VELICIU, Mihai**. Avocat. Memorandist. S-a
născut la 9 iunie 1846 în localitatea Șepreuș, județul Arad, într-o familie de
țărani, fiul lui Gheorghe și Maria Veliciu. A încetat din viață în 26 aprilie 1921, la Arad.
A urmat școala
primară în localitatea natală, după care este trimis la Liceul român din Beiuș.
S-a înscris la Academia de Drept din Oradea (1873).
Absolvind-o în
1876, se înscrie în Baroul din Arad, ca stagiar, făcându-și practica în
cancelaria cunoscutului avocat Mircea V. Stănescu. În anul 1879 dobține diploma
de avocat, susținându-și examenul la Budapesta. După obținerea dreptului de
liberă practică își deschide birou de avocat la Chișineu (1879). Devine un
foarte căutat avocat, sporindu-și în acest fel prestigiul în rândul românilor.
Se implică în activitățile naționale cu caracter social, economic și cultural.
Se căsătorește (1880) cu fiica avocatului Alexa Popovici din Comlăuș, devenind
cumnat cu Iosif Vulcan. Participă la conferința comitetului Partidului
Național, fiind ales în 1892 în comisia compusă din 25 de membri ce avea ca
sarcină elaborarea Memorandului. Nu face parte din delegația ce a dus la Viena
memoriul pentru a-l înainta împăratului, fiind bolnav. Este acționat în
judecată și condamnat la doi ani de închisoare. Este condamnat în procesul
Memorandului şi, alături de ceilalţi memorandişti români transilvăneni,
ispăşeşte ani grei de temniţă. Este închis la Vac (Vaț). Detenţia
memorandiştilor, întemniţaţi la 27 iulie 1894, se va încheia la 15 septembrie
1895, când vor fi graţiaţi de către împărat. În semn de mulţumire pentru actul
graţierii – cu toate că făcuseră aproape un an şi jumătate de temniţă –
memorandiştii sunt îndemnaţi să alcătuiască o scrisoare de mulţumire adresată
împăratului; singurul memorandist care refuză această umilinţă este Mihai
Veliciu, toţi ceilalţi semnând scrisoarea de mulţumire.
La sfârșitul
secolului al XIX-lea și începutul celui următor, liderii românilor din
Transilvania au decis că este oportun să participe la viața politică, candidând
la alegerile parlamentare. Mihai Veliciu devine președintele Clubului politic
comitatens român (1895-1910) și reușește să mobilizeze toate forțele din
comitatul Arad, desfășurând o activitate pe toate palierele societății:
cultură, economie, politică. Și-a asumat responsabilități și la nivelul
conducerii Partidului Național Român. Exemplar ni se pare gestul său cu ocazia
alegerilor din 1906, când, nominalizat de conducerea partidului să candideze în
circumscripția Chișineu, cu șanse foarte mari, îi cedează locul lui Ioan Russu
Șirianu, acordându-i tot sprijinul să fie ales. Astfel ziaristul arădean ajunge
deputat în Parlamentul de la Budapesta.
În anul 1910, și
pe fondul unor probleme de sănătate, a considerat că a venit vremea să lase
locul pe câmpul luptei politice altora, mai tineri: Vasile Goldiș, Iustin
Marșieu, Ioan Suciu ș.a., el preocupându-se mai mult de afacerile Băncii
„Victoria” a doua instituție de credit românească ca mărime după Banca
„Albina”. A continuat să fie factorul de echilibru, totuși, în disputele
interne din partid. Evenimentele din toamna anului 1918 l-au readus în vârtejul
lor. A fost ales președinte al Consiliului Național Român pentru comitatele
Arad, Cenad și Bichiș, avându-l ca vicepreședinte pe Iustin Marșieu. Deși era
un lider respectat, nu participă la Marea Adunare Națională, datorită vârstei
și stării de sănătate. Și-a văzut visul cu ochii, Unirea tuturor românilor
într-o singură patrie. Mai mult, fiul său a fost numit primul prefect român al
municipiului Arad, după Unire. Fiul său, Romul Veliciu i-a călcat pe urme, atât
prin îmbrățișarea meseriei de avocat, cât, mai ales, prin implicarea sa în mișcarea
națională. De altfel, acesta va fi ales în Marele Sfat Național al
Transilvaniei.
Se stinge din
viață la vârsta de 75 de ani, în urma unei lungi suferințe, dar mai ales răpus
de durerea stingerii premature a fiului său, Romul (1920).
Referințe: - Rodica Colta, Doru Sinaci, Monografia comunei Șepreuș, Editura
Mirador 2010; - Vasile Netea, Istoria
memorandumului, Bucureşti, 1947; - http://dspace.bcucluj.ro/ accesat 15
decembrie 2019, ora 11.42. (N. S. O.)
