În anul 1919 Toma Mărăscu sa înscris la Școala normală de băieți Galați, pe care a absolvit-o în 1925.
A fost numit învățător la Școala din Sudrigiu-Firmă, prin ordin ministerial, în 1927, odată cu pleiada de învățători valoroși, acei apostoli ai luminii descinși aici de peste Carpați. A venit în Ardeal din Satu Nou, localitatea aparținătoare orașului Panciu, județul Vrancea, împreună cu soția sa, Natalia, originară din Caransebeș. În anul școlar 1927/1928 a funcționat la Vălani de Beiuș.
Și-a început activitatea în Sudrigiu în 1 septembrie 1928 și a rămas până în anul 1936. A mai fost învățător în Finiș, Batăr, Arpășel și Saca. În 1938 era învățător la Batăr. Mărăscu a fost membru activ al Partidului Național Liberal, organizația din Beiuș.
Despre biografia învățătorului Toma Mărăscu sunt puține date. Știm însă că a răspuns cu ceva timp mai devreme, din Vălanii de Beiuș, la chestionarul Obiceiuri de iarnă al Muzeului etnografic al Transilvaniei, unde Ion Mușlea era cercetător. Apoi, din Monografia comunei Sudrigiu, apărută în anul 1934, la Tipografia Doina din Beiuș, aflăm că funcționează ca învățător din 15 septembrie 1928 la „Școala din fabrică”, unde-și avea sediul Firma „Sudrigiu - Petroasă pentru exploatarea pădurii”. În prefața acestei lucrări scrie: ”Acel care nu-și cunoaște țara, strămoșii și satul, nu e vrednic de a fi român. închin this carte în memoria acelora care s-au sacrificat pe altarul patriei, pentru îndeplinirea idealului nostru național. Gândul de a face o lucrare modestă (adică o monografie a comunei Sudrigiu) m'a preocupat mai de mult. îmi lipsea hotărârea și m'am pus la lucru. Am căutat și eu informații despre cărți vechi ale bisericei din sat și informații verbale. N'am pretenția să spun că lucrarea este desăvârșită ca fond și formă - are natural și lipsuri, dar nu-i decât un început într-ale scrisului al unui învățător modest. Am dat la o parte frică de nereușită, sfiiala și tot ce m-ar fi împedecat să nu fac. Nu sunt în text care complectează scrisul, asta din cauza scumpetei - eu fiind un om cu mijloace materiale reduse. Sudrigiu, 15 ianuarie 1934”.
În ziua de duminică, 19 martie 1933 sa înființat Căminul cultural. Sediul a fost în Sudrigiu-Firmă, într-o clădire de lângă Oficiul Poștal. Căminul a primit numele martirilor Bihorului, Ciordaș - Bolcaș . Comitetul de conducere ales atunci a fost: președinte de onoare - Teodor Robeanu (inginer silvic); președinte activ - Paraschiv Mocanu (Ocolul Silvic Beiuș); vicepreședinte - Ion Spanache (șeful gării Sudrigiu, numită atunci Murenii Mici); secretar și bibliotecar - Toma Mărăscu (învățător); casier - Gheorghe Cucu (preot la Rieni); cenzori - Costel Niculescu (inginer silvic la Firma din Sudrigiu), Ioan Pop (învățător la Șebiș) și Gheorghe Gavra (preot la Șebiș). Căminul Cultural a fost gândit cu trei secții: culturală, muzicală și sportivă. Sa propus atunci și organizarea unui muzeu etnografic și mineralogic.
În anul 1938, Toma Mărăscu publică la tipografia Weiss din Tinca Folclor adunat din comuna Batăr - Bihor . Putem spune că perioada cea mai fecundă a activității sale de dascăl, animator cultural și culegător de folclor a fost petrecută în satul Sudrigiu. Aici și-a înțeles menirea apostolică de dascăl, contribuind la educația și emanciparea culturală a sătenilor. A fost președintele Cercului Cultural nr. 5, care cuprinde satele Cusuiuș, Ghighișeni, Lazuri de Beiuș, Hinchiriș, Băleni și Sudrigiu, și membru în Comitetul de conducere al Căminului cultural din Sudrigiu, în cadrul activității s-au organizat serbări și conferințe prin care „ sa urmărit popularizarea științei și a trezirii. sentimentului nostru național ”. Tot din Monografie , aflăm că biblioteca din sat avea 158 de volum, din care au citit 184 de „ intelectuali și țărani din jur ”. Căminul era abonat la reviste ca Satul și Albina din București, Lumina satelor din Sibiu sau cotidianul Universul din București. Monografia comunei Sudrigiu de Toma Mărăscu a fost menționată în revista Gând românesc , An II, Tipografia Cartea Românească, Cluj, mai 1934.
A fost căsătorie cu Maria Mărăscu. În 3 iunie 1930 se naște, la Batăr, fiul său, Adrian Mărăscu, ulterior persecutat, pe nedrept, de comuniști și condamnat la 25 de ani închisoare, pentru o carte care nu măcar nu există ( https://www.bihorjust.ro /marsavia-tortionarilor-comunisti-cum-a-fost-acuzat-adrian-marascu-de-procurarea-unei-carti-care-nici-nu-exista/).
Scrieri : Monografia comunei Sudrigiu , Tipografia Doina din Beiuș, 1934; - Folclor adunat din comuna Batăr – Bihor , Tipografia Weiss, Tinca, 1938.
Referiri : - Ioan Degău, Nicolae Brânda. (coordonatori), Ioan Igna. Beiușul și lumea lui, Studiu monografic, Vol. IV , Editura Primus. Oradea, 2009. p. 912; - Parasca, Crăciun, Învățătorul Toma Mărăscu , În: Crișana Tradițională, vol. VII, Editura Primus, Oradea, 2016. p. 21-25; - Butișcă, Constantin, Satul Sudrigiu. Case, oameni și tradiții , Editura Brevis, Oradea 2016, p. 206; - Butișcă, Constantin, Bihoreni de ieri și de azi, Editura Brevis, Oradea 2021. (SS)
