Sâmbătă și duminică, în bătrânul nostru Binș s-a
desfășurat pentru prima oară o ediție a târgului „Gusturi și tradiții de Bihor”,
târg care s-a mai ținut până acum în Oradea și în Ștei. Vizitatorii vor putea
cumpăra legume și fructe de la producători locali, obiecte realizate de meșteri
populari, dar și preparate culinare tradiționale incluse în volumul „Rețete
tradiționale de Bihor”.
„Organizatorii anunță că printre
bunătățile care vor fi pregătite se numără: supă de vișine, gulaș, sarmale cu
păsat, cici, toroș, paprica ș de pui cu găluște, plăcintă pe fer, pancove,
babgulyas, supă de carne cu găluște, tăieței cu varză, tăieței cu nucă,
tocăniță de Bihor, plăcintă cu prune, gomboți cu prune, plăcintă românească și
plăcintă rulată… Pe lângă oferta gastronomică, organizatorii au pregătit și un
program artistic. Sâmbătă, de la ora 18.30, pe scenă vor urca Emeric Imre și
Marius Roje, precum și Călin Pop și Raul Silaghi. Duminică, de la ora 19,
evenimentul va fi închis de concertul folkistului Ducu Bertzi.”. Cel puțin așa se
anunța în Bihoreanul”, în articolul
semnat de Smaranda Chișbora.
Și așa a fost, mai mult, Corul Asociației Avram Iancu Beiuș a susținut un micro-recital, la care, cu toată vremea rece și ploioasă, au avut parte de mulți spectatori, dar și de aprecierea acestora, cu aplauze actul artistic.
Cu toate că era frig afară De fapt a fost un Colaj de cântece ostășești din Ardealul Împărătesc, Italia, Ungaria, Ucraina (cu cazacul Crimean plecând la război), cuprinzând de la cunoscutul Bela Ceau, la Katiușa și popularul Frunzuliță mușețel, cântat de toți bărbații români care au făcut armata. De remarcat faptul că fragmentele din cântecele străine au fost cântate și în limba română. și a plouat, numeroși beiușeni și nu numai, care au vizitat târgul, au apreciat și răsplătit cu aplauze prestația corului dirijat de inimosul și mereu tânărul Zoltan Boldiș. Și de ce să nu recunoaștem, Corul Asociației Avram Iancu este continuatorul Corului Lyra, un simbol al Beiușului, înființat în 1904, destrămat după1989, reunit în 2000 de Lucia Busuioc, dirijat în continuare de Constantin Sava, iar apoi de Remus Lazea până în anul 2008 când s-a destrămat din nou și apoi s-a reunit după 15 ani.
Bun, toate bune și frumoase, corul a cântat, și prin prestația sa a „încălzit” vremea de
afară spectatorii au apreciat și i-au
răsplătit cu aplauze dar….
Să nu uităm că trăim în țara în care, dacă unul bate
un cui, se vor găsi doi sau mai mulți „părerologi” să bage de vină (să nu spun
că să se bage-n seamă ori să-și dea cu părerea, cum se spune mai recent la
chestia veche cu „avocatul nebăgat…). Așa a fost discuția despre acest
eveniment, pe facebook, unde biata Katiușa a fost foarte criticată, în
contextul războiului ruso-ucrainian, că nu era cazul să fie cântată, că vin
rușii și alte idioțenii.
Ho, experților! Melodia Katiușa a fost compusă de un
ucrainian, versurile de un poet rus și nu suntem noi de vină că rușii și ucrainenii
își scot ochii. Mai mult, în cântec e vorba de despărțirea de iubite a
cazacilor care pleacă la război. Să nu spun că, normal este ca muncitorii să
muncească, medicii să ne însănătoșească, lăutarii să cânte, dascălii să
deschidă minți și să ne ferească de idioți, iar aceștia să nu se bage în treaba
și munca altora, ca vechii politruci, care spuneau că Deșteaptă-te Române, Treceți
Batalioane Române Carpații, Noi suntem Români, nu erau indicate să se cânte.
De, așa era mintiuța lor, scurtă și cu colțuri. Nu că, la cei de acum, ar fi
mai evoluată.
Și uite-așa, la Binș a apărut drobul de sare – vin
rușii!!!
