a evita cumplitele cianuri. Cele pentru care, vă amintesc, Ungaria ne-a reclamat la Parlamentul European, atunci când am poluat criminal râul Tisa. Băimarenii din echipa SC Larechim-ului descoperiseră un activator, o substanţă care, într-un mediu alcalin amoniacal, permite o reacţie cu cheltuială rezonabilă de energie. Adăugaseră încă o invenţie privind extragerea arsenului din pirite aurifere (brevet RO 120980 / 28.08.2003). În laboratoarele şi atelierele răposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalaţie pilot pentru recuperarea aurului şi argintului din piritele de la Şuior. Odată instalaţia pusă la punct, şi după un şir lung de experimente (24 şarje de câte 200 kg pirite), ei ajunseseră să poată asigura un proces constant de recuperare. Pe care îl pot sintetiza în câteva propoziţii.

Prin reactoare, vase de stocare şi uscătoarele instalaţiei s-au pompat 400 kg pirite aurifere (3 şarje au fost rebutate), tratate cu tiosulfat de sodiu în soluţie; în urma operaţiilor, chimiştii băimăreni au obţinut 43,97 g aur (cu un randament de 99,5% !) şi 165,7g argint (randament 91,4%), în 30 ore-manoperă, cu un consum de combustibili de 110 metri cubi de gaz metan, 500kwh energie electrică şi 3 metri cubi de apă. Dar din prelucrare rezultă şi un produs secundar de mare valoare, trisulfura de arsen. La o rejudecare a procesului tehnologic, iată ce rezultă: că din o tonă pirită auriferă se obţin 13,25 kg trisulfură de arsen, la un preţ de prelucrare de 1426,24 RON. Ceea ce înseamnă că această substanţă utilă în industria vopselurilor, pirotehnie, fibre optice, aliaje speciale, chiar în industria de armament s-a obţinut la SC Larechim cu doar 400 euro/kg (dar, atenţie, pe piaţa mondială se vinde la preţuri mult mai mari, între 5000 euro-8000 euro, după cum variază bursa materiilor prime!). Un calcul simplu ne arăta că din cele 500.000 tone aflate atunci în haldele de la Flotila centrală s-ar fi putut obţine, doar prin valorificarea acestui produs secundar, sume ameţitoare – preiau cifra din raportul băimărean: 341.890.000 euro!! Şi chiar dacă aurul şi argintul recuperate din haldele Maramureşului nu reprezintă decât 20% din această sumă, să recunoaştem că averea din deşeurile minelor aurifere este uriaşă, putând să acopere datoriile externe ale României – aşa cum s-a întâmplat, de pildă, cu celebrul zăcământ de la Comstock din Virginia City, Nevada, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, care a echilibrat, în acea vreme, balanţa comercială a SUA!

Or, noi şi urmaşii noştri nu avem moştenire din istoria milenară a mineritului doar haldele maramureşene (cu 10-12 g aur per tonă şi 50 g argint per tonă), ci şi pe cele de la Certej – Deva (8-10 g aur şi 150 g argint per tonă) şi Roşia Montană (2 g aur şi 15 g argint per tonă). Adica: „Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă.”

Îi numesc pe eroii de atunci ai cercetării ştiinţifice din Maramureş: dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Năftănăilă şi dr. ing. Vasile Coman, nu ştiu dacă ei mai lucrează şi acum la acel proiect, trebuie să vă spun că în 2009 ei adresaseră o scrisoare-manifest Academiei Române, preşedintelui ei, prof. univ. Ionel Haiduc, chimist cu largă recunoaştere internaţională, dar au fost sesizate şi ministerele de resort (ale Economiei şi Mediului).

Fac fixarea temei – aşa cum am învăţat la cursurile de pedagogie – o fac pentru politicieni: pentru 1 kg aur şi 5 kg argint extrase din haldele de pirite prin metoda SC Larechim se consumă 0,7 t tiosulfat de sodiu, între 0,2 şi 0,9 t var, 0,02 t NaOH, 0,5 t sulfat de amoniu şi circa 0,03 t „activatori”. În total, de 1,5-2 ori mai mult cantitativ decât pentru tehnologiile pe bază de cianuri – dar la preţuri de 2,5 ori mai mici!

