Urmează școala primară în satul natal, secundară la Beiuș, absolvită în anul 1895. Se află la facultatea Română de Teologie-Catolică din Oradea, dar după o săptămână de dogmatică trece la Academia de Drept din același oraș. După cum el însuși scrie într-un articol publicat la Arad, poate ar fi rămas preot dacă „n-ar fi fost fătul epocei memorandist și dacă sufletul lui n-ar fi sorbit cu sete tot dorul de luptă cu armele dreptate”. Plecat de pe băncile liceului beiușean, proaspătul student Lucian Bolcaș începe să organizeze tineretul studențesc român din Oradea, folosește-se în această întreprindere de toate mijloacele ce-i stăteau la îndemână: coloanele tuturor periodicelor românești din Oradea și cele ale studenților români din Viena, Budapesta care influențează oamenii politici, Graz român, Budapesta. Printre ce-i care îi acordă sprijinul deplin şi necondiţionat se află şi studentul Ioan Ciordaş, cel ce avea să devină martirul Beiuşului, al Bihorului, al neamului românesc. Pentru întreaga activitate, pentru atitudinea lui la Congresul Internațional al Studenților care a avut loc la Torino la 15 noiembrie 1898, pentru a face că a fost ales în Consiliul Federației Internaționale „Corda Fides” a studenților ca reprezentant al românilor din România, Lucian Bolcaș a fost eliminat din toate universitățile din Ungaria, trebuie să se vadă că este necesar la Facultatea de Drept. ”Alexandru Aciu, Ioan Ciordaş, Iosif Maiorescu, Eugen Şimonca, dar şi o viitoare figură ilustră a intelectualităţii româneşti din părţile Sătmarului, Augustin Mircea; acestea au fost eliminate din Academia orădeană Lucian Bolcaș însă primise o pedeapsă și mai mare: eliminarea de la toate universitățile din țară!” . Editează la Budapesta revista „ Familia română ”, despre care amintește, în anul 1908, Ioan Pelivan. Între 1896 - 1914 îndeplineşte diverse funcţii administrative în Bucureşti, Beiuş şi Cluj. Împreună cu colegul și prietenul său Ioan Ciordaș, înființează, în 1911, Tipografia și Librăria „Doina”, al cărei director a fost o vreme. Pleacă voluntar pe front. După 1918 se stabilește în Cluj, dedicându-se în mai mare măsură scrisă. După 1942, pentru o perioadă de câţiva ani, a fost secretar general de redacţie al gazetei „Beiuşul”. A redactat la Budapesta Amicul Soldatului – Călindar , iar alături de Onisifor Ghibu, I. Şchiopul, S. Stanca, A. Paul scoate, tot la Budapesta ziarul Lupta. A mai colaborat la: Adevărul, Dacia, Dimineaţa, Epoca, Foaia Literară, Gazeta Transilvaniei, Naţionalul, Poporul român, România Jună, Tribuna, Viitorul, Voinţa etc. „Adesea stăteam la mese de cafenea cu bătrânii Lucian Bolcaș și Aurel Ciato, care ne povesteau impresionante întâmplări din vechea gazetărie românească din Ungaria ” mărturisește Iustin Ilieșiu în Note autobiografice .
Scrieri: - Corda Fratres, Appello ai membri e a tutti gli amici della Federazione internazionale degli Studenti a proposito delle dichiarazione[!], che Sua Eccellenza Giulio Wlassics, Ministro dell'Instruzione d'Ungheria fece al Parlamento di Budapest nello seduta del 12 Marzo. Federația Internațională a Studenților. Direzione della Sezione Rumena (Apel la membri și toți prietenii Federației Internaționale Studențești cu privire la declarațiile [!], Pe care Excelența Sa Giulio Wlassics, ministrul educației din Ungaria le-a făcut Parlamentului de la Budapesta în sesiunea din 12 martie. Federația Internațională a Studenților. Șef al Secției Române Luciano Bolilor) Vicepreședinte SS della Corda Fratres. Viena, Aprilie 1902], Viena, Editore L. Bolcaş, Tipografia M. Salzer, 1902, (Federazione Internazionale degli Studenti. Direzione delle Sezione Rumena) ;
- Răsboiul ruso-japonez 1904-1905 , [De] Lucian Bolcaş, Partea I. Până la căderea Portului-Arthur , Budapesta (Tip. Poporul Român), 1905; - Idem. Partea II. Dela căderea Portului-Artur până la pacea dela Portsmouth . Budapesta (Tip. Poporul Roman), 1907; - Seri albastre (Pentameron), Arad (Tribuna, inst. tip. Nichin şi cons.), 1910; - Năvăliri Barbare , Nuvelă. Budapesta, Inst. sfat. şi de Editură Luceafărul, 1906; - Năvăliri barbare (nuvele), Cluj, 1909; - Pe cărările vieţii
(Povestiri), Arad, Tipografia Tribuna, 1910; - Chestia autonomiei Bisericei Române Unite în șirul luptelor noastre pentru existența națională , Bucuresci, Inst. de Arte Grafice şi Editură Minerva Filip, Moroianu, Popovici şi Tălăsescu [pe copertă: Tip. Minerva], 1900; - Seri albastre (Pentameron), Arad („Tribuna”, inst. tip. Nichin şi cons.), 1910; - Străina . (Teatru), Beiuş, Tipografia şi Librăria Doina, 1912; - Genoveva , Gherla, Tipografia Aurora, 1927. - Aurel cere bani , Schiţă din viaţa de la sate, (Premiul Luceafărului), în: ”Luceafărul” (Budapesta), An 3, nr. 19, 1 oct. 1904, p. 330-334; - Casa Ciordaş. Pentru-ce n-a cumpărat-o primăria? În: ”Beiuşul” (Beiuş). Un. 5, nr. 31, 2 aug. 1925, p. 3; - Pentru ce na izbucnit revoluţia în Transilvania , în: „Adevărul„ (Bucureşti), An. 29, nr. 10533, 7 iul. 1916, p. 1-2.
Referiri : - Faur, Viorel. Viaţa politică a românilor bihoreni (1849-1919) … p. 28, 29, 31, 34, - Faur, Viorel ş i Apan, Mihai. Manifest
ă ri politice ale popula ţ iei rom â ne ş ti din Bihor î ntre 1870-1905 , în: ”Crisia” (Oradea), An. 14, nr. 14, 1984, p. 53-61, p. 58, 59, 60, - M ă rgineanu, Ion, Oameni din Mun ţ ii Apuseni … p. 253; - Câmpean, Viorel, Oameni ș i locuri din Să tmar , vol. II , Editura Citadela, Satu Mare, 2010, p. 153; - Ion, Constantin, Ion, Negrei, Gheorghe, Negru. Ioan Pelivan – p ă rinte a mi ș c ă rii na ț ionale din Basarabia , Editura Biblioteca Bucure ș tilor, Bucure ș ti, 2011, p. 71; - Buletinul Institutului de Filologie Română ” A. Philippide ” , anul VIII, nr. 2, aprilie – iunie 2007, Ia ș i.p. 10.
(II, SS)
