BINȘUL ȘI DROBUL DE SARE

 

Sâmbătă și duminică, în bătrânul nostru Binş s-a desfășurat, pentru prima oară, o ediție a târgului „Gusturi și tradiții de Bihor”, târg care s-a mai ținut până acum în Oradea și în Ștei. Vizitatorii au putut cumpăra legume și fructe de producători locali, obiecte realizate de meșteri populari, dar și preparate culinare tradiționale incluse în volumul „Rețete tradiționale de Bihor”.

„Organizatorii anunță că printre bunătățile care vor fi pregătite se numără: supă de vișine, gulaș, sarmale cu păsat, cici, toroș, paprica și de pui cu găluște, plăcintă pe fer, pancove, babgulyas, supă de carne cu găluște, tăieței cu varză, tăieței cu varză, tăieței cu varză prune, plăcintă românească și plăcintă rulată… Pe lângă oferta gastronomică, organizatorii au pregătit și un program artistic, de la ora 18.30, pe scena vor urca Emeric Imre și Marius Roje, precum și Călin Pop și Raul Silaghi. Duminică, de la ora 19, evenimentul va fi închis de concertul folkistului Ducu Bertzi.”. Cel puțin așa se anunță în „Bihoreanul”, în articolul semnat de Smaranda Chișbora. 

Și așa a fost, mai mult, Corul Asociației Avram Iancu Beiuș a susținut un recital, la care, cu toată vremea rece și ploioasă, au avut parte de mulți spectatori, dar și de aprecierea acestora, cu aplauze actul artistic. De fapt a fost un Colaj de cântece ostășești din Ardealul Împărătesc, Italia, Ungaria, Ucraina (cu cazacul Crimean plecând la război), cuprinzând, de la cunoscutul Bela Ciau, la Katiușa și popularul Frunzuliță mușețel, cântat de bărbații români care au făcut armata. De remarcat faptul că fragmentele din cântecele străine au fost cântate și în limba română.  

Și de ce să nu recunoaștem, Corul Asociației Avram Iancu este practic continuatorul Corului Lyra, un simbol al Beiușului, înființat în 1904 de profesorul Ioan Bușiția, destrămat după 1989, reunit în 2000 de Lucia Busuioc, dirijat în continuare de Constantin Sava, apoi apoi de Remus Lazea până în anul 2008, destrămat și apoi reunit, după 15 ani, sub bagheta neobositului și mereu tânăr, chiar dacă este octogenar, colonelul în retragere Zoltan Boldiș. 

Bun, toate bune și frumoase, corul a cântat, și prin prestația sa a „încălzit” vremea de afară, spectatorii au apreciat și i-au răsplătit cu aplauze dar….   

Să nu uităm că trăim în țara în care, dacă unul bate un cui, vor găsi doi sau mai mulți „părerologi” să bage de vină (să nu spun că să se bage-n seamă ori să-și dea cu părerea, cum se spune mai recent la chestia veche cu „avocatul nebăgat…).

Ho, experți! Melodia Katiușa a fost compusă de un ucrainian, versurile aparțin unui poet rus și nu suntem noi de vină că ruși și ucraineni scot ochii. Mai mult, în cântec e vorba de despărțirea de iubite a cazacilor care pleacă la război. 

Să nu spun că, normal este ca muncitorii să muncească, medicii să ne însănătoșească, lăutarii să cânte, dascălii să deschidă minți și să ne ferească de idioți, iar aceștia să nu se bage în treaba și munca altora, ca vechii politruci, care spuneau că Deșteaptă-te Române, Treceți Batalioane Române Carpații, Noi suntem Români, nu erau indicate să se cânte. De, așa era mintiuța lor, scurtă și cu colțuri. Nu că la cei de acum ar fi mai evoluată. 

Urmărind activitatea părerologilor am înțeles că melodia Katiușa este vinovată pentru eventuala invazie a rușilor, defilarea tancurilor cu seceră și ciocan etc, etc.

Și uite-așa, la Binş a apărut drobul de sare – vin rușii!!!