sâmbătă, 8 februarie 2025

LA MULȚI ANI, MARIA VAIDA!

 


VAIDA, Maria**. Critic și istoric literar. Poet. S-a născut în 8 februarie 1953, fiica lui Teodor și Catița Vaida din Drăgănești, județul Bihor

A urmat liceul la ”Samuil Vulcan”, în   Beiuș. Este absolventă a Facultăţii de Filologie a UBB din Cluj-Napoca, secţia română-franceză; conducător ştiinţific prof. univ. dr. Ion Pop, cu teza de licență: Poezia Constanței Buzea - ​​studiu critic, 1979. Este absolventă a Facultății de Istorie a UBB. Doctor în Ştiinţe Filologice al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cu distincţie Cum laude , cu teza Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi noaptea , coordonator prof. univ. dr. Mircea Popa. Debutează  în ”Pagini de ucenicie”, revista Liceului ”Samuil Vulcan” din Beiuş, 1970. Colaborări la reviste culturale şi literare cu articole, studii, eseuri, interviuri, poeme, cronici literare: ”Luceafărul românesc”, ”Neamul românesc”, ”Iosif Vulcan” (din   Australia), ”Gândățiunea culturală”, ”Tribunarea culturală”, ”Tribunarea culturală”, ”Tribunarul cultural”, învăţământului”, „Perspective”, „Familia”, „Prosaeculum”, „Oraşul”, „Nord literar”, „Monitorul cultural”, „Cărticica românescă pentru copii”, „Reflex”, „The Scientific Journal of Humanistic Studies”, „Viaţa românească”, „Le Danube” (din Franţa),  „Vatra fleur”, „Familia română”, „Noi. ”Bucureştiul literar şi artistic”, ”Curtea de la Argeş”, ”Astra clujeană”, ”Mărturii culturale” ş.a.

         Au scris despre cărţile sale :   Constantin Cubleşan, Ion Simuţ, Gheorghe Glodeanu, Săluc Horvath, Mircea Popa, Florentin Popescu, Ion C. Ştefan, Monica Grosu, Dumitru Cerna, Adrian Popescu, Emilia Chiriţă, Adrian Ţion, Gabriela Căluţiu Sonnenberg,   Octavian Doclin, Mihail Stoie Lăconescu, Nicolae Doclin, Mihail Stoie Lăconescu, Mihail Stoie, Carmen Ardelean, Lucian Vasile Bâgiu, Vasile Gogea, Ion Cristofor, Ioan Aurel Pop ş.a.

”Maria Vaida trudește de o bună bucată de timp la punerea în valoare a personalităților literare care au provenit din solul liric mănos al Bihorului. După ce a consacrat o frumoasă monografie poetului Gheorghe Pituț (fostă la originea teză de doctorat), Maria Vaida cu atenția în dreaptă acum asupra unei   poete de început de drum în lirismul bihorean, Lucreția Suciu, una dintre cele dintâi voci lirice ale poeziei noastre moderne, contemporană cu junimistele Veronica Micler sau Matilni. [...] Iată de ce   demersul critic și documentar al lucrării demersului auto și dobândiți importanța majoră a semnificației ei în care ai nevoie de valorile nu înseamnă numaidecât valorificarea estetică, ci și reconstituirea nivelului epocii și a dezvoltării de astăzi a unei lumi și a produselor sale artistice, în raport cu timpul care a fost în stare să recupereze acest moment. [...] Cartea Mariei Vaida poate fi citită dincolo de subiecul ei circumscris cu atenție epocii de început a scrisului frumos în Bihor și ca un omagiu tărâmurilor sale aduse, țării Bihorului în general, și culturii   sale în special. Numele său întră astfel într-o demnă și generoasă confrerie scrisoricească, alături de acelea deja mult venerate de bihoreni, ca Teodor Neș, Vasile Varolomei, Eugen Potoran, Constantin Pavel, Ioan Bradu, T.Blajovici, Lucian Drimba, și contemporanii noștri Florian Dudaș, Viorel Faur, Valentin Chilina și profesorul din C-i-și, Valentin Chilina și   profesorul din C. Ștei, Teodor Rif și   Ioan Simedre, care au scris mai recente monografii locale închinate lui Samuil Vulcan și Miron Pompiliu.   Astfel de întreprinderi, mai ales când au și caracterul de reeditare a operei, precum cea de față,   sunt câte se poate de bine venit și constituie veritabile acte de cultură pe care le salutăm cu toată bucuria”. -   Mircea Popa:Un omagiu adus Bihorului