Adăugaţi câştigul enorm pe care îl aduce trisulfura de arsen – şi aveţi în faţă una dintre posibilele mari lovituri economice ale României. Mai era atunci nevoie de doar o investiţie de circa 100.000 euro, care ar fi trebuit să ţină în viaţă grupul de chimişti băimăreni şi să contribuie la apărarea bogăţiilor ţării şi curăţeniei ei.

Dar: la scurtă vreme după demersurile mele jurnalistice, laboratorul de la Baia Mare a fost vandalizat de indivizi rămaşi, fireşte, necunoscuţi. Este vorba, desigur, de o coincidenţă absolut întâmplătoare cu ofensiva mediatică din ultima vreme – ziare, posturi de radio, dar mai ales clipuri la diverse televiziuni – care vrea să ne convingă să ne aplecăm şi să culegem miliardele de dolari pe care vrea să ni le ofere o companie, desigur, mare prietenă a României. Generozitatea copleşitoare a căutătorilor de aur – „Nu vreţi 4 miliarde de dolari?” – vrea, desigur, să ne facă să privim cu mai multă bunăvoinţă aventura. Numai că, în ceea ce mă priveşte, eu sunt oltean-basarabean, şi în ambele ţinuturi româneşti bântuie ideea că atunci când cineva vrea neaparat să-ţi facă prea mult bine, trebuie să fii atent, foarte atent cu intenţiile lui…

de Alexandru Mironov

Constantin Cojocaru COMUNICAT: AURUL ÎN ŢARĂ - TRĂDĂTORII AFARĂ!

      „Afacerea” de la Roşia Montană este vârful aisbergului - Scoaterea statului român din ghearele mafiei politice şi trecerea acestuia sub controlul poporului!

1. Guvernanţii României nu mai au nici un pic de teamă şi nici de ruşine faţă de poporul român. Au ajuns până acolo încât să aprobe un proiect de lege prin care pun la dispoziţia unei firme străine private o bună parte din rezervele de aur ale ţării, în condiţii înjositoare pentru statul şi poporul român. Exploatarea rezervelor de aur, argint şi alte metale preţioase, de la Roşia Montană, de miliarde de euro, urmează să se facă prin încălcarea legilor în vigoare ale ţării, prin exproprierea cetăţenilor şi statului român de mii de hectare de teren şi de alte imobile, prin distrugerea unor inestimabile valori ale patrimoniului naţional, prin otrăvirea mediului pe mari suprafeţe ale ţării, urmând ca statul român să se aleagă cu o redevenţă minusculă. Toate aceste fărădelegi pentru îmbogăţirea câtorva străini şi a câtorva guvernanţi trădători de ţară.

2. „Afacerea” de la Roşia Montană este vârful aisbergului. Dedesubt, se află, în derulare, sau în pregătire, sute de alte contracte, prin care resursele naturale ale României au fost sau urmează să fie puse la dispoziţia firmelor private străine, pentru îmbogăţirea acestora şi sărăcirea poporului român. Petrolul, gazele, apele minerale, aurul, argintul, uraniul, pădurile, apele, etc, au fost sau urmează să fie vândute sau concesionate firmelor private, în cea mai mare parte străine. În ciuda faptului că noi, poporul român, am dovedit capacitatea tehnică de a exploata aceste resurese, printr-o experienţă de mii de ani.

3. Circul făcut de Victor Ponta şi Crin Antonescu, al căror Guvern, a aprobat „proiectul” prin care România este batjocorită, umilită, călcată în picioare, de o firmă de apartament, pentru ca, apoi, la presiunea străzii, să dea înapoi, să-l declare „proiect închis”, nu face decât să amâne punerea lui în aplicare, după adoptarea noii lor Constituţii, care va face imposibile proteste de amploarea celor declanşate de acest „proiect”. Strada trebuie să ceară oprirea tuturor „proiectelor” prin care sunt jefuite resursele naturale ale ţării, nu numai a celui de la Roşia Montană. Putem trăi, mult mai bine, şi fără astfel de „proiecte”.

