BRUCHENTAL, Mihai (Mihai Pop Bruchental)***: Profesor,
compozitor, dirijor, om de cultură. S-a născut în localitatea Derna, din jud.
Bihor la 15 ianuarie 1908. - A încetat
din viaţa la 19 ianuarie 1989 în Nucet, fiind înmormântat în
Beiuş. După încheierea şcolii primare, începând cu annul 1927 şi până în 1931
când şi-a susţinut bacalaureatul a fost elev al Liceului “Emanuil Gojdu” din
Oradea. A urmat studii superioare la
Academia Teologică din Oradea (1927 –
1931), unde l-a avut ca profesor pe
compozitorul Francisc Hubic. Fiind, din copilărie, pasionat de muzică,
după terminate teologiei frecventează cursurile Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj (între 1931 şi 1935). Părinţii, ambii învăţători i-au transmis dragostea pentru
muzică. De la tatăl său a moştenit o vioară bună, cu sonoritate mare şi
plăcută, făcută de celebrul constructor de viori din Budapesta Barany Rezso. A
studiat intens muzica din anii de liceu cu prof. Eugen Hâncu iar vioara cu
prof. Bela Schmelzer. După absolvirea Academiei de muzică, deşi talentat
mânuitor al viorii nu poate rămâne în orchestra Filarmonicii din Cluj şi este numit profesor de muzică la Liceul
“Samuil Vulcan” din Beiuş unde a
funcţionat până în august 1949. A
reînviat tradiţia corală a acestui liceu şi a instruit şi condus fanfara
liceului. A realizat o colaborare artistică amplă cu Liceul de fete din Beiuş.
A colaborat cu orchestra simfonică a celor două fanfare de la unitatea militară
din oraş de sub comanda locotenentului (mai târziu generalul) Dinu Stelian.
 |
| Serbare cu Mihai Pop Bruchental |
La
1 septembrie 1949 a fost transferat la
Şcoala pedagogică de educatoare din Beiuş unde funcţionează până în
septembrie 1972 când se pensionează, aici predă: teoria muzicii, solfegiul,
corul, vioara, metodica predării muzicii la copii preşcolari şi asistenţa la
lecţiile practice. Simultan cu activitatea de la catedră, Mihai Bruchental a
desfăşurat o vastă activitate de culegere a folclorului muzical. Colecţia lui
cuprindea 1340 melodii culese din 206 localităţi din care 1056 melodii şi texte
de colinde. Începând cu anul 1945 este principalul organizator al vieţii
muzicale în Beiuş. Pe lângă formaţiile muzicale ale celor două licee şi ale
şcolii pedagogice instruieşte şi conduce corul sindicatelor din Beiuş, Corul
Cooperativei meşteşugăreşti “Muncitorul”, Corul sindicatului învăţământ, Corul
cooperaţiei de consum. Are cea mai importantă contribuţie in reluarea
activităţii corului “Lyra”. La 25 ianuarie 1969 Corului Lyra al Casei de
Cultură Beiuș îi este decernat, prin decret prezidențial, Ordinul Meritul
Cultural clasa a III-a, „pentru merite deosebite în activitatea artistică de
amatori, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la înfiinţare” iar dirijorului
acestuia, Mihai Pop Bruchental, „profesor la Liceul nr.2 din Beiuș”, Ordinul
Meritul Cultural clasa a IV-a. Înfiinţează pe lângă casa orăşenească de cultură
o orchestră semisimfonică.
Are şi o bogată activitate componistică din
care amintim: Compoziţii corale: - Imn eroilor; - Omagiu eroilor; - Imn
închinat zilei de 1 Decembrie; - Imn eroilor dr. Ioan Ciordaş si Nicolae
Bolcaş; - Imn întemeietorului Vulcan”; -
Omagiu corului “Lyra” din Beiuş; - Imn închinat semicentenarului
Liceului pedagogic din Beiuş; Poeme corale: - Poema deşteptării; - Poemul Horea
Crăişorul; - Poemul Inochentie
Micu–Klein; - Visuri împlinite etc.
Madrigale şi cantate: - Ecoul
codrilor; - Nuntă-n gospodărie; - Nu-i
bai; - Fluieraş să cânţi cu foc; - Fata de pe valea Crişului; - Fata bihoreană;
- Cântec de leagăn; -Divertisment bihorean; - Cinci tablouri folclorice
bihorene; - La şezătoare în Bihor ş. a. Compoziţii vocale (lieduri şi romanţe):
- Peste vârfuri; - Când amintiri; - Iubind în taină; - O seară cu tine; - Nu
tresări etc; Muzică instrumentală (
pian, vioară şi pian): - Două dansuri din Bihor; - Reverie; - Elegie; -
Amintiri; - Suită românească; - Sonate
nr. 1-7; Muzică de cameră: - Fantezie greacă; - Variaţii pe o temă de sârbă; -
In luncă se fugăresc două turturele. In octombrie 1973, această ultimă operă a
fost transformată şi a fost interpretată în ziua de 15.01.1978 de către
orchestra de cameră a Filarmonicii din Oradea sub conducerea dirijorului Miron
Raţiu, în sala pentru festivităţi a Muzeului Ţării Crişurilor la concertul
omagial dedicat aniversării a şapte decenii de la naşterea maestrului Mihai
Bruchental. Muzica de cameră mai cuprinde: - Romanţa toamnei; - Divertisment
bihorean nr. 1 şi - Divertisment
bihorean nr. 2. Alte genuri de compoziţii muzicale: Lucrări simfonice -
Privelişti maramureşene; - Prin Munţii Apuseni; - Simfonia în re major; -
Simfonia rustică; - Bucuria amintirilor; - Uvertura românească; - Uvertura
românească în stil clasic; - Două portrete simfonice. Dintre
compoziţiile de muzică scenică amintim; - O nuntă în Bihor. Creaţii
coral-simfonice: - Îndemn; - Visuri împlinite; - Poemul coralo-simfonic
Inochentie Micu-Klein, Concertul coral: - Cântec de leagăn; opera - Vifleiemul pusă în scenă cu elevi de
la cele două licee. A publicat piese corale şi folclor muzical în diverse
reviste de specialitate şi în culegeri editate pe plan judeţean. A elaborat două mari tratate; Tratat de teoria
formelor muzicale cu 700 de exemple (achiziţionat de Uniunea Compozitorilor) şi
Tratat de teoria instrumentelor muzicale simfonice în trei volume. Toată viaţa
a muncit cu modestie şi pasiune.
Referinţe: - Crăciun,
Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Buşiţia…
p. 36, 40-41, 107, 112; - Duma-Suceveanu, Constantin. - Documentar. În:
Pagini de ucenicie (Beiuş). An. 6, nr. 2-3 (11-12), 1972, p. 35-45, p.
38.
