Foto: agir.ro
TEIUȘAN, Horia Iacob*/**/***.
Inginer. Director general al Întreprinderii de Transporturi București (ITB).
S-a născut în 3 iunie 1927, în Beiuș. A încetat din viață în 10 mai 2018, la
București. Este al treilea fiu al cunoscutului profesor de religie Ioan
Teiușan, din perioada interbelică, de la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș, și
al Vioricăi Lucia Teiușan (născută Popa).
A absolvit în 1946 ctitoria vulcaniană, instituție
școlară de referință a învăţământului românesc, după care a urmat cursurile
Politehnicii din Timișoara. La finalizarea studiilor superioare, a fost
repartizat inginer în București. Competența profesională și capacitatea
organizatorică l-au propulsat, în anii `70
și începutul anilor `80 ai veacului trecut, în ciuda faptului că era fiu
al unui preot greco-catolic, în poziția de director general al Întreprinderii
de Transporturi București. Colegii și-l amintesc ca pe un adevărat lider și un
om sufletist, care nu rămânea nepăsător la problemele lor. În timpul mandatului
său de director general, ITB era socotită a patra întreprindere de transport
urban din lume sub aspectul mărimii parcului de vehicule, al suprafeței
deservite și al numărului de salariați. În perioada 1972–1980, înainte de
apariția metroului, parcul ITB depășea 2500 de autobuze, 800 de tramvaie și 700
de troleibuze, având circa 35000 de salariați. Întreprinderea includea și
servicii de taximetrie, maxi-taxi și chiar transport de marfă. Cea mai mare
realizare din vremea mandatului directorului Horia Iacob Teiușan rămâne punerea
în exploatare a vagonului dublu articulat V 3A, în anul 1971, în prezența
șefului statului, mijloc de transport fabricat în Atelierele Centrale ale ITB.
În 27 iulie 1975, inginerul Horia Iacob Teiușan,
de-acum director tehnic al Întreprinderii Metroul București, avea să fie
nominalizat în colectivul de specialiști care a analizat și propus modificările
în rețelele edilitare ale municipiului București, ca urmare a realizării
galeriei tronsonului I de metrou „Semănătoarea – Abator”, și amenajarea
cursului deschis de apă curată a râului Dâmbovița.
Grație experienței acumulate și a expertizei sale, a
fost cooptat, în 1973, ca membru titular în Comitetul pentru Problemele
Consiliilor Populare, organism înființat în temeiul Legii nr. 10/20 iunie 1973.
Funcționând pe lângă Consiliul de Miniștri, Comitetul pentru Problemele
Consiliilor Populare avea sarcina de a analiza, dezbate și propune soluții în
privința dezvoltării economico-sociale a județelor, municipiilor, orașelor și
comunelor în domeniile sistematizării teritoriului și localităților urbane și
rurale, gospodăriei comunale, industriei locale, locuințelor ș.a.
Din pozițiile în care s-a aflat, Horia Iacob Teiușan a
sprijinit nemijlocit solicitările unor unități economice, îndeosebi din sfera
transportului local orădean, deopotrivă o seamă de proiecte promovate de
administrația județului Bihor.
Într-o emoționantă epistolă așternută pe hârtie în
2003, la 175 de ani de la înființarea ctitoriei lui Samuil Vulcan, fostul
absolvent Horia Iacob Teiușan rememora: „Dascălii noștri au fost adevărate
făclii, care s-au mistuit arzând din dragoste pentru neam și tinerele
generații. Din flacăra acestor torțe vii revin acum și prind viață imaginile
scumpe de la Liceul <<Samuil Vulcan>> ale prof. Ștefan Musta,
directorului prof. Nicolae Flueraș, pecum și ale profesorilor Ioan Bușiția
(mentorul lui Bela Bartok!), Victor Popovici, Traian Tămaș, Nicolae Fântânaru,
Niculiță Papp, Ilie Popa, Dr. Ioan Bozac, Mihai Pop Bruckental, Teodor
Odeșteanu, Olga de Sabata, Viorica Albon, Constanța Ilie, Letiția Ramonțian,
abatele Louis Barral, Merloz (n.n. Iréné Merloz) și Nicolas (n.n. Père Jean
Nicolas). Toți aceștia au avut daruul de a fi totdeauna mai tineri și mai
bătrâni ca discipolii lor. Picăturile de cerneală de pe catedrele dascălilor
din Beiu rămân veșnic, ca stropii de sânge pe un câmp de bătălie.”
Cu doar câțiva ani înainte de trecerea în eternitate,
Horia Iacob Teiușan a donat Muzeului Societății de Transport București (STB)
mai multe albume din colecția personală, în care sunt înfățișate realizările
din arcul de timp în care a fost director al ITB.
Referințe: - Degău, Ioan, Suciu, Simion, Laza, Ioan, Oameni de seamă din Țara Beiușului, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca 2021, p. 915-916. (I. L.)