4. Este adevărat că nu mai avem industrie extractivă. Nu mai avem industrie de nici un fel. Mii de fabrici şi uzine au fost închise, distruse, sau vândute străinilor. Multe au fost demolate şi vândute ca fier vechi. Să nu uităm, însă, că noi, poporul român, le-am construit. Le putem construi din nou. Cu condiţia să scăpăm de lipitori.

5. În prezent, producem, anual, un Produs Intern Brut (PIB), în valoare de 130 miliarde de euro. Jumătate din această avuţie pleacă în afara ţării, nedeclarată şi neimpozitată. Prin Legea Cojocaru, am putea reţine la sursă, în ţară, cel puţin jumătate din ce pleacă, acum, în afara ţării, adică cel puţin 30 miliarde de euro. ÎN FIECARE AN. Investiţia de la Roşia Montană este de sub un miliard de euro. În fiecare an putem finanţa peste 30 de proiecte de dimensiunea celui de la Roşia Montană. În fiecare an, putem crea nu 900 de locuri de muncă, cât se laudă Gold Corporation şi Guvernul Ponta că vor crea la Roşia Montană, ci 300.000 de locuri de muncă. ÎN FIECARE AN. Cu banii noştri. Cu capitalul nostru. Care va aduce profituri pentru noi, pentru cetăţenii României. Nu pentru proprietarii lui Gold Corporation.

6. Massmedia din România distrage atenţia cetăţenilor, inclusiv a celor care protestează pe străzile oraşelor ţării, de la problema de fond, care este aceea a spolierii României de resursele sale naturale, către probleme secundare, legate de tehnologiile de exploatare a acestor resurse. Suntem împotriva exploatării aurului prin utilizarea cianurii şi suntem împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Înainte de toate, însă, suntem împotriva spolierii României de resursele sale naturale, de capitalul său şi de forţa sa de muncă. Aceasta este problema de fond cu care se confruntă poporul român, nu tehnologiile de exploatare a resurselor.

7. Resursele naturale ale României se află în proprietate publică şi ele aparţin, în întregime, poporului român. Mişeleşte, guvernanţii României, au strecurat în Constituţia ţării o frază prin care au făcut statul român proprietar asupra acestor resurse, prin care şi-au creat dreptul de a face ce vor ei cu aceste resurse. Tot aşa cum, prin Legea 15/1990, au trecut în proprietatea privată a statului miile de fabrici, uzine, bănci etc, construite cu banii cetăţenilor României, în timpul regimului comunist, pe care le-au vândut, apoi, pe nimic, străinilor. În ansambul ei, actuala Constituţie a ţării este una antinaţională, anticetăţenească.. Este o Constituţie care a permis şi permite jefuirea cetăţenilor ţării de avuţia creată de ei, care a permis şi permite spolierea ţării de resursele sale naturale, de capitalul său, de forţa sa de muncă.

8. Chem pe toţi membrii şi simpatizanţii Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor, pe toţi cetăţenii României, să se alăture celor care protestează împotriva proiectului guvernamental de exploatare a zăcămintelor auro-argintifere de la Roşia Montană, să continue aceste proteste, şi să ceară:

A. Oprirea concesionării exploatării resurselor naturale ale ţării către firme private. Exploatarea resurselor naturale ale României să fie încredinţate regiilor autonome ale statului român. Produsele rezultate din aceste exploatări să fie puse la dispoziţia cetăţenilor şi agenţilor economici români, pe baze comerciale, prin licitaţii, fără nici un fel de discriminare.

B. Denunţarea tuturor contractelor prin care guvrnanţii au concesionat exploatarea resurselor naturale către firme private.

C. Adoptarea, prin referendum naţional, a proiectului Legii Cojocaru privind construcţia economiei democratice. Începerea unui amplu program de investitii, cu o valoare de cel puţin 30% din Produsul Intern Brut, respectiv de peste 30 miliarde de euro pe an, pentru reindustrializarea ţării, modernizarea agriculturii şi exploatarea resurselor naturale, în beneficiul cetăţenilor României.

