 |
| Sursa foto: http://www.agero-stuttgart.de/ |
BRUCHENTAL, Mihai (Mihai Pop Bruchental)***: Profesor, compozitor,
dirijor, om de cultură. S-a născut în localitatea Derna, din jud. Bihor la 15
ianuarie 1908. - A încetat din viaţa
la 19
ianuarie 1989 în Nucet, fiind înmormântat în Beiuş. După încheierea
şcolii primare, începând cu annul 1927 şi până în 1931 când şi-a susţinut
bacalaureatul a fost elev al Liceului “Emanuil Gojdu” din Oradea. A urmat
studii superioare la Academia Teologică
din Oradea (1927 – 1931), unde l-a avut
ca profesor pe compozitorul Francisc
Hubic. Fiind, din copilărie, pasionat de muzică, după terminate teologiei
frecventează cursurile Academia de
Muzică şi Artă Dramatică din Cluj (între
1931 şi 1935). Părinţii, ambii
învăţători i-au transmis dragostea pentru muzică. De la tatăl său a
moştenit o vioară bună, cu sonoritate mare şi plăcută, făcută de celebrul
constructor de viori din Budapesta Barany Rezso. A studiat intens muzica din
anii de liceu cu prof. Eugen Hâncu iar vioara cu prof. Bela Schmelzer. După
absolvirea Academiei de muzică, deşi talentat mânuitor al viorii nu poate
rămâne în orchestra Filarmonicii din Cluj şi
este numit profesor de muzică la Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş unde a funcţionat până în august
1949. A reînviat tradiţia corală a acestui
liceu şi a instruit şi condus fanfara liceului. A realizat o colaborare
artistică amplă cu Liceul de fete din Beiuş. A colaborat cu orchestra simfonică
a celor două fanfare de la unitatea militară din oraş de sub comanda
locotenentului (mai târziu generalul) Dinu Stelian. La 1 septembrie 1949 a fost
transferat la Şcoala pedagogică de
educatoare din Beiuş unde funcţionează până în septembrie 1972 când se
pensionează, aici predă: teoria muzicii, solfegiul, corul, vioara, metodica
predării muzicii la copii preşcolari şi asistenţa la lecţiile practice.
Simultan cu activitatea de la catedră, Mihai Bruchental a desfăşurat o vastă
activitate de culegere a folclorului muzical. Colecţia lui cuprindea 1340
melodii culese din 206 localităţi din care 1056 melodii şi texte de colinde.
Începând cu anul 1945 este principalul organizator al vieţii muzicale în Beiuş.
Pe lângă formaţiile muzicale ale celor două licee şi ale şcolii pedagogice
instruieşte şi conduce corul sindicatelor din Beiuş, Corul Cooperativei
meşteşugăreşti “Muncitorul”, Corul sindicatului învăţământ, Corul cooperaţiei
de consum. Are cea mai importantă contribuţie in reluarea activităţii corului
“Lyra”. La 25 ianuarie 1969 Corului Lyra al Casei de Cultură Beiuș îi este
decernat, prin decret prezidențial, Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a, „pentru merite deosebite în
activitatea artistică de amatori, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la
înfiinţare” iar
dirijorului acestuia, Mihai Pop Bruchental, „profesor la Liceul nr.2 din
Beiuș”, Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a. Înfiinţează pe lângă casa
orăşenească de cultură o orchestră semisimfonică. (I. I., S.S.)
Are şi o bogată activitate componistică din
care amintim: Compoziţii corale: - Imn eroilor; - Omagiu eroilor; - Imn
închinat zilei de 1 Decembrie; - Imn eroilor dr. Ioan Ciordaş si Nicolae
Bolcaş; - Imn întemeietorului Vulcan”; -
Omagiu corului “Lyra” din Beiuş; - Imn închinat semicentenarului
Liceului pedagogic din Beiuş; Poeme corale: - Poema deşteptării; - Poemul Horea
Crăişorul; - Poemul Inochentie
Micu–Klein; - Visuri împlinite etc.
Madrigale şi cantate: - Ecoul
codrilor; - Nuntă-n gospodărie; - Nu-i
bai; - Fluieraş să cânţi cu foc; - Fata de pe valea Crişului; - Fata bihoreană;
- Cântec de leagăn; -Divertisment bihorean; - Cinci tablouri folclorice
bihorene; - La şezătoare în Bihor ş. a. Compoziţii vocale (lieduri şi romanţe):
- Peste vârfuri; - Când amintiri; - Iubind în taină; - O seară cu tine; - Nu
tresări etc; Muzică instrumentală (
pian, vioară şi pian): - Două dansuri din Bihor; - Reverie; - Elegie; -
Amintiri; - Suită românească; - Sonate
nr. 1-7; Muzică de cameră: - Fantezie greacă; - Variaţii pe o temă de sârbă; -
In luncă se fugăresc două turturele. In octombrie 1973, această ultimă operă a
fost transformată şi a fost interpretată în ziua de 15.01.1978 de către
orchestra de cameră a Filarmonicii din Oradea sub conducerea dirijorului Miron
Raţiu, în sala pentru festivităţi a Muzeului Ţării Crişurilor la concertul
omagial dedicat aniversării a şapte decenii de la naşterea maestrului Mihai
Bruchental. Muzica de cameră mai cuprinde: - Romanţa toamnei; - Divertisment
bihorean nr. 1 şi - Divertisment
bihorean nr. 2. Alte genuri de compoziţii muzicale: Lucrări simfonice -
Privelişti maramureşene; - Prin Munţii Apuseni; - Simfonia în re major; -
Simfonia rustică; - Bucuria amintirilor; - Uvertura românească; - Uvertura
românească în stil clasic; - Două portrete simfonice. Dintre
compoziţiile de muzică scenică amintim; - O nuntă în Bihor. Creaţii
coral-simfonice: - Îndemn; - Visuri împlinite; - Poemul coralo-simfonic
Inochentie Micu-Klein, Concertul coral: - Cântec de leagăn; opera - Vifleiemul pusă în scenă cu elevi de
la cele două licee. A publicat piese corale şi folclor muzical în diverse
reviste de specialitate şi în culegeri editate pe plan judeţean. A elaborat două mari tratate; Tratat de teoria
formelor muzicale cu 700 de exemple (achiziţionat de Uniunea Compozitorilor) şi
Tratat de teoria instrumentelor muzicale simfonice în trei volume. Toată viaţa
a muncit cu modestie şi pasiune.
Referinţe: - Crăciun, Corneliu. Sub
destinul care arde Ioan Buşiţia… p. 36,
40-41, 107, 112; - Duma-Suceveanu, Constantin. - Documentar. În:
Pagini de ucenicie (Beiuş). An. 6, nr. 2-3 (11-12), 1972, p. 35-45, p.
38.
