BAR CONSTANTIN - UNUL DIN ULTIMII BITUȘERI DIN ȚARA BEIUȘULUI

 

Bar Constantin cu soția

BAR, Constantin, zis TANU****.  Bitușer (Bitușer- cel care confecționează bituși. „Bitușa, în unele zone bondă sau bundă,  este o piesă de port, impresionantă prin dimensiunile ei, purtându-se și pe față, și pe dos. Este confecționată din 6-8 piei de oaie cu lână bogată, fără mâneci, cu deschidere în față. Bitușa protejează pe cel care o îmbracă de vânt și ploaie și este folosită și de alți oameni, în afara ciobanilor” (Bulc, Nicolae, Todinca, Vasile, Delani, un sat din Țara Beiușului, studiu monografic, Editura Mega, Cluj-Napoca 2011, p. 79). S-a născut în 12 octombrie 1922, al cincilea copil al lui Ioan și Catița, cel mai mic dintre frați. Tatăl său a decedat, când el avea o vârstă fragedă, doar 2 ani și jumătate, toți cei 5 frați rămânând doar cu mama. A încetat din viaţă în 5 septembrie 1995.

A urmat școala în satul natal, Delani, până în clasa a VII-a. Frații mai mari s-au căsătorit rând pe rând, el rămânând cu mama în casa părintească, lucrându-și pământul și îngrijindu-și animalele.

În anul 1943 a efectuat stagiul militar. Pe parcursul stagiului militar a fost avansat la gradul de fruntaș, apoi caporal, trecând în rezervă cu gradul de sergent. Din anul 1945 a participat la Al Doilea Război Mondial, fiind dus în linia I. În război a ajuns până în Munții Tatra. În anul 1946 a fost lăsat la vatră.

În anul 1948 s-a căsătorit cu Bar Ana, iar în 1950 s-a născut unicul copil, Bar Catița. A continuat să lucreze pământul, că aceea era singura sursă de a-și câștiga existența, iar mai târziu și-a început meșteșugăritul cu piele de oi si miei. Mai întâi a tăbăcit pieile iar mai târziu a început sa confecționeze bituși și cojoace pentru femei si bărbați. Avea comenzi de bituși de la oamenii care se ocupau cu creșterea animalelor și trebuia să stea tot timpul pe câmp cu ele ciobanii, cei care aveau cai sau vaci. El tăbăcea pieile și le croia, iar soția lui, Ana, le cosea, confecționa bitușile sau cojoacele. Participa  în fiecare an, în perioada 8-11 octombrie, la ”Târgul de la Fechetău” – Negreni, județul Cluj, unde vindea cele mai multe bituși. Ziua lucra pământul, iar noaptea tăbăcea pieile și le cosea împreuna cu soția sa Ana. Această îndeletnicire a dus-o cu multă demnitate până în 1995, când, în urma unui infarct, a decedat.

         Localitatea Delani a fost renumită pentru confecționarea bitușilor, alături de Bar Constantin mai putem aminti pe Bulc Ioan și Flore Ioan. De asemenea, bitușeritul se situa la loc de cinste prin membrii familiei Dringo din Nimăiești, familie care își are originile în satul Delani, vestit prin meșterii săi ca printre cei mai dibaci in prelucrarea pieilor de animale.

AZI, POETUL, ETNOGRAFUL ȘI CONFERENȚIARUL UNIVERSITAR DR. NICOLAE BRÂNDA AR FI ÎMPLINIT 82 DE ANI...

 

BRÂNDA, Nicolae***/***. Conferențiar universitar, etnograf, scriitor, ziarist. Sa născut în 9 octombrie 1942 în Căpâlna, județul Bihor. A încetat din viață în 7 aprilie 2024. 

A urmat școala generală în Căpâlna, studiile secundare la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuş și cele universitare la Facultatea de Filologie din Cluj, obținând licența în anul 1968.