D. Adoptarea, prin referendum naţional, a proiectului Legii privind revizuirea Constituţiei României, propus de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor. Scoaterea statului român din ghearele mafiei politice şi trecerea acestuia sub controlul poporului.

POPORUL ÎN ŢARĂ
TRĂDĂTORII AFARĂ!
Constantin Cojocaru
Preşedintele Comitetului de Iniţiativă
Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor
9.09.2013

Preluare: https://www.facebook.com/constantin.cojocaru.543

Uniți, salvăm Roșia Montană!

SEMNEAZA PETITIA!  CLICK AICI!


E un moment decisiv, în care trebuie să acționăm pentru a salva frumusețea și bogăția munților și satelor Transilvaniei. Parlamentul României ar putea dezbate chiar săptămâna aceasta proiectul de lege care dă undă verde mineritului cu cianuri la Roșia Montană.Haideți să le arătăm aleșilor noștri că vocea noastră nu mai poate fi ignorată -- să nu lăsăm o întreagă regiune a României să cadă pradă unei catastrofe ecologice ce se poate transforma într-un adevărat coșmar național!

Protestatarii spun că mina ar putea contamina pânza de apă freatică din toată regiunea, iar dacă barajul va ceda, așa cum s-a întâmplat la Baia Mare în 2000, ar putea contamina Dunărea și Marea Neagră. O companie canadiană deține peste 80% din acțiuni, deci după ce aurul va fi extras, România va rămâne cu o zonă devastată și nici nu va fi mult mai bogată de pe urma exploatării. Iar dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege, aceasta va fi o uriașă dovadă de desconsiderare a voinței cetățenilor, care au rămas consecvenți împotriva proiectului, în ciuda campaniilor de marketing în valoare de milioane de dolari ale companiei miniere.

Ca urmare a presiunii constante venite din partea societății civile, prim-ministrul Ponta, care a aprobat proiectul de lege în Guvern, se declară acum împotriva lui și cere celor două Camere ale Parlamentului respingerea sa urgentă. Haideți să le arătăm aleșilor noștri că vocea noastră nu mai poate fi ignorată! Împreună îi putem convinge să respingă acest atac împotriva naturii și a statului de drept. Nu mai avem mult timp la dispoziție. Parlamentul ar putea vota săptămâna aceasta. 

PETIŢIE adresată membrilor Parlamentului României:

Vă cerem să votați împotriva proiectului de lege care dă undă verde mineritului cu cianuri la Roșia Montană. Proiectul ar putea avea efecte devastatoare asupra mediului, iar un vot în favoarea acestei legi ar reprezenta o lovitură de netolerat împotriva legilor și integrității țării noastre.

Semnează petiția și trimite vestea mai departe.

Vecine secui, vrei autonomie? Îți dau autonomie. Ce faci cu ea?

un articol de Valentin Roman

Uite ce-ți propun, dragă vecine secui: eu îți dau autonomie, nu doar culturală sau teritorială în cadrul Statului român, ci totală, fă-ți țara ta, îți dau eu din pământul meu și fă-ți tu țara ta în mijlocul României. Steag ai deja, îți mai trebuie țara, se pare că-n țara mea nu-ți place.Și pentru că-s generos și nu-mi place să te văd cum te zbați în chinurile unor frustrări dureroase, sunt dispus să fac ce-am zis mai sus.
 
 Dar trebuie să fi conștient de niște lucruri, vecine, anume că, după ce vei avea țara ta, pe care ți-o dorești atâta, de la mine nu trebuie să mai ai așteptări, vei trăi într-o enclavă înconjurată de România, orice pleacă dinspre tine spre alte zări, trebuie să treacă prin teritoriul meu, la fel precum trebuie să treacă prin el orice vine spre tine. Iar eu voi avea dreptul să controlez aceste lucruri și să pun ce taxe de tranzit vreau. Nu ai cum să influențezi acest drept, că eu fac ce vreau în țara mea, tu faci ce poți în a ta.