- ” Prin volumul Bihorenii la Marea Unire, Maria Vaida îi nemurește pe mărunții făurari de istorie și făuritori de Românie din Țara Crișurilor, ceea ce nu este puțin lucru. This carte de fapte, aparent mici, dar care adunate devin fapte istorice majore, îmi amintește de versurile uitate ale lui Coșbuc: „Picurii cu strop de strop/Fac al mărilor potop” și de un studiu, și el uitat – de date asta al patriarhului istoriografiei noastre, Nicolae Iorga –, „Istoria micilor”. Dacă ne-am apleca asupra acestor mărturii ale trecutului, n-am mai putea scrie atâtea elucubrații despre trecut și nici n-am mai putea crede că românii nu au dorit unirea, fiindcă erau pătrunși (chipurile!) de admirație față de cultura superioară a stăpânitorilor și asupritorilor lor. Istoricul are datoria să scoată la lumină adevărul omenește posibil și nu să scrie eseuri, versuri, drame, comedii, să picteze scene sau să scrie suite simfonice pe teme revolute. Ce ar mai face atunci artiștii? De istorie se pot ocupa oamenii și toți creatorii, istoria înseamnă viață trăită și experiență de viață, dar numai istoricii au menirea să releve viața trecută, „așa cum a fost”, adică să reconstituie acea viață în funcție de criteriul adevărului. Când vom urma exemplul acestui cărți și vom avea frescele vieții românilor din toate țările mici ale românilor – fiindcă România este o țară de țări – atunci vom putea încerca reconstituirea frescei celei mari a anului 1918 la români, adică la românii văzuți în ansamblu. Și ce frumos se vor rândui atunci toate din trecut și din prezent, pentru a nu face un viitor! Și cum vor înceta vrajbele și cum se va potoli furtuna, exact ca în anul de grație 1918, cel care ne-a adus marea alinare! Și cât de bine vor înțelege atunci fiii și nepoții că tații și bunicii și moșii și strămoșii s-au dus în altă lume mai devreme decât trebuia să nu facă nouă acest adăpost frumos numit România! Și ce binecuvântare se va revărsa atunci de la cel Prea Înalt peste noi, păcătoșii și umilii, care am știut că nu facem istoria prin cei mici!   Cartea aceasta, închinează acțiunile tăcute a celor modești și uitați, nu numai că-i scoate pe ei din uitare, dar nu învață pe noi să-ți privesc viitorul cu încredere. Ceea ce nu doar o lecție de istorie, ci chiar o lecție de viață ” - Ioan-Aurel Pop, despre   Bihorenii la Marea Unire.

         Volum colectiv : Exerciţii de atelier , Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002, 2003, 2005, 2006, 2007, 2008; Interdisciplinaritate, Ed. CCD Cluj-Napoca, 2002; Valori formative acronice și contemporane în literatura pentru copii și tineri, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006; Evaluarea competenţei de comunicare şi a competenţei culturale , Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007; Identitate. Cultură. Media , Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2008; Incursiuni în imaginar 3. Imaginarul religios în literatură , Ed. Imago, Sibiu, 2009; Texte de ultimă oră, Ed. InfoData, Cluj, 2009, coord. Graţian Cormoş, Interferenţe artistice şi educaţionale. Şase decenii de învăţământ vocaţional preuniversitar clujean , Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010, Cultură și educație în context european (coordonator Maria Vaida), Ed. Grinta, Cluj–Napoca, 2010, Interferențe educaționale europene (coordonator Maria Vaida), Ed.Grinta, Cluj-Napoca, 2010, Studii doctorale filologice la Alba Iulia , Ed. Aeternitas, Alba Iulia, 2011, coordonator Diana Câmpan, Interferenţe didactice, ştiinţifice şi culturale , Colegiul Naţional „Samuil Vulcan” Beiuş, Tipar Adicenter, Iaşi, 2013; Carte cu prieteni, Ed. Buna Vestire, Beiuş, 2014, coord. Anca Banda, De vorbă cu scriitori de azi (coord. Maria Daniela Pănăzan, Monica Grosu), Ed. Crono Logia, Sibiu, 2018, Ofrandele zeului Har (coord. Sorin Baicu), Ed. PP Publishing, Londra, 2018, Annales Universitatis Apulensis . Seria filologică. 18, tom 1, Alba Iulia 2017; Studii și cercetări din domeniul științelor socio- umane. Vol 32, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca , Ed. Limes &Argonaut, Cluj- Napoca, 2019.     

            Volume personale semnate :

Mircea Popa la 70 de ani. Biobibliografie ,   coautor   Olga Morar, Ed. Aeternitas, Alba Iulia, 2009, 261 p.

 Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi noaptea . Studiu monografic , Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009, 367 p;

Povara luminii, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2009, 167 p;

Lucreţia Suciu sau Mările iubirii , Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2010, pref. Mircea Popa, 170 p.;

Povara luminii, Ed. Grinta Cluj-Napoca, Ed. a II-a revăzută și completată, 2014, 246 p.; Poemele de piatră , Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013; 

Elegiile Salomeei , poeme creştine, Ed. Grinta,   Cluj- Napoca, 2014;

Yvonne Rossignon sau Poezia ca destin , Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2016, 297 p.

Dincolo de lume, dincoace de text, Ed. Școala ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 284 p.

Elegiile persane, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2018.

Bihorenii la Marea Unire, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca 2018.

Pricesnele noastre la Centenar , Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2018.

Yvonne Rossignon sau Poezia ca destin, ediția a II-a, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2019

Elegiile marine , Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2019.

 Marea Unire în Transilvania de Vest Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca,   2019.

            Ediţii îngrijite : Ion D. Sîrbu, Împărăţia cuvântului sau Poveşti neterminate, Ed. Fundaţiei Alfa, Cluj-Napoca, 2007;

Yvonne Rossignon, Cântec de lumină frânt , Debut postum, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2015. 

Yvonne Rossignon, Cântec de lumină frânt , Debut postum, Ediţia a II-a, Prefaţă Maria Vaida, Cuvânt înainte de Mircea Popa, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2015.   

Referiri : Interviu, 20 decembrie 2019 . (SS)