Itinerar socio-profesional : pentru scurtă vreme este profesor în comuna Lunca - Bihor, apoi instructor la Casa orășenească de cultură Beiuş, director al acestei instituții, în care activitatea unității cunoaște un important reviriment, atât cantitativ, dar mai ales calitativ. Este atras de cercetare și profitând de reorganizare activității Muzeului orășenesc, face demersurile necesare spre a fi transferat director al acestuia. După 1991 lucrează și în ziaristică, fiind redactor-șef de departament   la ziarul local Crișana . Tot în această activitate devine lector, apoi conferențiar la Universitatea din Oradea. În anul 2000 ia doctoratul în sociologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și tot în acel an devine prodecan al Facultății de Arte Vizuale a Universității din Oradea. În zona scrisului sa manifestat, cu egală dăruire și vocație în ziaristică, în poezie și cercetare. Din august 2003 a fost directorul săptămânalului de informație Impact editat de Universitatea din Oradea. Ca poet a publicat două volume de poezie: Lumina rugului , Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1976 şi Catabasis. Scrisori către Euridice , Oradea, Editura Adsumus, 2001. Dar prezentarea poetului și poeziei sale o vom face tot prin vocea autorizată a criticii: ” Cu poezia lui Nicolae Brânda m-am întâlnit într-o superbă zi de toamnă a anului 1976, în dulcele târg al Ieşilor. Student fiind, coboram cu regretatul prieten și poet Corneliu Popel, dinspre Târgul Cucului spre „Eternitatea”, pe unde avea prin vecinătate un pui de bojdeucă în chirie, când blajinul și angelicul poet din Darabani ma întrebat dacă-l cunosc „pe unul, Nicolae. Brânda, de prin Oradea, care a publicat recent o carte excepțională - „Lumina rugului”… I-am citit și comentat atunci lumina și rugul, rămânând profund impresionat de sensibilitate, cultura și solemnitatea rostirii, de farmecul limbajului, de decorul interior pe care un poet din Bihor (cunoscut incidental din paginile Familiei) le dezvăluia, cum nu mai făcuse nimeni de la Andrițoiu încoace. De altfel, în acele momente de in-luminare ne-am împrietenit cu Nicu Brânda, poetul… De cunoscut, aveam să-l cunosc peste vreo trei ani, la Beiuş” … (Miron Blaga). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.                       

În aprilie 2018 i-a fost conferită Diploma de Cetățean de Onoare al Municipiului Beiuș.

Scrieri: - Lumina rugului , Cartea Românească, Editura Cartea Românească. București, 1976, - Catabasis . Scrisori către Euridice . Editura AdSumus. Oradea, 2001. - Mituri ale antropocentrismului românesc , I. Mioriţa, 1991 - Mythos. Epopee. Ethnos , 2002- Beiușul și lumea lui, vol. I – IV , Editura Primus, Oradea, 2009 ( coordonator lucrare împreună cu Ioan Degău)       

Referiri:  - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni … p. 254; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor 1940-2000 dicționar sentimental. Vol. I. Editura Iosif Vulcan, Oradea, 2002. p. 285-289;  – Bursașiu, Veronica, Oameni de cultură, cetățeni de onoare ai Beiușului , în: ”Jurnal bihorean”, Oradea, 22 aprilie 2018.   (I.I., S.S.)

ANUNȚ DIN PARTEA PRIMĂRIEI CĂBEȘTI

 

❗️❗️❗️ Primăria comunei Căbești alături de LICHTBLICK für Pfoten in Not eV organizează o campanie de sterilizare GRATUITĂ pentru cățele și pisici, cu și fără proprietar, din comună și din zonele apropiate (alte comune vecine).

✅Organizatorii dreptul de a selecta beneficiarii campaniei. Oricine, prioritate este binevenită cu veniturile modeste, familiile cu copii și pensionarii, în limitele locurilor disponibile. Campania este adresată în exclusivitate feminină. 

📬Mai multe informații puteți afla sunând la telefon 0743557353, dr. med. veterinar. SUTEU IOAN RAZVAN.