Vei avea nevoie de hrană, la tine culturile, în mare, sunt doar de cartofi. Ai nevoie de grâu, porumb, legume și altele. Ți le voi furniza, ca un vecin bun ce voi fi, însă la prețurile dorite de mine. Ce zici de 50 de euro pe kilogramul de grâu sau 100 de euro pe kilogramul de roșii? Te asigur că sunt de cea mai bună calitate. Avem din belșug în Bărăgan, de pildă. Din păcate pentru tine, Baraganul va rămâne al meu...

Vei mai fi nevoit, evident, să-ți educi copiii. Te pot ajuta și la acest capitol. România are câteva centre universitare mari, la București, Cluj și Iași, de pildă. Îți voi accepta copiii la studii acolo în schimbul unor taxe anuale modice, cum ar fi 500.000 de euro de persoană. Sunt sigur că-ți vei permite, exporturile de cartofi îți vor asigura un PIB peste cel al Norvegiei probabil...

În cazul instituțiilor de învățământ, probabil că taxele mele ți se vor părea mari, așa că poate vei decide să-ți înființezi și tu câteva. Ar fi o idee excelentă, doar că eu, de pildă, nu voi recunoaște diplomele emise de acestea. Și chiar dacă le-aș recunoaște, probabil că școlile tale vor funcționa în limbă maghiară, așadar nu am cum să-ți anagajez absolvenții pe teritoriul meu.

Singura variantă pentru a avea ceva șanse, ar fi să folosești în școlile tale limba română, pentru ca absolvenții să-și găsească de lucru în România, dar asta nu ar însemna oare să te expui riscului de a te...româniza? De-asta zic, ai grijă ce decizii iei și în planul ăsta.

În mod clar, ca nouă entitate statală pe harta lumii, nu vei face parte încă de la început din organizațiile internaționale, nu vei fi nici în UE, nici în NATO, nici membră a vreunui tratat de comerț.

Iar eu voi avea dreptul să controlez cine îmi tranzitează teritoriul care tine și în ce scop sau dinspre tine către alte meleaguri. În cel de-al doilea caz, pot să-ți ofer vize de tranzit pentru tine în schimbul unei taxe de, să zicem, 100.000 de euro bucata valabilă pentru doar o pășire pe pământul românesc. Ce zici? Îți convine? Ți-am spus că sunt generos azi. E frumos afară, deci am toate motivele să fiu așa.

De asemenea, nu ai nici aeroporturi internaționale și nici porturi. Dacă vei dori, tot ca un vecin bun ce-ți voi fi, îți pot închiria câteva docuri la Constanța, să faci și tu comerț. Chiria o stabilim împreună, prețul de pornire, unul decent zic eu, ar fi de 500.000.000 de euro pe an. Acolo poți încărca vase cu cartofi pentru export.

Va trebui să ai bani pentru spitale, de pildă, și resurse indejuns pentru a plăti o forță de poliție, medici buni, chirurgi, soldați etc. De pildă, fără spitale și doctori buni, vei fi nevoit să-ți tratezi bolnavii în țara mea, unde, în mod cert, asigurările medicale emise de tine, nu vor avea acoperire. Însă nu te pot lasă la greu, îți voi prelua suferinzii, dacă ești de acord ca pentru o operație de apendicită să plătești 50.000 de euro.

 Dacă eu sunt xenofob sau ultrantionalist, tu ce ești? 

 

 Din toate cele de mai sus rezultă că eu nu sunt nici xenofob, nici ultranatonalist, în schimba rezultă că tu, vecine, ești anti-european. Te întrebi cum așa. 

Simplu: în timp ce Europa dorește o omogenizare culturală și economică (o fantezie, de altfel), tu vrei separatism și visezi la Ungaria Mare, o chestie la fel de utopică, imposibil de realizat, din pricina faptului că până și în acel stat medieval, tot o minoritate reprezentai. 

Ți-aș putea reaminti diverse părți ale istoriei din care poate vei înțelege că te-am primit în țara MEA, ți-am dat pământ, apă și pâine, dar se pare că nu-ți este de ajuns.
 