Facebook: Spay and Neuter for Hope Mobile Clinic

 

❓Ce înseamă sterilizarea și ce beneficii aduce:

Pentru societate:

    - limitează numărul de animale abandonate;  

    - împiedică propagarea bolilor de natură infecțioasă în cadrul comunităților umane;

    - limitează neplăcerile cauzate de căldură femelelor;

Pentru animale:

    - împiedică montele accidentale;

    - elimină aproape în totalitate bolile de natură sexuală, cancere mamare și probleme genitale care sunt foarte frecvente;

    - limitează propagarea epidemică a bolilor infecțioase specifice.

1 OCTOMBRIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUZICII LA BEIUȘ

 În fiecare an, în data de 1 octombrie, este sărbătorită Ziua Internațională a Muzicii. Această sărbătoare se adresează atât artiștilor, cât și ascultătorilor, indiferent de genul muzical pe care îl reprezintă sau îl preferă. Foarte sugestiv, Emil Cioran spunea: ”Dacă nu am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica”

Marți, 1 octombrie 2024, ora 12.00, la Casa de Cultură din Beiuș (fostul Teatru al Armatei) s-a desfășurat un Concert omagial, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaționale a Muzicii. Pe scenă au evoluat Corul Asociației Avram Iancu din Beiuș, elevi de la Colegiul Avram Iancu din Ștei, Colegiul Nașional Samuil Vulcen din Beiuș, Liceul Pedagogic din Beiuș, Școala Gimnazială nr. 1 Căbești, Școala Gimnazială nr. 1 Buntești, Școala Gimnazială nr. 1 Drăgănești, Clubul Copiilor din Beiuș, și Casa de Cultură Ioan Ciordaș din Beiuș.

Concertul a fost organizat la inițiativa prof. Remus Lazea, sprijinit de prof. Vasile Buhaș, Peter Erno, Călin Vlăduț, Gabriela Vescan, Anca Banda, Gheorghe Marinel David și nu în ultimul rând  Lt.col.rtr. Boldiș Zoltan, care este și dirijorul Corului Asociației Avram Iancu.

GALERIE FOTO - Fotografii IOAN CURPAȘ

MEMBRI AI FANFAREI MILITARE DIN BEIUȘ NĂSCUȚI ÎN SEPTEMBRIE

BURAN, Pamfil. Instrumentist, trompetă, acordeon. Este fratele lui Buran Traian.

S-a născut în 1 septembrie 1946 în satul Mușca, comuna Lupșa, județul Alba, fiul lui Nicolae și Valeria. A încetat din viața în 12 februarie 2016. A fost cel de-al zecelea copil al familiei, fratele lui Buran Traian.

Tatăl său a fost miner la minele de aur din Roșia Montană, dar nu cu contract de muncă ci doar periodic, iarna, pentru că avea și pământ (3 hectare) și se ocupa de cultivare a lui. Era un pământ slab, în ​​pantă, dar îl lucra. Când a ajuns la vârsta pensiei, el nu a beneficiat de pensie, așa că a avut o viață grea. Mama a fost casnică, a avut mult de lucru, fiind mamă a zece copii.

A început școala la Mușca din anul 1953 până în 1960, când a plecat la Școala Militară de Muzică de la București. Acolo a fost repartizat ca instrument principal trompeta, iar instrument secundar a fost acordeonul.

Ca profesori de trompetă în timpul școlii ia avut pe maestrul trompetist la Opera Română, profesorul Ducheci, iar la acordul pe maestrul Stângaciu. În fanfara regimentului a cântat partitura de la trompeta întâi. A activat în cadrul orchestrei populare din unitate ca acordeonist. 

În anul 1964, a fost repartizat la Muzica militară din regimentul de la Beiuș.

Și-a desfășurat activitatea în mai 1995, când Muzica sa desființat, iar el a fost numit șef de depozit la Serviciul Geniu și Serviciul Chimic. Neavând nimic comun cu aceste arme, la început nu ia fost ușor dar, pe anilor următori, până în anul 2001, când a ieșit la pensie, a îndeplinit cu succes funcția de șef de depozit.

A fost un trompetist foarte bun dar și un acordeonist excepțional, un bun armonist și, sigur, dirijor. A făcut parte din diferite forme artistice din zonă în anul 2003. De asemenea, alături de Gheorghe David, Nicu Fărcuț și Sebastian Lucuța au imprimat cd-ul  De pe Valea Roșiei , la Cercul Militar Beiuș și a făcut parte din taraful  Codrulețul , al aceleiași instituții.

       Panfil nu știa să spună nu se poate; întotdeauna, cu un zâmbet blând, căuta o soluție. Spun asta, și știu ce spun, pentru că am colaborat cu acest om mai bine de 20 de ani. De o bonomie ieșită din comun și cu un calm imperturbabil era imposibil să nu-l îndrăgești pe acest om.

Pe lângă activitatea de șef de depozit, a activat în cadrul corului bisericii ortodoxe din Beiuș,  devenind dirijorul corului.

Sa preocupat de îmbogățirea repertoriului și de calitatea execuției pieilor muzicale. A căutat cele mai frumoase cântece, ca „Tatăl nostru”, de Ciprian Porumbescu, pe patru voci, lucrare compusă și armonizată de autor.  O altă piesă reprezentativă din repertoriul corului bisericesc este „Miluiește-mă, Dumnezeule” de Gheorghe Cucu. Textul acestei lucrări corale este scurt, dar plin de esență, iar muzica, foarte inspirată: melodia fuge de la o voce la alta, armonia este destul de consonantă, liniștind auzul ascultătorului.

Soarta ia întrerupt cursul activității, astfel că, în februarie 2016, cade răpus de o boală necruțătoare (cancer) și totul a rămas așa… 

PAVEL, Marius . Plut. Adj. Șef. Instrumentist basfligorn, percuție. Este fiul lui Luca și Dorina Pavel. Sa născut în 21 septembrie 1974. A urmat Școala Militară de Muzică din București, a absolvit-o în anul 1994, fiind repartizat în Beiuș, unde rămâne până în anul 1995, când este mutat la Arad. Din anul 1998 a fost mutat la Fanfara din Oradea, unde rămâne până în anul 2002, când este mutat din nou la Beiuș, la Depozitul Delani. În 2005 este mutat la Școala de Agenți Poliție de frontieră, unde lucrează și azi.

Actualmente face parte din Fanfara Școlii Militare de administrare a poliției de frontieră din Oradea. Extra profesional cântă la baterie cu formația Naty Loves Monday  din Oradea.

Fratele său, Daniel Pavel, este de asemenea baterist în formația Frații Jdieri de asemenea din Oradea. Iată că amândoi fii lui Pavel Luca (Luță) au îmbrățișat meseria tatălui lor.

O perioadă, între 1995-1997, a cântat alături de Simion Suciu și Gusti Macavei în formația Retro , ulterior, împreună cu Ghiță David și Nicu Fărcuț.

TRAȘCĂ, Miron . Plut. Adj. Șef. Flaut de instrumentist.

Sa născut în 9 septembrie 1950 în satul Dumitrești, comuna Verguleasa, județul Olt. Este fiul lui Marin, agricultor și Rada, casnică. Mai are trei frați: Ilie, subofițer muzicant, Oana, casnică și Ion, sudor, lăcătuș montor.

A urmat ciclul primar în localitatea natală, gimnaziul în localitatea Poganu, iar între 1966-1971 Școala Militară de Muzică București. În școala militară a studiat flautul, cu prof. Rizea și acordeonul, cu prof. Stângaciu.

În urma unei epidemii de hepatită la parada din 23 august 1971 a fost trecut în rezervă și reactivat în anul 1972, repartizat la cerere în 15 septembrie 1972 la UM 01343 Beiuș.

A activat în UM 01343 Beiuș până în 1995, când sa desființat fanfara, iar după aceea, la serviciul contabilitate al unității, până în 30 aprilie 2002, când a fost trecut în rezervă și pensie.

A participat la activitățile specifice ale fanfarei și formărilor artistice ale Casei Armatei până în 1995, iar după aceea, între 2002-2008 la Fanfara Cercului Militar Beiuș. A avut colaborări cu taraful, grupul vocal și formația de dansuri de la „Muncitorul” Beiuş.