 Până și originea îți este neclară, în sensul că tu, secui, te dai drept maghiar, dar nici măcar istoricii Budapestei nu s-au pus de acord cine ești, de unde vii și dacă ești sau nu înrudit cu ei. În "Gesta Hungarorum", Simon de Keza, un preot de la curtea lui Ladislau al IV-lea (1278-1290), afirmă că "după cucerirea Panoniei de către unguri, secuii au primit o parte din țară, totuși nu în Câmpia Panoniei, ci au trăit aceeași soartă VECINI ÎN MUNȚI CU BLACKII, cu care s-au amestecat și dela cari au împrumutat alfabetul". 

Iată cum, dragă vecine, un cronicar ungur face distincție clară între neamul tău, al secuilor, și cel maghiar. Iar un alt aspect interesant al afirmației sale este cel în urma căruia rezultă cum că ai avea ceva sânge românesc și de la ai mei ai învățat să scrii. Deranjant, nu?

Treaba de care vorbește nenea Keza mai sus se întâmpla undeva pe la sfârșitul secolului XI sau începutul secolului al XII-lea. Ghici câți ani de istorie aveau ai mei deja pe pământul ăsta când ai venit tu. Îți este greu să aproximezi,nu? Te înțeleg, pentru tine antichitatea nu există, e imposibil să faci referiri la istoria ta folosind teremenul "înainte de Hristos". Nu mai vorbesc de neolitic sau epoca fierului, deja pătrundem în zonă SF pentru tine și tăi. Și asta este la fel de deranjant, nu?

Nu îmi voi reaminti de 1.000 de ani în care drepturi în Ardeal ai avut doar tu și alți minoritari, în timp ce pe ai mei i-ai asuprit, le-ai interzis limba, numele românești, religia și orice drept elementar uman.

Nu-mi voi aminti de Ip și Trăznea, nu-mi voi aminti de ce spunea scriitorul Geza Kosztensky, decât așa, în treacăt, un singur pasaj din broșura "Politica Națională", care, la sfârșitul secolului XIX, spunea că "să lăsăm la o parte minciuna convențională conform căreia noi pretindem că nu vrem să ucidem naționalitățile nemaghiare. DA - NOI VREM SĂ LE SUPRIMĂM ȘI TREBUIE SĂ LE SUPRIMĂM". O astfel de atitudine era felicitată, la acea vreme, de ministrul de interne ungar Hyeronimy.

Ce ai putea face

 

Ai putea să-ți vezi de treaba ta, la fel cum își văd de treaba lor lipovenii, turcii, tătarii și bulgari din România, la fel cum își vede orice om de aici. România ți-a oferit TOTUL, pământ, adăpost, resurse, absolut TOT.

Ți-am asigurat, prin legi, dreptul de a-ți utiliza limba, de a avea școli în limba ta, de a-ți practica religia, de a călători liber, de a fi reprezentat în parlamentul de la București, dar și în cel european, a manifesta, celebra, comemora. Ar fi trebuit să ai aceleași drepturi precum toți ceilalți și nimic în plus sau în minus, dar eu ți-am dat mai mult, că te-am văzut necăjit.
 
 Poți trăi asemeni mie aici, cu bune și cu rele, cu necazuri și bucurii, cu familie și prieteni alături, cu rate la bănci, uneori zâmbitor, alteori mai supărat. Ai țarina să-ți cultivi pământul dat de strămoșii mei. Și nu ți l-am dat cu chirie, ți l-am oferit pentru vecie pentru că erai pribeag, n-aveai casă și acareturi. Lasă prostiile și nu mai confirma, prin tot ce faci, caracterizarea de "bolnavul Europei", pe care nenea Churchill ți-a atribuit-o.
 
 Mă rog, eu ți-am spus toate astea ca un bun vecin ce-ți sunt și pentru că-mi păsa de soarta ta și a urmașilor tăi. Dacă tu alegi să abuzezi deja de toată permisivitatea asta, e problema ta, dar NU FACE, TE ROG, SĂ DEVINĂ PROBLEMA NOASTRĂ, CĂ N-O FI BINE DELOC! RESPECTĂ DRAPELUL ROMÂNESC, CONSTITUȚIA SA ȘI POPORUL SĂU! 

Preluare: http://valentinro.blogspot.ro